3,007 matches
-
al Comitetului executiv al SPS Sveljo Miroslav Director general al Somborska Banka AD Tasin Stojan Director general adjunct al Yugoslav PTT Terzic Radoslav Șef regional al SPS Bor, membru al Comitetului central al SPS Tiosavic Zivorad Deputat SRS în Parlamentul sârb Todorov Milan Director RTS Todosic Tamara Redactor-șef al Radio S Smederevo, membru al Comitetului central al SPS Tokovic Branko Director executiv al Investbanka AD Tomasevic Ljiljana Director executiv al Beogradska Bank Tomovic Slobodan Șef regional al SPS Kragujevac, membru
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
general Pirotska Banka AD Trivan Goran (1956) Director executiv, Srbijasumama ("Pădurile Șerbiei") Tufegdzic Mirjana Director executiv pentru personal în cadrul Beogradska Banka Uncanin Rajko Director general "Grmec" Unkovic Slobodan, Dr. Ambasador al RFI în Chină Vakic Branislav Deputat SRS în Parlamentul sârb Vasiljevic Branko Director general pentru operațiuni de dezvoltare în cadrul Beogradska Banka Vasiljevic Miodrag Deputat SRS în Parlamentul sârb Vecic Igor Deputat SRS în Parlamentul sârb Veljkovic Miroljub Deputat SRS în Parlamentul sârb Velkovic Vojin Deputat SRS în Parlamentul sârb Veselic
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
în cadrul Beogradska Banka Uncanin Rajko Director general "Grmec" Unkovic Slobodan, Dr. Ambasador al RFI în Chină Vakic Branislav Deputat SRS în Parlamentul sârb Vasiljevic Branko Director general pentru operațiuni de dezvoltare în cadrul Beogradska Banka Vasiljevic Miodrag Deputat SRS în Parlamentul sârb Vecic Igor Deputat SRS în Parlamentul sârb Veljkovic Miroljub Deputat SRS în Parlamentul sârb Velkovic Vojin Deputat SRS în Parlamentul sârb Veselic Jela (1956) Viceprimar al Șabac, deputat federal Veselinovic Slavko SPS, Șef al Consiliului pentru informare și propagandă în cadrul
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
Grmec" Unkovic Slobodan, Dr. Ambasador al RFI în Chină Vakic Branislav Deputat SRS în Parlamentul sârb Vasiljevic Branko Director general pentru operațiuni de dezvoltare în cadrul Beogradska Banka Vasiljevic Miodrag Deputat SRS în Parlamentul sârb Vecic Igor Deputat SRS în Parlamentul sârb Veljkovic Miroljub Deputat SRS în Parlamentul sârb Velkovic Vojin Deputat SRS în Parlamentul sârb Veselic Jela (1956) Viceprimar al Șabac, deputat federal Veselinovic Slavko SPS, Șef al Consiliului pentru informare și propagandă în cadrul biroului SPS Vesic Dusan Redactor-șef adjunct
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
în Chină Vakic Branislav Deputat SRS în Parlamentul sârb Vasiljevic Branko Director general pentru operațiuni de dezvoltare în cadrul Beogradska Banka Vasiljevic Miodrag Deputat SRS în Parlamentul sârb Vecic Igor Deputat SRS în Parlamentul sârb Veljkovic Miroljub Deputat SRS în Parlamentul sârb Velkovic Vojin Deputat SRS în Parlamentul sârb Veselic Jela (1956) Viceprimar al Șabac, deputat federal Veselinovic Slavko SPS, Șef al Consiliului pentru informare și propagandă în cadrul biroului SPS Vesic Dusan Redactor-șef adjunct la Velika Srbija Vucic Miroslav Deputat SRS
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
Parlamentul sârb Vasiljevic Branko Director general pentru operațiuni de dezvoltare în cadrul Beogradska Banka Vasiljevic Miodrag Deputat SRS în Parlamentul sârb Vecic Igor Deputat SRS în Parlamentul sârb Veljkovic Miroljub Deputat SRS în Parlamentul sârb Velkovic Vojin Deputat SRS în Parlamentul sârb Veselic Jela (1956) Viceprimar al Șabac, deputat federal Veselinovic Slavko SPS, Șef al Consiliului pentru informare și propagandă în cadrul biroului SPS Vesic Dusan Redactor-șef adjunct la Velika Srbija Vucic Miroslav Deputat SRS în Parlamentul sârb Vucicevic Slobodan Director executiv
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
