6,936 matches
-
noi, românii, este munca strămoșilor noștri, amintirea faptelor și gândurilor lor, monumentele rămase de la ei, munții semeți și văile încântătoare, câmpiile mănoase, Dunărea albastră și Marea cea Mare, „Balada” lui Ciprian Porumbescu, „Doina” lui Eminescu, „Rapsodia” lui Enescu, „Poarta Sărutului” săpată-n piatră de Brâncuși și multe, multe altele. Peste tot sunt umbrele strămoșilor noștri. O cruce din cremene, o cetate din care au rămas doar niște ziduri năruite ne aduc aminte de faptele vitejești ale strămoșilor. O mănăstire sau o
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
pline de farmec fiind prilej de odihnă și bucurie pentru țărani. Pe ulița mea erau mulți băieți și fete, copilandri ca mine, dar și flăcăi și fete de măritat. Pe drum, nămeții erau cât casa, iar noi, copiii, ne desfătam săpând “tranșee” în care ne ascundeam. După ce ne împărțeam în două echipe, alegeam un „șef”- băiat și ... începeam lupta. Într-un grup, unii se ocupau cu săparea tranșeelor, iar alții făceau bulgări de zăpadă. Lupta era aprigă, obrajii ni se îmbujorau
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
fel. Am făcut această precizare datorită amplasării puțului principal Suvarov la câțiva zeci de metri de râul Valea Mare. Pornind de la această cotă zero, situată la aproape 200 metri peste nivelul Mării Negre, prima galerie numită orizontul ZERO, a început să sape înspre partea nordică a râului Valea Mare. Pentru cei neavizați un orizont este: totalitatea lucrărilor de exploatare dintr-o mină, situate în același plan orizontal. De la acest orizont s-a trecut la săparea primelor suitori, unde aveau să fie amplasate
MINA CENTRALĂ SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358292_a_359621]
-
numite suitori. Definiția ar fi: trecere verticală sau înclinată prin care se realizează legătura între două lucrări miniere situate la nivele diferite, sau între un orizont subteran și suprafață și care nu este echipată cu mijloace de transport. Galeriile erau săpate direct în pădure. Pregătirile pentru săparea acestor galerii erau destul de dificile, neexistând drumuri de acces pentru aducerea primelor utilaje. Dacă sculele minore, sape, lopeți, troace, perforatoare, burghie se puteau transporta manual, altele trebuiau să fie aduse de utilaje de transport
MINA CENTRALĂ SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358292_a_359621]
-
minore, sape, lopeți, troace, perforatoare, burghie se puteau transporta manual, altele trebuiau să fie aduse de utilaje de transport. Se foloseau compresoare mobile și se începea montarea coloanelor pentru transportul aerului comprimat necesar funcționării perforatoarelor. O galerie nu se poate săpa fără a avea lemnul de susținere. La început, acesta era luat parțial din pădurile înconjurătoare, care nu puteau asigura în întregime necesarul. Pentru început s-a construit un plan înclinat la suprafață între orizontul Zero și +44 m, care asigura
MINA CENTRALĂ SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358292_a_359621]
-
bună, dar se schimbau radical atunci când ploile își făceau prezența. Infiltrațiile de apă în subteran erau foarte frecvente. Cu toate eforturile echipelor de întreținere, galeriile erau pline de apă, ceea ce îngreuna transportul vagonetelor spre suprafață, dar și după ce s-au săpat suitoarele, unde se va deversa minereul rezultat. Sterilul urma să fie transportat în continuare la suprafață. Așa cum precizam în alt articol, se lucra cu foarte mult personal, datorită muncii manuale din aceste lucrări miniere. Voi continua cu alte articole pe
MINA CENTRALĂ SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358292_a_359621]
-
Nistru, cei dintâi care au aflat Cuvântul Domnului prin Apostolul Andrei. Unul dintre plinele de adâncuri eseuri ale sale se intitulează “Să fim drepți”, și justifică acest îndemn folosind ca pârghie pentru mesajul său mesianic existența celor 80 de biserici săpate în stânca din malul drept al Nistrului, consecință a creștinarii celei dintâi, chiar de către Apostolul lui Iisus. Și e mândru că Apostolul a găsit aici una dintre cele mai locuite zone ale Europei. Că Sfântul Apostol Andrei “n-a venit
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
mina Muncăceasca Vest care se afla în vecinătatea minei Stănija, cunoscută ca o bună producătoare de aur nativ. La mina noastră lucram la galeria Acra plasată chiar la aflorimentul filonului 25. Intrarea în această galerie se făcea printr-o galerie săpată pe vremea exploatării acestui filon de către romani. Dovada cred că mai exista și astăzi deoarece o bună lungime de galerie era săpată cu dalta și ciocanul într-o rocă destul de dură care iată rezistase de-a lungul secolelor. Înainte de a
