10,767 matches
-
delegația Turciei era condusă de Galib-Effendi, ministrul de externe, un ignorant al geografiei Moldovei și dragomanul Dimitrie Moruzi, un grec fanariot, priceput în diplomație și cunoscător al istoriei și geografiei teritoriilor românești. Dorind să ajungă domn al Moldovei cu sprijin rusesc, D. Moruzi A TRĂDAT interesele Imperiului Otoman și, implicit, ale Moldovei, aranjând cu rușii obținerea acelei părți a Moldovei dintre Nistru și Prut, în schimbul susținerii sale la tronul acestui principat, chiar ciuntit. În acest fel a păcălit pe ignorantul de
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
primitoare. „Aici e țărmul, ți-au spus Aici e casa”. Dar între pietrele din jur Alese, cizelate, lucitoare Erai o piatră de culoare. PRIMĂVARA E primăvară. O strig în gura mare să audă întreaga suflare, o strig în românește, franceză, rusește și bine-nțeles în ivrit, atât de greu și la scris și la citit... Inima mea o ia razna din loc cuprinsă de-amoc și tot fug după ea s-o întorc, prin câmpii și păduri fără drum, sau cărare
FLOARE DE NISIP (POEME) 1 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365971_a_367300]
-
cu chiorală plângăcioasă: „Tanti Angelo, Victor face pe mine și vrea să-ți zic Veto!”... Iar descurajant e infantilismul social care le mângâie bubele din cap plătind degeaba o fraulein pentru bunele maniere, dacă ea le-a învățat sub ocupație rusească și fumează cu ei în closet! (va urma) Corneliu LEU București decembrie 2012 Referință Bibliografică: Corneliu LEU - DESPRE SENSIBILITĂȚI DEMOCRATICE (10) / Corneliu Leu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 726, Anul II, 26 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (10) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365994_a_367323]
-
răspundere, din tabără. Nu a fost cazul să străbată drumul pe jos. Un șofer, mai în vârstă, a oprit și l-a claxonat făcându-i semn să urce. Conducea o basculantă de patruzeci de tone, una dintre mărcile de fabricație rusească, MAZ, KRAZ, sau KAMAZ. În schimbul amabilității conducătorului auto i-a povestit, de-a fie a păr, toată tărășenia. Instinctiv, fără vreun pic de răutate, i-a plătit-o tovarășului Patron, pentru cele ce-i făcuse, ajungând să se joace cu
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
unui suprastat eurasiatic capabil să se opună hegemoniei americane. A scris mai multe cărți de geopolitică, printre care și Bazele geopoliticii (1997). Conceptual, Dughin caută să îmbine tradiția geopoliticii clasice germane cu cea a gândirii panslaviste, precum și cu mistica teosofică rusească (sursa: Wikipedia). Mai precizez că materialul din care am citat fragmentul de mai sus a fost difuzat în așteptarea vizitei ministrului Titus Corlățean la Moscova. După cum puteți observa, subiectul este mult prea vast pentru a-l epuiza aici și acum
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365002_a_366331]
-
Dimov, Petre Țuțea, Petru Pandrea și mulți, mulți alții. Un caz aparte, asemeni lui Iuda, este al episcopului Antim de Buzău care i-a trădat și predat miliției și securității pe cei adăpostiți în Mănăstirea Vladimirești-Ploscuțeni care luptau împotriva puterii rusești instalate în România, grup format din foști ofițeri din Armata Română, intelecuali și călugări. Cristian Tudor Popescu în cartea sa „Timp mort”, apărută la editura Polirom, 1998, p.11-16, în contextual celor afirmate de mine, numește pe Sadoveanu, Arghezi și
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365038_a_366367]
-
tot! • Pentru orice marfă proastă există cumpărători deopotrivă. Unii au ieșit din maimuță mai devreme, alții mai târziu și alții încă nu au ieșit. Frecușurile cotidiene jenează că pantofii prea mici (Andrei Fischof). Musafirul sta puțin dar vede multe (proverb rusesc). Ai găsit o greșeală gramaticală? Poți s-o păstrezi! • Optimismul e bun, dar singur nu-i suficient... • Vremea țapilor ispășitori a trecut... Azi ispășitori sunt boii. Dacă mi-ar mai funcționa imaginația, m-aș gândi la tot felul de prostii
ZICERI (51/52) DRACUL MODERN & MAI FRUMOS CA DRACUL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365146_a_366475]
-
ochii am văzut o bătrânică, semăna cu bunica, care mă îngrija ca pe fiul ei, îmi făcuse orez cu lapte și-mi da cu lingura să mănânc. Cușite, cușite, repeta ea, că altfel mori, soldat, mori...Rupea și românește și rusește, avea lacrimi în ochi și se închina mereu la o icoană din perete, blestemând războiul ăsta. Cac tebea zovut?- mă întreabă ea, adică cum mă cheamă. Tobit, îi răspund eu. Tobit din Biblie, zice, ai nume de om bun, vreau