Deputat SRS în Parlamentul sârb Veselic Jela (1956) Viceprimar al Șabac, deputat federal Veselinovic Slavko SPS, Șef al Consiliului pentru informare și propagandă în cadrul biroului SPS Vesic Dusan Redactor-șef adjunct la Velika Srbija Vucic Miroslav Deputat SRS în Parlamentul sârb Vucicevic Slobodan Director executiv al Srbijasume Vucurovic Bozidar Deputat SRS în Parlamentul sârb Vujanovic Bozidar Deputat SRS în Parlamentul sârb Vujovic Zoran, Dr. (1954) Membru al Comitetului executiv al SPS Vukasinovic Zoran Redactor "TV Palmă" Vukorovic Mirko Proprietar al companiei
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
Veselinovic Slavko SPS, Șef al Consiliului pentru informare și propagandă în cadrul biroului SPS Vesic Dusan Redactor-șef adjunct la Velika Srbija Vucic Miroslav Deputat SRS în Parlamentul sârb Vucicevic Slobodan Director executiv al Srbijasume Vucurovic Bozidar Deputat SRS în Parlamentul sârb Vujanovic Bozidar Deputat SRS în Parlamentul sârb Vujovic Zoran, Dr. (1954) Membru al Comitetului executiv al SPS Vukasinovic Zoran Redactor "TV Palmă" Vukorovic Mirko Proprietar al companiei de ceasuri Nivada Vukovic Slobodan Director general al Prva Preduzetnicka Banka AD, născut
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
informare și propagandă în cadrul biroului SPS Vesic Dusan Redactor-șef adjunct la Velika Srbija Vucic Miroslav Deputat SRS în Parlamentul sârb Vucicevic Slobodan Director executiv al Srbijasume Vucurovic Bozidar Deputat SRS în Parlamentul sârb Vujanovic Bozidar Deputat SRS în Parlamentul sârb Vujovic Zoran, Dr. (1954) Membru al Comitetului executiv al SPS Vukasinovic Zoran Redactor "TV Palmă" Vukorovic Mirko Proprietar al companiei de ceasuri Nivada Vukovic Slobodan Director general al Prva Preduzetnicka Banka AD, născut la 02.01.1940, pașaport diplomatic nr.
jrc4833as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90000_a_90787]
-
și „răi”, „ai noștri„ și „ai lor”. Ca și restul presei, Guardian protestează vehement cînd „cei răi” comit o atrocitate contra „alor noștri”, dar înflăcărarea cu care apără libertatea de exprimare le scade simțitor atunci cînd „ai noștri” bombardează televiziunea sîrbă și libiană sau cînd e vorba de amenințări cu moartea împotriva unor realizatori progresiști de film din SUA. Redacțiile presei coroporatiste din SUA și din Marea Britanie varsă mai puține lacrimi pentru jurnaliștii sîrbi, libieni sau palestinieni. The Guardian a mai
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
simțitor atunci cînd „ai noștri” bombardează televiziunea sîrbă și libiană sau cînd e vorba de amenințări cu moartea împotriva unor realizatori progresiști de film din SUA. Redacțiile presei coroporatiste din SUA și din Marea Britanie varsă mai puține lacrimi pentru jurnaliștii sîrbi, libieni sau palestinieni. The Guardian a mai adăugat: „A șoca implică și riscul de a jigni. Dacă există un drept la libera exprimare, acesta trebuie să includă așadar dreptul de a jigni. Orice societate care ia în serios libertatea trebuie
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
mi-a venit rău și m-a luat salvarea. N-am putut să rezist. Am trei copii, fata cea mare a plecat din București pentru că nu poate să facă față, cealaltă fată este căsătorită a doua oară cu un cetățean sârb și locuiesc în Austria, a plecat pentru că aici a dus-o foarte greu, băiatul meu e în Anglia, a plecat printr-un contract pe un an și e plecat de doi jumate, deci muncește la negru. Eu cu 400 lei
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
vinuri, cherestea de brad, vase de lemn, butoaie, vedre, căuce), cu produsele cerealiere ale șesului.”" (Pandrea, 2005 p.84) De altfel un hrisov din 1564 menționează existența Balșului ca așezare omenească întărind afirmațiile că pături de populație bogată de origine sârbă au pătruns în zona Balșului după căderea Smederevei, oraș cetate din apropiere de Belgrad. Numele așezării Balș este dat deci de cnezii sârbi. Iorgu Iordan, arată că "“satele își trag numele în majoritatea cazurilor de la stăpânul satului (cneazul de pe vremuri