BULGĂRII DE AUR !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358299_a_359628]
-
la galeria Acra plasată chiar la aflorimentul filonului 25. Intrarea în această galerie se făcea printr-o galerie săpată pe vremea exploatării acestui filon de către romani. Dovada cred că mai exista și astăzi deoarece o bună lungime de galerie era săpată cu dalta și ciocanul într-o rocă destul de dură care iată rezistase de-a lungul secolelor. Înainte de a ieși din roca dură și a pătrunde în zona filonului 25 exista o sală mare săpată unde se spunea că erau cazați
BULGĂRII DE AUR !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358299_a_359628]
-
mină. La suprafață începuse săparea unei galerii care urma să străpungă direct în corpul filonului 25 și astfel se evita trecerea prin galeria veche romană. După ce înaintase câțiva metri buni în munte prin rocile încă instabile, au început să se sape în roci mai dure și se foloseau deja explozivi. După o asemenea pușcare când s-a ajuns la locul de muncă pentru încărcarea materialului rezultat din pușcătură au rămas surprinși când printre pietre în lumina lămpii de carbid cu care
BULGĂRII DE AUR !!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358299_a_359628]
-
Omagiu > PLECATE RAMURI Autor: Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 532 din 15 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Plecate ramuri amintesc de umbra ta de-atunci Și-n frunze ruginite freamătul se mai aude încă, E harul tău, ce a săpat cu-nfrigurare-n stânci numele tău și încă l-or săpa, într-o istorie adâncă. Pe-aleile pustii, în noapte, când la culcare-s toți, Iar luna răspândește raze de lumină în ferești, Mi te imaginez trecând pe lângă plopii fără
PLECATE RAMURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358312_a_359641]
-
din 15 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Plecate ramuri amintesc de umbra ta de-atunci Și-n frunze ruginite freamătul se mai aude încă, E harul tău, ce a săpat cu-nfrigurare-n stânci numele tău și încă l-or săpa, într-o istorie adâncă. Pe-aleile pustii, în noapte, când la culcare-s toți, Iar luna răspândește raze de lumină în ferești, Mi te imaginez trecând pe lângă plopii fără soț Tot trist,nefericit și biruit de patimi omenești! Am vrea
PLECATE RAMURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358312_a_359641]
-
rău și mi-e rușine, Dar știi că trebuie să plec. În fața ta, ca o statuie, Aștept cuvinte de reproș; Ca pe un petic de hârtie, O să m-arunci, mâine, la coș. Chiar dacă par că sunt de piatră, Cu dalta sapă vorba ta Și iar aprinzi tăciuni în vatră Și-amâni din nou plecarea mea. În fața ta ca pe-o statuie Mă spală un potop de lacrimi Și-ncet spre ceruri o să suie Un cor de îngeri și de patimi. Azi
AZI VREAU SĂ PLEC DE LÂNGĂ TINE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358329_a_359658]
-
fost „supus” - cu niciun chip! −, pentru că între el și noi a existat, de la început și până la sfârșit, doar atât de necesara ÎNȚELEGERE RECIPROCĂ! Anii în care Ursu ne-a acompaniat viața, s-au scurs ca o apă lină care-și sapă în tăcere urma sa meandrică, adâncă și de neuitat, în pământul minților noastre, neînțeles de dur la unii. Pe Ursu nu l-a dresat nici un dresor, ci doar bunătatea sufletelor noastre, căci inteligență, ne-a dovedit că poseda deja, din
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
zare, nu vreau vreo piatră pe piept lăsați-l să curgă-n izvoare, ca Budda cel înțelept. va poposi la țărmuri de ape, la umbra de sălcii în vale, somnul să-mi fie aproape, nimeni nu-mi steie în cale. săpați-mi la cap de mormânt o fântână c-un dulce izvor, scrijelită c-un singur cuvânt, din care să curgă lacrimi de dor. Referință Bibliografică: ce mă-nfioară / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 545, Anul II, 28
CE MĂ-NFIOARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358366_a_359695]
-
vreo două buburuze au ieșit la joacă, nici măcar un fluture cu ochi de păun nu dă vesel din aripioare prin preajmă ... O cîrtiță cu ochii mici și blana scurtă și deasă, a ieșit de sub pămînt prin galeria la care tocmai săpa chiar lîngă potirașul delicat și albastru, care s-a speriat: -Vai de mine, tu cine ești?! -Mă scuzați, a zis cîrtița. Tocmai am săpat o galerie aiurea pentru că am greșit direcția ... de fapt, voiam să mă duc în vizită la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
