2,533 matches
-
care clipocește În lunfardo porteño și că nu halisem d-ajuns. Burdihanu nost, obișnuit cu grătare și buseca, nu face față la atâtea voulez-vous de le cere bucătăria franceză. Când a sunat ora tostului, mi-a venit greu să mă salt pă vâslele dân spate, să mersi, nu atât În numele meu cât În al patriei dă peste mări și țări, pentru omagiu adus comemorării zilei mele dă naștere. Cu ultimu strop dă champagne dulce, am bătut În retragere. Afară am respirat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la mâinile și cracii dă la salopeta dă lână - mameluc -, mi-am pus crăvățica cu desene animate care mi-ai dat-o tu dă Ziua Șoferului dă Autobuz ș-am ieșit sudând gras, pencă un ăla cu obrazu gros se săltase probabil peste calea publică și io l-am crezut camion. La fieștecare alarmă falsă care-aș fi putut, sau nu, s-o iau dă camion, mandea ieșam cu zgomot dă dop În trap gimnastic și străbăteam ăle șaizeci de varas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
că, fără omnibuz, celălant iera decât un oligarh care să merita să-și rupă toate alea. S-a râs singur, ca marele bun ce ie; a Împărțit, ca să ție deciuplina, câte-un genunchioi pretinar (uite colțu care mi l-a săltat, care i l-am cumpărat după, amintire dă suvenir), apoi strângeți rândurile și pas alergător: la mare! Ce ți-e și cu adeziunea asta! Coloana chipeșă se Înfiltra ba În lagunele inundabile, ba În munții dă gunoane, care-și fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Canturila le masa cenușie și-a luatără tributu dă sânge și p-ormă am rămas una cu subpatu dă la fotolu-otomană. Oamenii fără voință, care să obosesc subit - tu, Ustáriz, să zicem, d-un paregzemplu - ar fi dat să să salte pă labele dinapoi și să aprinză lumina. Da mandea nu, io sunt dă fabricație specială și nu-s ca numitoru comun: i-am dat nainte cât mai patruped pân tenebre ș-am dășchis fiecare breșă cu cucuiele care Încă mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
noaptea aia și i-am zis la picolo să Înlocuiască clondirele zobite cu unele Întregi dă spumant. Că, ce mai, decât cu mandea o să Învățați să deosibiți Muscatu d-un cafet cu lapte și cornuri! le-am strigat pretenarilor mei. Săltasem glasu, așa-i, și bieții japoni, dă buimaci, a tret să-și Învingă sila și să sărute gâturile dă la clondire. A venit rându la beutură, ie rându la beutură! le striga energumenu ținând capu sus și unind egzemplu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pept ș-am cerut la ghișeu ăl mai dă aproape o ștampilare pertinentă. Mi-am făcut cererea, da fonționaru mi-a Întors spatile, să-și consulte egalii. După ce s-a adunatără spontan dă vro câteva ori, doi sau trei au săltat trapa dân dușamea și mi-a explicatără că o să fugă până-n beci, unde ținea depozitu. P-ormă s-a Întors pă scărița cu ostreață. N-au acceptat plata În patace și mi-au dat o porție dă timbre, că mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dau ochii cu stimatu poet. O frunte, niște ochelari, un nas, gura ca dă cutie poștală; În spate, beblioteca lu savantu, cu Grădinarul ilustrat și colecția Araluce. În față, silueta ca sfera, cu sacou dă lustrin. Înterviuvatu nu s-a săltat dân scaunu lui plușat, unde a stat ca rahatu și mi-a arătat băncuța dă pitchpin. Io i-am arătat răvașu dă la Fundație, pașaportu, instrucțiunile lu Pantoja și - not least - hârtia care o zăngălise domnu dân microbuz. Le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Ușa s-a dășchis ospitaleră. Strâmbă dă jitie, s-a ițit Locarno. La primu semn al damei, ghiuju, care nu știa că tre să se țină departe dă tigru dân ring, l-a luat pă Cufăraș dă umeri, l-a săltat În aer și l-a zvârlit pă scări În jos, unde mandea l-am prins cu repezitoru dân zbor, nu cumva să ne facă zob pe ambii. Paznicu ne-a sărit În ajutor și a făcut pași ca fumu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Amy e la Andover. Ce face... — George? Am divorțat de trei ani. George și-a petrecut un an la CERN - Geneva căutând particule exotice și cred c-a găsit ce-a căutat, E franțuzoaică. El zice că gătește foarte bine. Săltă din umeri. — Oricum, treaba Îmi merge bine. În ultimul an am lucrat cu cefalopodele: calmari și caracatițe. — Și cum a fost? — Interesant. Inteligența blândă a acestor vietăți, În special a caracatițelor, Îți dă un sentiment ciudat. Să știi că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