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
dialog pe făgașul ecumenismului local, fac ca România să dea un bun exemplu și altor state. Ortodoxia românească nu este, la origine, nici fundamentalistă, nici intolerantă. Deși există pericolul unor influențe în acest sens, venite fie din direcție grecească, fie rusească, exprimarea religiozității românești nu are nicio șansă de a experimenta o intensă mobilizare de mase, în sens protestatar, ca în situația Rascolului rusesc sau a recentelor manifestații contra cărților de identitate electronice, organizate în Grecia. Mai degrabă, Ortodoxia românească se
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
fundamentalistă, nici intolerantă. Deși există pericolul unor influențe în acest sens, venite fie din direcție grecească, fie rusească, exprimarea religiozității românești nu are nicio șansă de a experimenta o intensă mobilizare de mase, în sens protestatar, ca în situația Rascolului rusesc sau a recentelor manifestații contra cărților de identitate electronice, organizate în Grecia. Mai degrabă, Ortodoxia românească se exprimă viguros și rodnic pe spații mici, în așa numitele „enclave” - comunități parohiale și monastice, cu bune rezultate în plan misionar, acolo unde
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
că în tradiția familiei mele se arată că străbunicul Chirca Pătrașcu, zis Barna, dar și Chirca Barna, ar fi venit în Greblești din Țara Făgărașului. Această aserțiune este însă con¬tra¬zisă de un document istoric; este vorba de recesământul rusesc de la 1773-1774, unde la Greblești găsim, printre cei cu avere, un anume „Gheorghe sin Pătrașco - 29 ani”, care, în mod sigur, trebuie să fi fost un ascen- dent al neamului nostru. Evident, în ceea ce mă pri¬vește, dau crezare documentului
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
Barna), i se spunea Chircuț. Numele Petrescu și Pătrașcu provin cel mai probabil de la Petru, respectiv, Pătru, mai precis - din formele lor slavizate pentru cazul genitiv: al lui Petru-Petresco-Petrescu, respectiv, al lui Pătraș-Pătrașco-Pătrașcu („Gheorghe sin Pătrașco”, strămoșul nostru din recensământul rusesc de la 1773-1774, înseamnă „Gheorghe, fiul lui Pătrașcu”; de asemenea, se știe și că acel recensământ nu este complet, ceea ce indică posibilitatea ca în Greblești, pe vremea aceea, să mai fi existat și alți Pătrașcu). Dacă numele Pătrașcu este unul vechi
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
controversatei răscoale de la 1907, apa- re ca instigator în rapoartele Poliției, fiind chiar arestat sub acuzația că se ocupa cu „facerea petițiunilor și a reclamațiilor din par- tea locuitorilor către autorități, cerând a se da oamenilor diferite drepturi”. Din recesământul rusesc de la 1773-1774, singu¬rele nume care mai există și astăzi, pe lângă acela al nostru (Pătrașcu), sunt Mandea, Manea și Ungureanu, ultimul fiind deja foarte restrâns. În urmă cu mai bine de 300 de ani, numele Pârcălabu și Plăieșu erau la fel de
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
pentru oamenii care puteau să-și planifice ziua și să respecte acea planificare. Acum mi-am pierdut admirația pentru astfel de oameni! De mic copil am fost învățat să nu mănânc micul dejun. Primeam, de obicei, o ceașcă de ceai „rusesc” sau o cafea cu lapte, iar mai târziu, depinde de veniturile familiei, mâncam un „corn” sau vreun covrig la școală, în pauza mare. Această obișnuință, pe care unii o critica că ar fi nesănătoasă, mie mi-a priit și chiar
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
că în tradiția familiei mele se arată că străbunicul Chirca Pătrașcu, zis Barna, dar și Chirca Barna, ar fi venit în Greblești din Țara Făgărașului. Această aserțiune este însă con¬tra¬zisă de un document istoric; este vorba de recesământul rusesc de la 1773-1774, unde la Greblești găsim, printre cei cu avere, un anume „Gheorghe sin Pătrașco - 29 ani”, care, în mod sigur, trebuie să fi fost un ascen- dent al neamului nostru. Evident, în ceea ce mă pri¬vește, dau crezare documentului
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
că în tradiția familiei mele se arată că străbunicul Chirca Pătrașcu, zis Barna, dar și Chirca Barna, ar fi venit în Greblești din Țara Făgărașului. Această aserțiune este însă con¬tra¬zisă de un document istoric; este vorba de recesământul rusesc de la 1773-1774, unde la Greblești găsim, printre cei cu avere, un anume „Gheorghe sin Pătrașco - 29 ani”, care, în mod sigur, trebuie să fi fost un ascen- dent al neamului nostru. Evident, în ceea ce mă pri¬vește, dau crezare documentului
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