ochii mici și blana scurtă și deasă, a ieșit de sub pămînt prin galeria la care tocmai săpa chiar lîngă potirașul delicat și albastru, care s-a speriat: -Vai de mine, tu cine ești?! -Mă scuzați, a zis cîrtița. Tocmai am săpat o galerie aiurea pentru că am greșit direcția ... de fapt, voiam să mă duc în vizită la arnică ... Ciuboțica cucului a rîs, amuzată. -Nu te speria, potirașule cu petale albastre ... cîrtița este prietena noastră ... sapă galerii prin care se aerisește solul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
scuzați, a zis cîrtița. Tocmai am săpat o galerie aiurea pentru că am greșit direcția ... de fapt, voiam să mă duc în vizită la arnică ... Ciuboțica cucului a rîs, amuzată. -Nu te speria, potirașule cu petale albastre ... cîrtița este prietena noastră ... sapă galerii prin care se aerisește solul și distruge insectele dăunătoare. -Ce interesant, s-a bucurat potirașul și i-a zis cîrtiței: Auzi, poți să mai vii în vizită pe la mine! -Bine, o să mai vedem, a mormăit cîrtița și a dispărut
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
și distruge insectele dăunătoare. -Ce interesant, s-a bucurat potirașul și i-a zis cîrtiței: Auzi, poți să mai vii în vizită pe la mine! -Bine, o să mai vedem, a mormăit cîrtița și a dispărut în galeria ei, începînd probabil să sape o alta pe sub pămînt, pentru că asta face toată ziua ... Firicelul de vînt s-a mai înfășurat de cîteva ori pe după tulpinile delicate ale florilor și a dispărut în pădurea ce străjuia poienița cea plină de flori. Tare se mai bucurau
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
bune ... ceea ce auzi tu acuma este zumzetul albinelor ... Și exact ca un zumzet de albine înnebunitor i-au pornit lui gîndurile pe sub fruntea înfierbîntată de urcușul greoi și de aerul tare al muntelui și deodată și-a dat seama că săpase o galerie care nu ducea nicăieri, degeaba se chinuia el să extragă diamante din depozitul în care se adunase numai praful din stele, cum să fi revoluționat el cunoașterea dacă pleca de la o premiză nenorocită, conform căreia zborul definește pasărea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
era singură, la ce-i foloseau realizările profesionale, dacă simțea cum îmbătrînește, o mai durea cîte un genunchi - și Afrodita rîdea de ea, “mai schimbă și tu poziția, fato!” - se trezea cîteodată, după un somn agitat, stoarsă de putere, de parcă săpase ziua întreagă în grădină, dar firea ei veselă o făcea să nu-și piardă totuși optimismul, mai ales că Afrodita era exemplul cel viu al răbdării ce își culegea roadele, că, zicea ea, decît să mă fi încurcat cu vreun
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
În urma apelor puhoaie, Astăzi nimeni nu ne calcă Cu gând spurcat să ne robească, Căci toată floarea țării noastre E roabă-n lume, să muncească; Străinii nu mai vor țărână, Acum cultivă numa-n apă, Nu mai ară, nu mai sapă, Lapte nu mai mulg la vacă; La ei sunt toate șmenuite, Cu otrăvuri ghiftuite Și românul le înghite! Măcar azi de ziua ta, Ziua ta, săracă țară, Voi mânca ceva curat: O fasole cu cârnați Și poate vesel o să fiu
LA MULŢI ANI, SĂRMANĂ ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357995_a_359324]
-
decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Bate ploaia în fereastră Vin corsarii de mă prad' În chilia mea albastră, Te quiero Soledad Și ascult cum cântă-ntruna Doru-n mine de nomad Ploile curgând ca runa Te quiero Soledad Noaptea viscolul cum sapă Apele ce nu mai scad Că s-a închis ultima trapă, Te quiero Soledad Referință Bibliografică: Soledad / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 721, Anul II, 21 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile
SOLEDAD de ION UNTARU în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358064_a_359393]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 555 din 08 iulie 2012 Toate Articolele Autorului DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA, Cu viața noastră, jonglează, Ne sapă în suflet cu dalta, Că suferi prea mult. . .nu contează. ORACOLUL- ia din planete, Simțirea și firea trimisă. Vei fi trist sau vesel băiete, Așa cum viața ți-e scrisă! DESTINUL- ți-l dă Ursitoarea, Când ochi ai făcut tu pe
DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358121_a_359450]
-
făcut tu pe lume, Se crede atotștiutoarea. Ce spune, prea multe par glume! Dar SOARTA, o știe mai bine ACEL CE-A CLĂDIT UNIVERSUL, Viața ce fremătă-n tine, Iubirea, durerea și versul!. Că suferi prea mult. . . nu contează, Ne sapă în suflet cu dalta, Cu viața noastră jonglează, DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA. . . =23 Aprilie 2001= Referință Bibliografică: DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 555, Anul II, 08 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc
DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358121_a_359450]