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
din 1564 menționează existența Balșului ca așezare omenească întărind afirmațiile că pături de populație bogată de origine sârbă au pătruns în zona Balșului după căderea Smederevei, oraș cetate din apropiere de Belgrad. Numele așezării Balș este dat deci de cnezii sârbi. Iorgu Iordan, arată că "“satele își trag numele în majoritatea cazurilor de la stăpânul satului (cneazul de pe vremuri)”". Așezările, originile orașului Balș de astăzi ce s-au putut certifica de-a lungul istoriei dovedesc faptul că în epoca feudală localitatea s-
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
1950 evreii din Severin încep să emigreze masiv spre Palestina sau alte orașe mari din România, în special București. În 1947 comunitatea ebraică mai număra încă 530 de membri. În noaptea de 17-18 iunie 1951, în urma tensionării relațiilor dintre comuniștii sârbi și Moscova și rezultat al rezoluției Cominformului la București din iunie 1948, care îl condamnă pe Tito, pe fondul campaniei antititoiste, similar regiunii Banatului, are loc la Turnu Severin, la Strehaia, Baia de Aramă și Vânju Mare, mutarea și deportarea tuturor "elementelor
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
colonizatoare autoritățile austro-ungare au început o reorganizare a tuturor satelor din Banat, clădind în același timp altele noi. Astfel, regiunea a devenit o rețea organizată, ordonată și cu o structură compactă. În cetate nu au fost acceptați decât catolici. Populația sârbă și românească locuia în suburbii. Dacă inițial, apa a jucat un rol important în apariția așezării, dimpotrivă, în secolul XVIII, mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor. Cele mai importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică: regularizarea debitelor râurilor și
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
austrieci și unguri în privința Banatului, ca regiunea să fie trecută sub administrare maghiară. Andrei Mocioni, a cerut o audiență la împărat, a arătat că în Banat nu este motivată o administrație maghiară unde populația este predominant de naționalitate română, apoi sârbă și maghiară. Între 18 și 19 noiembrie 1860, la Timișoara a avut loc o întâlnire tot pe această temă, dar încorporarea Banatului la Ungaria fusese deja decisă la Viena și era una din condițiile pentru o mai strânsă apropiere de
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
baza unei Convenții Militare semnate la Belgrad, armata maghiară trebuia retrasă la nord de râul Mureș. Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate. Pe acest temei, unitățile militare sârbe intră în Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă Timișoara. Comandamentul sârb preia administrația militară, dizolvă Gărzile naționale, iar mai târziu preia și administrația civilă. În 1919 Banatul a fost împărțit între România și Regatul Serbiei, Croaților și Slovenilor (numit mai târziu Iugoslavia). Mai târziu, o ultimă încercare de independență vine din partea
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
pe muncă și moralitate, pe disciplină și respect reciproc, grăbind integrarea deplină în structurile regimului social-politic românesc. În peisajul economic apar zeci de întreprinderi industriale, unități comerciale, bancare etc. Zeci de instituții școlare cu limbile de predare română, maghiară, germană, sârbă, ebraică asigură instruirea, fără opreliști, a tinerei generații. Zeci de asociații culturale și confesionale fac posibilă manifestarea nestânjenită a tradițiilor naționale și dezvoltă un model de civilizație europeană modernă. Anii interbelici au fost marcați de multiple împliniri pentru locuitorii orașului