dumneavoastră veți folosi un circuit semiînchis cu fluctuații În inspirație de 608 până la 760 Torr... Norman adormi din nou. Când expunerea luă sfârșit, fiecare se Îndreptă spre cabina lui. — Am pierdut ceva interesant? Întrebă Norman. — N-aș zice, spuse Harry, săltând din umeri. Doar o grămadă de chestii din fizică. În cabina sa strâmtă și cenușie, Norman se Întinse pe pat. Ceasul luminos de pe perete arăta 23:00. Avu nevoie de ceva timp ca să-și dea seama că asta Însemna de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
că dacă te bagi În tărîțe, te mănîncă porcii. — Isuse, zise Beth care Între timp se Întorsese. Cu alte cuvinte, „fata care a fost violată a căutat-o cu lumânarea“, asta ai vrut să spui? — Nu, spuse Harry, continuând să salte panourile din podea, pe urma cablurilor. Dar câteodată nu poți să nu te Întrebi ce caută o fată pe o alee Întunecoasă, la trei dimineața, În cartierul rău famat al orașului. — Eram Îndrăgostită de el. — Oricum, tot cartier rămîne... — N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Și În timpul unuia dintre salturi a cules asta? Întrebă Beth, arătând spre monitor. Priviră spre ecran. Sfera era tot Închisă. Dar, În fața ei, culcat Într-o poziție incomodă, se afla Harry Adams. Pentru moment, Îl crezură mort. Apoi Harry Își săltă capul și gemu. SUBIECTUL Norman scrise În blocnotesul său: Subiectul este un matematician de treizeci de ani, negru, care a petrecut trei ore În interiorul unei sfere de origine necunoscută. La revenirea din sferă era toropit și indiferent; nu știa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
adâncime mai mică, am fi respirat aer comprimat și toate reacțiile chimice s-ar fi produs, dar cu o viteză foarte mare. Aici Însă, prezența helioxului face ca reacțiile să fie imprevizibile. Și dacă nu se produc, atunci..., Încheie Barnes, săltând din umeri. — Și eu ce fac? — Tot ce poți, o liniști Barnes. Ca și noi, de altfel. Păi sunt nevoită să mă limitez la analize anatomice grosiere. Toată masa asta de lucru e inutilă. Atunci, fă anatomie grosieră. — Aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
terminase. Criza trecuse. Acum totul avea să fie bine. Își simți corpul mai destins. Calvarul se sfârșise. 12.30 ORE Sângele Încetase să curgă din nasul zdrobit al lui Harry, care acum părea să respire mai regulat, mai ușor. Norman săltă punga de gheață ca să arunce o privire feței lui tumefiate, iar apoi reglă debitul perfuziei intravenoase pe care Beth reușise să i-o aplice după mai multe tentative nereușite. În venele lui Harry picura o mixtură anestezică. Respirația sa avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ceva pe ecran. — Controlează-l pe Harry. Probabil că s-a trezit. — Nu s-a trezit, Beth. Vino Înapoi. SOSESC ACUM. — Bine, Norman. Mă Întorc. — Repede, Beth. De precizarea asta nu mai era nevoie; deja Îi vedea lampa de la cască săltând În timp ce alerga. Se afla la cel puțin o sută de metri de habitat. O auzi prin intercom, respirând din greu. — Se vede ceva, Norman? — Nu, nimic. Își concentră atenția spre orizont, acolo unde Își făcea Întotdeauna apariția calmarul. Primul lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
din timpul alergării. Beth avea o bună condiție fizică, dar, Într-o astfel de atmosferă, nu putea rezista la un efort așa de mare. În orice caz, nu pentru mult timp. Deja mișcările Îi erau din ce În ce mai Încete, lampa de pe cască săltând acum tot mai rar. — Norman. — Da, Beth. Sunt aici. — Norman, nu cred c-am să reușesc. — Ba da, Beth, ai să reușești. Mergi mai Încet. — E aici, Îl simt. — Nu văd nimic, Beth. Norman auzi niște pocnete ascuțite. Mai Întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
