1,994 matches
-
expresia poetică, gândurile fugare, uneori stăpânite de melancolie, alteori supuse confesiunii lipsite de menajamente sau de condescendență acestea și multe altele dau textelor lui Alexa Visarion alura memorialisticii. Un exemplu, luat la întâmplare: Multe etape ale copilăriei mi s-au sădit în memorie, cum altele m-au însoțit lungi perioade, până când s-au liniștit în amintiri. Am văzut cu ochii mei cum trăiau oamenii și cum îi trăia viața și abia apoi, citind despre ei, am putut înțelege de ce arta nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să mă lase să-i aduc seara acasă. Îmi plăceau filmele de dragoste pentru că mama mă ținea strâns lipit de ea, în singurătatea noastră comună, atunci când ieșeam în lume pentru a ne relaxa. Multe etape ale copilăriei mi s-au sădit în memorie, cum altele m-au însoțit lungi perioade, până când s-au liniștit în amintiri. Am văzut cu ochii mei cum trăiau oamenii și cum îi trăia viața și abia apoi, citind despre ei, am putut înțelege de ce arta nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Citesc Dostoievski și am senzația că sunt acolo, că-l trăiesc, că sunt unul dintre presonaje sau că trec prin mai multe... Mă implică, neliniștin du-mă și potențându-mi bucuria. Exist. Sunt o natură obsesivă. Lucruri și fapte rămân sădite în mine, sanzații și stări mă domină. Ele, sigur, vor căpăta cândva o transfigurare artistică. Singurul care mă poate distruge cu adevărat sunt eu însumi. Tot ceea ce e în jur mă "atacă", mă modifică, neschimbându-mi însă structura. Până acum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ființa noastră sensibilă pentru a întreține un raport cu realitatea. Adevărata sursă a cunoașterii se află în Hristos. În general, înțelegerea lucrurilor nu o datorăm celui care ne vorbește străduindu-se să ne comunice ceva, ci adevărului care a fost sădit în spiritul nostru de către Divinitate. Hristos, care sălășluiește în sufletul nostru, ne lămurește și „... ne învață dacă sunt adevărate cele ce se spun, atunci când cuvântăm în afară”, scrie Fericitul Augustin. El este Învățătorul lăuntric, sursa cunoașterii autentice, omul nefiind altceva
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
odihnește-te în pat, retrage-te înlauntrul tau, nici un loc nu vei găsi unde să te ascunzi dacă păcatele te vor roade”(Fericitul Augustin). Potrivit concepției creștine, normele morale sunt date de Dumnezeu, Care, încă de la crearea omului, i-a sădit acestuia în suflet legea morală naturală, adică predispoziția de a-și forma noțiunea de bine și de rău și de a înțelege că binele trebuie făcut, iar răul trebuie evitat. Deși a căzut în păcat, omul nu a pierdut total
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
începe a se afirma o altă vârstă când aflăm „o legătură mai mare între partea spirituală și cea corporală”. Ideea de Dumnezeu la prima copilărie Primele îndemnuri timide spre devenirea lăuntrică apar încă din copilărie, fundamentele caracterului religios moral fiind sădite în cadrul familiei creștine. Referitor la acordarea educației religioase încă din fragedă pruncie, Sfântul Ioan Gură de Aur aprecia: „ Cum va deprinde copilul de mic, așa va rămâne și când se va face mare; ca și copacul pe care de-l
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
spre desăvârșire în mare parte bunei educații primite în familie; ei sunt opera unor adevărate mame creștine: Monica, mama Fericitului Augustin, Elena, mama Sfântului Constantin cel Mare, Antuza, mama Sfântului Ioan Gură de Aur etc. Părinții sunt primii dascăli ce sădesc în sufletul copilului, în perioada celor șapte ani, cele mai nobile sentimente, cele mai alese însușiri pentru întrega viață, întreținând în mijlocul familiei duhul credinței, al rugăciunii și al sfințeniei. Familia are menirea de a-l introduce pe copil în religia
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și nu va mai ridica sabia un neam asupra altui neam și nu vor mai fi învățați să se lupte (Is. 2, 4). Și nu e de crezut (ce s-a scris). Căci și acum barbarii care au sălbăticia purtărilor sădită în ei, cât timp jertfesc idolilor ce-i au, se înfurie unii împotriva altora și nu rămân nici un ceas fără suliță; când aud de învățătura lui Hristos, îndată se întorc de la războaie la lucrarea pământului și în loc de a-și înarma
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