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Datorită tradiției multietnice și multiconfesionale, Timișoara este un oraș cu una dintre cele mai diversificate structuri confesionale din România. Astăzi, circa 80,6% din timișoreni se declară ortodocși (marea majoritate ținând de Biserica Ortodoxă Română, iar restul de Biserica Ortodoxă Sârbă) și 10% romano-catolici (marea majoritate germani și maghiari). Urmează confesiunea penticostală cu 8.408 de adepți (2,6 %), reformată (calvinistă), (2 %, majoritatea maghiari), greco-catolică (unită) (in marea majoritate români) cu 4.191. Sunt reprezentate și diverse alte comunități mai mici
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
industriale existente sunt: "Centru cultural marcant, orașul găzduiește numeroase monumente, instituții, centre culturale și educaționale de prim rang." Timișoara este un oraș multicultural, multiconfesional, cu tradiție culturală istorică, influențat de diversele comunități etnice, în special de cea germană, maghiară și sârbă, dar și de cele bulgară, italiană, greacă, franceză, spaniolă și ucraineană. Cu cele peste 12 instituții culturale profesioniste, Timișoara este, după București, al doilea pol cultural din țară din punct de vedere al mărimii și diversității ofertei culturale. O mare
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Unirii. Tot datorită lui s-a conturat și arhitectura industrială, Abatorul sau Uzina de apă fiind numai câteva exemple. Cartierele Fabric și Iosefin păstrează intactă amprenta diversității etniilor și meșteșugarilor care le-au construit. Se păstrează influența germană, maghiară și sârbă. Clădirile au o arhitectură impresionantă , sunt viu colorate și foarte bogat ornate. În cartiere precum Mehala, Iosefin și Freidorf se păstrează trăsăturile tipice ale satelor tradiționale de șvabi bănățeni: case mari cu front stradal, frumos ornate și cu spații verzi
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
specială și un centru pentru învățământ alternativ, prin Școala Waldorf, înființată în anul 1993. Specificul învățământului preuniversitar timișorean este diversitatea limbilor de predare. Bogata tradiție multietnică a orașului s-a menținut și datorită școlilor cu predare în limbile maghiară, germană, sârbă, slovacă și ucraineană care, împreună cu limba română au o tradiție și o continuitate de aproape 4 secole. Printre cele mai importante licee și colegii se numără: La nivel gimnazial Timișoara are următoarele unități de învățământ: Învățământul universitar are o tradiție
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
apărut “Temeschwarer Wochenblatt” al cărui editor era Joseph Klapka - întemeietorul primei biblioteci din Imperiul Habsburgic (1815) și primar al Timișoarei între anii 1819 - 1833. Între 1872 și 1918 apare ziarul de limbă maghiară “Delmagyarorszag” și cotidianul “Temesvari hirlap” (1903-1939). Minoritatea sârbă a ieșit pentru prima dată pe piața presei locale în 1829 cu “Banatski almanah”. Primele ziare în limba română apărute în perimetrul bănățean au fost tipărite la Viena și apoi la Pesta, așa cum s-a întâmplat cu “Luminatorul” condus de
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Occident era considerat fratele împăratului din Constantinopol. Țarul Bulgar era considerat „fiul preaiubit al împăratului”. Urmau „prietenii” împăratului de la Constantinopol (Dogele Veneției, conducătorii Genovei, regii Angliei etc.) iar la baza piramidei se aflau supușii, "douloi", în această categorie intrând principii sârbi sau români. Conducătorul fiecărui stat creștin era integrat în familia de principi în funcție de cât de mult putea fi de folos imperiului, de gradul de independență pe care îl avea statul pe care îl conducea, de atitudinea și resursele de care
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]