zăcea inconștient, cu perfuzia Încă legată de braț. Norman trase afară acul, cu un strop de sânge În vârf. Îl zgâlțâi pe Harry, Încercând să-l trezească. Pleoapele lui Harry se zbătură, Însă el rămase inert. Norman Îl ridică, Îl săltă pe umăr și-l transportă astfel prin habitat. Prin intercom, Beth continua să plângă. — Norman, nu trebuia să vii. — Unde ești, Beth? Pe monitoare, citi: SECVENȚA DE DETONARE - 09: 32 Succedându-se În ordine inversă, cifrele păreau că se mișcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Început că n-o să reușim, — Ba o să reușim, replică Norman. — Zece secunde, anunță Harry. Nouă... opt... Ține-te bine! Norman o trase pe Beth la pieptul său În momentul În care explozia zgâlțâi submarinul, răsucindu-l ca pe o jucărie, săltându-l cu botul În sus, Îndreptându-l apoi la loc, purtându-l, În sfârșit, În sus, Într-un val uriaș. — Mamă, mamă! urlă Harry, deși ascensiunea continua, ca și cum nu li s-ar fi Întâmplat nimic. Am reușit! — Șaizeci de metri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
recunoașterea vinei. Îl iartă și cu mîna dreaptă trasează prin aer, cu o mișcare blîndă, un semicerc ca și cum ar mîngîia o sferă. La cîțiva metri de el, capul dușmanului se desprinde de trup ca un dop de sticlă și bubuie săltînd pe podeaua de marmură privindu-l de acolo cu buzele țuguindu-se ritmic de parcă ar vrea să fluiere. Trupul se prăbușește în șezut și din gîtlejul rămas țîșnește sînge strălucitor care mînjește pereții. În aceeași clipă Personajul V. se trezește
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
DE LUCEFERI ȘI STELELE DE VISE Cum gem culorile pe pânzele de vis Pe tremurul suav al sălciilor tale. În norii timpului e un poet învins Și-o inimă învinsă prin gânduri ideale. Cum suflă vântul peste toamna grea Și saltă nemurirea dintre noi dorințe, Doar fericita clipă ne va da Cântecul dragostei lungit pe-o biruință. Cum sufletul mai plânge peste-un orizont Și nopțile destramă chipuri neștiute, Legenda tremurândă în sufletul de sorți, Lacătele se-nfundă-n tainele nuntite
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ce ducea la drumul spre casă, fără îndemnul ori comanda călărețului, a trecut la trap ușor. Băiatul era cât pe ce să cadă. A strâns cât a putut cu mâinile coama, dar nu reușea să-și păstreze echilibrul Trupul îi sălta ritmic și simțea durere la fiecare contact, la revenire. Instinctiv și-a încordat picioarele ținându-le cât a putut de strâns de corpul Bătrânei. Din acel moment s-a simțit în siguranță și a avut curaj să privească înainte, în
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
vei fi mare. Așa a zis. Dar, dacă pot să călăresc acum, nu sunt mare?... Aoleu! Este târziu. Am uitat de asta” Bătrâna, poți alerga mai repede? Iapa nu a răspuns, dar a trecut de la trap la galop. Trupul copilului sălta neașteptat de mult. Tudorel abia se mai ținea de coamă. Picioarele nu mai reușeau să-l țină apropiat și strâns de spinarea calului. Avea senzația că aerul vâjâie pe la urechi și drumul de țară face salturi apropiindu-se amenințător de
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
apă și spumă albă se retrăgeau către larg. Iar eu, de teamă că nu le mai văd, am alergat după ele să le prind. Nu le-am prins, dar altele au venit către mine în mare viteză și s-au săltat până peste glezne în mii de picături și m-au udat. M-am speriat. Nu doar că am simțit deodată umezeala, dar se întâmplase totul neașteptat de repede și am simțit cum nisipul îmi fuge de sub picioare. Cred ca am
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
că, daca tot m-am udat, să mă întorc, că nu se întâmplă nimic rău acolo unde este apa mică. Încurajat și destul de rușinat, m-am întors exact când un alt val a venit vijelios către mine și s-a săltat până la genunchi. Eu, cuprins de teamă, iar am țipat și am fugit. Mai apoi, după ce am observat atent mișcarea valurilor, am încercat să mă apăr cu mâinile, dar apa mi-a trecut printre degete. Când am dus mâinile să mă
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
voil, eram liber ca pasărea cerului moțăind În personal. După ce FUCK a dispărut din raza mea vizuală, dincolo și dincoace de geam au continuat să treacă oribilele meleaguri dîmbovițene ce mi-au Împodobit cu depresii globulare cinci ani din viață, săltînd leneș În maroniu pătat cu verde de Paris pe sub liniile de Înaltă tensiune. Un obez cu basca găurită și-a revărsat burta În stînga, pe rezemătoarea de care-mi sprijinisem eu cotul de medic. L-am lovit scurt, cu cotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]