convins dacă îi voi pune ca temei al dumnezeirii Sale facerea cerului și celelalte. Care este dar lucrul despre care mărturisește și elenul că l-a făcut Hristos și pe care nu-l poate tăgădui deloc? Care? Că Hristos a sădit neamul creștinilor! Într-adevăr, nu va tăgădui că Hristos a întemeiat Bisericile de pe toată fața pământului. Pe temeiul acestora vom face dovada puterii Lui și vom arăta că El este Dumnezeu; vom spune că nu stă în firea unui simplu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
putut să convingă atâtea seminții de oameni să cugete nu numai la cele din lumea aceasta, ci și la cele viitoare, să rupă legile strămoșești, să smulgă din rădăcină datinile cele vechi, înrădăcinate de atâta amar de vreme, și să sădească în locul lor altele, să-i abată de la niște reguli ușoare și să-i îndrepte spre niște dreptare grele, cele ale Lui; și să facă acestea, cu toate că toți Îi declarau război, cu toate că a fost batjocorit să sufere crucea și o moarte
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
90) 42 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Mântuitorul Hristos a avut trup nu pentru că era prin fire om; sau Fiul lui Dumnezeu S-a îmbrăcat în trup nu pentru că firea Lui dinainte de întrupare îl mâna fără voie la aceasta, printr-o lege sădită în El. Aceasta ar fi un fel de identificare monofizită sau panteistă, a lui Dumnezeu, cu lumea. (n. s. 4, p. 90) 42 „Noi am fost motivul pogorârii Lui, și neascultarea noastră a făcut iubirea de oameni a Cuvântului ca
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
IX-a, cap. 12, în PSB, vol. 41, p. 1087) „A fost biciuit cu nedreptate, ca să ne scape pe noi de la pedeapsa dreaptă. A fost supus batjocurii și a fost pălmuit, ca noi să scăpăm de păcatul ce s-a sădit în noi. Căci cugetând drept, vom crede că toate pătimirile lui Hristos au fost pentru noi, având puterea să ne scape în chip binecuvântat de cele ce ni se întâmplă pentru despărțirea noastră de Dumnezeu. Căci precum Cel ce nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dacă duhovnicul apostolilor n-a putut înfrunta cuvintele unei femei care stătea la poartă, și dacă toți ceilalți ucenici s-au împrăștiat când L-au văzut legat, cum s ar mai fi gândit să meargă până la marginile lumii și să sădească o învățătură plăsmuită despre înviere? Dacă Petru n-a putut înfrunta amenințarea unei femei, iar ceilalți ucenici au fugit la vederea lanțurilor, cum ar fi putut înfrunta pe împărați, pe dregători și popoare, care aveau și săbii și grătare și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
41, p. 746) „Iar prin viața veșnică nu înțelegem o mare durată temporală, de care se vor împărtăși toți după înviere, buni și răi, ci viețuirea în fericire. Putem înțelege prin viața veșnică și binecuvântarea tainică prin care Hristos ne sădește viața Lui, prin împărtășirea de trupul Său, dată credincioșilor, după spusa: Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viață veșnică (In. 6, 54)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dispensează. Iar toamna, de unde au, de unde n-au, trebuie să numere bani albi, greu câștigați, ca să cumpere de la grădinarii sârbi sau bulgari. Totul atârnă la ei de norocul întâmplării. Dacă ploaia va veni în belșug, cele câteva fire de varză sădite de ei, în pripă, se vor face, dacă nu va veni ploaie, atunci «norocul grădinarilor!»“ (Din psihologia poporului român). Referindu-se tot la bucătăria țărănească, Radu Anton Roman lansează o întrebare căreia nu îi poate găsi răspuns; descoperind multe izvoare
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Urmează școala primară și gimnaziul în orașul natal, iar liceul la Iași. După ce trece bacalaureatul, la Focșani, în 1914 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, unde se apropie de profesorul Ion Găvănescul, care îi sădește pasiunea pentru pedagogie. Fiind mobilizat și încadrat la o școală de ofițeri din toamna anului 1916 și până în primăvara lui 1918, va susține examenul de licență abia în 1919. Numit profesor la Brăila, apoi la Râmnicu Sărat și Cernăuți, funcționar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
lectura cărții nu va fi una prea dificilă, înseamnă că efortul nostru n-a fost zadarnic. Ne exprimăm pe această cale întreaga noastră gratitudine față de doi Magiștri ai Universității ieșene, părintele profesor Nicolae Achimescu și profesorul Costică Marin, care au sădit și cultivat în noi interesul pentru India. Fără harul pe care ni l-au transmis această carte n-ar fi putut fi dusă la bun sfârșit. Emil Vacariu I. CONTEXTUL SOCIO-SPIRITUAL AL APARIȚIEI BUDDHISMULUI 1. Situația politică În secolul al