într-o astfel de scriere: „deși scrisul acesta bizar despre dragoste/ e mai feroce decât colții de lup” Zilele, anotimpurile se succed cu regularitate și cu indiferență, dar „viața” își urmează drumul prestabilit, calendaristic și se învârte dramatic ca „ruleta rusească”, oricând putând nimeri „ținta” cu visele-i nebunești...vise ce pot fi spulberate într-o fulgerare de secundă. Nmic mai dureros decât această incertitudine, acest joc perpetuu între „a fi și a nu fi”. „viața e un joc al dracului
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
mă așteaptă la poartă: “Maică, știi ceva? De geaba ai pitit tu caii acolo că te-a pârât unu rușilor că i-ai ascuns. Mai bine predă-te!” N-a apucat să termine mama că au și sosit două patrule rusești și mi-au pus în vedere să mă prezint la ei la comandament cu caii și cu căruța că, dacă nu, mă împușcă. M-am dus imediat cu o patrulă a lor, formată din doi ofițeri și i-am luat
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
au opus să plece, săreau în sus cu amândouă picioarele de dinainte și nu mai făceau un pas. Era sâmbătă seara, tata, îngrijorat, îmi ieșise înainte și mă aștepta cu sufletul la gură. Cei doi ofițeri au vorbit ceva pe rusește, apoi mi-au făcut semn să trec eu la cârma lor. Unul din ei s-a aplecat peste carâmbul căruței și i-a spus lui tata că mă ia cu ei mai departe, să n-aibă nicio grijă că mă
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
sens și m-am aruncat ca nebunul în fața gloanțelor, doar voi curma mai repede această viață care-mi fusese potrivnică. Destinul însă n-a vrut să se întâmple așa, a dorit să trăiesc în continuare și să mă chinui. Unitatea rusească a plecat din sat într-o dimineață de mult pe o năpraznică ceață cu un convoi întreg de căruțe, era toamnă de-abinelea, miriștiile rămăseseră negre în urma noastră, porumbul dăduse și el în galben, undeva pe lângă noi se-auzeau învolburate apele
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
-și facă necesitățile și veneau pe rând cu ștuleți de porumb și-i băgau în gura gloabelor sleite de foame și de drum. Și dintrodată, așa din senin, văzduhul a început să fiarbă, mai întâi câteva puști mitraliere, apoi catușele rusești care secerau totul în fața lor, măturau lanuri întregi de porumb. Proiectilele brăzdau bolta și loveau cu nesaț coloana germană, se-aprindeau uriașe flăcări, ardeau mașini, cisterne cu benzină aruncau în sus jeturi de foc, se-aprindeau satele, niciodată în viața
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
Astfel, monarhia a restabilit liniștea în țară și demnitatea poporului. - Tu chiar ai trăit istoria! - Am urmat imboldul de războinic al tatălui meu! Am fost la Plevna în 1877 în războiul de independență când trupele române au luptat alături de cele rusești și au zdrobit balaurul otoman al răsăritului. Mulți oșteni s-au prăpădit atunci... Noaptea mă plimbam printre cadavre și mă minunam de urgia care trona în jur. - Și nicio clipă nu te-ai temut că vei fi răpus? - Ai uitat
XX. PRINŢUL MISTERELOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365653_a_366982]
-
facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușumă[- A freca un cal cu un șomoiog de paie.] bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului, de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
tocmind oameni să le execute. Noroc cu salariul său. După cum se desfășurau evenimentele în comună, nu credea că îl apucă toamna pe bătrân ca particular, membru în TOS, o organizație de întovărășire între țăranii ne colectivizați, cred că după model rusesc. După cum se zvonea în comună,Vasile Vâlcu, primul secretar de partid al regiunii Constanța, forța nota să colectivizeze întreaga regiune până la sfârșitul anului. Au mai rămas câțiva care nu au vrut să intre în colectiv. Autoritățile erau cu ochii pe
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
inchiziții, arderi pe rug, bule papale, indulgențe papiste, revolte protestante, spânzurători, robi, sclavi, cerșetori, mutilați, pirați, infamii, paparazzi, paparude, obediențe, audiențe, răstigniri, răscoale, revoluții, războaie expansioniste, mondiale, urzeli în budoare catifelate, otrăviri regale, pontificale, patriarhale, calomnii, denigrări, uri, violențe, rulete rusești, cazinouri apusene, jocuri de noroc, jocuri de bursă, jocuri de putere, apartheid-uri, ku klux klan-uri, sperjururi, abjurări, caterisiri, profanări, plagieri, trafic de droguri și de orice, diversiuni diverse, furturi de invenții, hoții de inovații, ambiții fără scrupule, manipulări cotidiene
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]