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ci este ajutat de Dumnezeu Cel iubitor. Datoria omului constă în a-i răspunde iubirii lui Dumnezeu cu iubire, Și a răspunde tuturor oamenilor cu puterea iubirii ce o dă El. Astfel, creștinul este chemat să păstreze neschimbată frumusețea chipului sădit de Dumnezeu în el, să devină mai încercat, mai experimentat și mai puternic pentru unul dintre cele mai grele examene ale acestei vieți și anume lupta cu bolile și feluritele încercări, mai răbdător în suferință, înțelegând taina și rostul ei
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
Acest nume apare și în Exod 6,3, cănd YHWH îi amintește lui Moise că sub acest nume se revelase patriarhilor; și, în sfârșit, în oracolele lui Balaam din Num 24,4.16. După alianță încheiată cu Abimelec, Abraham „a sădit o dumbrava la Beer-Șeba și a invocat numele Domnului Dumnezeului celui veșnic (’Pl ‘Ol"m)” (Gen 21,33). Aceste nume compuse par a fi legate de anumite sanctuare sau altare din timpul patriarhilor: ’Pl-‘Ol"m - de Beer-Șeba, ’Pl ‘ElyÄn
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
numele generic ’Pl în anexiune cu substantivul ‘Ăl"m care, în funcție de contexte, semnifică „durată îndelungată, vremuri străvechi, viitor nedefinit” (cu prepoziția le = „pentru totdeauna”)194. Apare o singură dată, în Gen 21,33, unde se spune despre Abraham că „a sădit o dumbrava la Beer-Șeba și a invocat numele Domnului Dumnezeului celui veșnic (YHWH ’Pl-‘Ăl"m)” (Gen 21,33). În privința acestui nume, traducerile citate au înlocuit toate semitismul „Dumnezeul veșniciei” cu mai firescul substantiv + adjectiv, dar nu variază între ele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
yaƒa: libb"m hammQ>n ’el kol mă‘aœQhem (Ps 33,15): „Cel ce plămădește inima fiecăruia, cel ce pătrunde toate lucrările lor.” (t.n.) Hannota‘ ’ozen ha-lo’ yišem"‘ ’im YoțQr ‘ayin ha-lo’ yabb” (Ps 94,9): „Cel ce a sădit urechea oare nu aude? Cel ce a plăsmuit ochiul oare nu vede?” (t.n.) De aceea, într-o serie sinonimica, nu e corect să fie tradus prin „creator”, ci printr-un participiu sau verb la mod personal care să semnifice
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
timpul craniilor trepanate și a sicrielor plutitoare, iar istoria lor este jalonată de luptele Împotriva cuceritorilor spanioli. În martie 1521 În insula CĂbu, Magellan a revendicat arhipelagul În numele regelui Spaniei, devenind, astfel, cea mai veche așezare spaniolă unde a fost sădită 666 Máctan cădea ucis Fernando Magellan, eroul spaniol al primei călătorii În jurul lumii... Pe primul lumea occidentală nu-l pomenește decât ca pe un sălbatec asasin, pe al doilea Îl venerează ca pe un neînfricat navigator și cuceritor În numele coroanei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
față de studiul lor. Vor putea fi aceste „impasuri” depășite, și-a epuizat oare literatura toate resursele? Revenind la meditația dintru început, literatura mi se pare la fel de veche ca omul însuși și nu cred că va sfârși înaintea acestuia. Omul are sădite în el visul, ficțiunea. Mircea Eliade considera că literatura se va „însănătoși” prin infuzia de mituri, subliniind prin aceasta necesitatea de a reda omului dimensiunea spirituală. Semnele se vădesc, pe ici pe colo în atitudinea contemporană. În concluzie, putem considera
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și a arcei lui de lemn care transporta toate animalele create (inclusiv termitele)18 putem citi prima mențiune a viței-de-vie, a vinului 19 și a efectelor sale asupra omului : Atunci a început Noe să fie lucrător de pământ și a sădit vie. A băut vin și, îmbătându-se, s-a dezvelit în cortul său". Încă de la intrarea în universul biblic, vița de vie a fost învestită cu o valoare simbolică de primă importanță. Creată odată cu celelalte plante în ziua a treia
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
produceau deja aproape 1 milion de hl de vin. Însă, către sfârșitul secolului al XIX-lea, filoxera își face apariția. După ce a distrus viile din estul Statelor-Unite, filoxera 126, vehiculată prin intermediul căii ferate, a atacat podgoriile de pe coasta vestică. California, sădită la vremea aceea cu soiuri europene, a fost devastată în întregime. Ca și în Franța, soluția a fost aceea a grefării varietăților atinse pe butuci indigeni care rezistau parazitului. Printr-o revenire ironică a situației de mai demult, filoxera, care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]