6,492 matches
-
dintr-acolo își vor lua soția sau soțul. La botez, cînd umblă preotul cu crucea, fetele și feciorii care nu mănîncă și nu beau nimic pînă ce ies stelele pe cer, și atuncea numai o pogăciță cît fundul olului*, tare sărată, își văd „data“ în vis, îmbiind-o cu apă rece. Fetele mari, cînd vine popa cu botezul, pun mărgelele sub prag, să viseze noaptea viitorul soț. Asemenea și cu busuiocul; de stropește popa cu el, îl pune sub cap, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
FA. Corpul se scufundă. QF = densitatea fluidului QS = densitatea corpului 19 Dacă QF < QS ⇒ corpul se scufundă. Densitatea relativă a corpului omenesc este de 0,9350 - 1,0570. Apa dulce are o densitate de 1,007. Numai în cazul apei sărate care o densitate mai mare(1,035Ă, corpul plutește. 2. Gr = FA. Corpul rămâne în echilibru în interiorul lichidului. QF = QS Centrul de presiune coincide cu centrul de greutate la un corp omogen. Pentru ca echilibrul să fie stabil, este suficient
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
sau un pH prea acid al solului. • Pentru a evita formarea de buruieni între dalele de pe terasă sau de pe alee, amestecați sare grunjoasă cu puțină apă călduță și vărsați acest amestec peste dale; de asemenea, atunci când fierbeți legume în apă sărată, vărsați această apă peste dale. Butășirea • Butășirea este operațiunea care constă în prelevarea unui fragment dintr-o plantă în scopul de a face din acesta o plantă autonomă. Este metoda cea mai economică pentru a vă înmulți plantele. De altfel
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
pedeapsă conform „pravilei politicești“, deoarece pe „unii ca aceștiia să i pedepsim, mai vârtos pentru pilda și rău nărav al altora asemenea carii fără dă pricină vrednică vor să să dăsparță“. Este vorba de Maria Copcioaia din Slimnic, județul Râmnicu Sărat, care ceruse divorțul fără să aibă un motiv serios (o recunoaște și mitropolitul, deși i-l acordă) și care făcuse toate eforturile pentru a-l obține: jalbe la episcopul de Râmnic, jalbe la is prav nicii de județ, jalbe la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vă voi da; voi lua din trupul vostru inima cea de piatră și vă voi da inima de carne." (Iezechiel 36, 25-26) În acest context, copilul simbolizează începutul unei noi lumi. 2.1.1. o. Cină cea de taină. Migdale sărate vs. Pâine și vin În piesa 120, Emanou împarte prietenilor săi migdale sărate, migdale furate. În montarea lui Victor Garcia, gestul se încarcă simbolic 121: în momentul în care îi dă lui Topé migdala, Emanou îi cere să îngenuncheze. "De-
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
vă voi da inima de carne." (Iezechiel 36, 25-26) În acest context, copilul simbolizează începutul unei noi lumi. 2.1.1. o. Cină cea de taină. Migdale sărate vs. Pâine și vin În piesa 120, Emanou împarte prietenilor săi migdale sărate, migdale furate. În montarea lui Victor Garcia, gestul se încarcă simbolic 121: în momentul în care îi dă lui Topé migdala, Emanou îi cere să îngenuncheze. "De-a lungul Evului Mediu central scrie Jean-Claude Schmitt -, îngenuncherea devine atitudinea normală a
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Moldova, Gura Văii, Cireșoaia, Măgura Ocnei, Comănești, Dofteana și Târgu Ocna. Structura geologică din Valea Trotușului justifică varietatea și valoarea cantitativ estimată a unor bogății naturale, precum țiței (zona Dărmănești - Comănești), gaze naturale, cărbune și, mai ales, sare (Moinești, Zemeș, Sărata, Târgu Ocna - cu celebra salină, care a fost pentru un timp o temută închisoare) și, îndeosebi, izvoare de ape minerale, cele mai importante aflându-se la SlănicMoldova, Târgu Ocna și Poiana Sărată. Relieful, clima și bogățiile naturale au implicat și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
naturale, cărbune și, mai ales, sare (Moinești, Zemeș, Sărata, Târgu Ocna - cu celebra salină, care a fost pentru un timp o temută închisoare) și, îndeosebi, izvoare de ape minerale, cele mai importante aflându-se la SlănicMoldova, Târgu Ocna și Poiana Sărată. Relieful, clima și bogățiile naturale au implicat și prezența omului în acest areal românesc, urme ale unor așezări datând încă din neolitic și din perioada culturii Cucuteni, așa cum o dovedesc mărturiile arheologice și cercetările istorice. Săpăturile arheologice de la Podei, Viișoara
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
secolul al XIX-lea, Valea Trotușului a cunoscut și o intensă și rodnică activitate pe plan educațional și cultural. În această zonă s-au înființat școli pe lângă mănăstirile Bogdana și Tazlău, apoi în localități ca Moinești (1835), Târgu Ocna, Poiana Sărată, Tescani, Cașin ș.a., numărul lor fiind augmentat considerabil în timpul reformelor lui Spiru Haret, ceea ce explică bogata și variata rețea de învățământ din zonă, care, în 2004, cuprinde 184 de unități școlare, din care 14 licee și colegii și 163 de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Trotușului, care izvorăște de sub vârfurile Nemira Mare și Șandru Mare, de la care și-a luat numele și localitatea omonimă, situată în Depresiunea Dărmănești, la 10 km. de Târgu Ocna. Inițial, satul a aparținut de ocoalele Tazlăul Mare de Sus, Tazlăul Sărat și Trotuș, din 1876 face parte din comuna Dărmănești (în prezent, oraș), iar din 1929 includea și satele Bogata, Cucuiați, Hăghiac, Larga, Seaca, Valea Câmpului și Valea Codrului. Numele topic apare în documentele vremii cu variante diferite, precum Dohtana, Doftena
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Nicolae » a fost zidită în 1643. Et.: n. pers. Manea d. n. pers. Manuel (ebr. Emmanoil )+ suf. -ești. MOINEȘTI, sat și târg din actualul oraș Moinești, situat pe cursul superior al pârâului Urmeniș și pe cel mijlociu al râului Tazlăul Sărat, la 41 km. de Onești. A făcut parte din ocolul Tazlăul Mare de Sus și din ținutul Bacăului. Prima consemnare documentară o aflăm într-un act dat de voievozii Ilie și Ștefan la 10 aprilie 1437, unde este menționat un
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
toponim personal, format de la numele de persoană Onea (provenit de la Ion ) și sufixul -ești. Reamintim că un personaj important în epoca lui Ștefan cel Mare a fost vornicul Oană (Oanea, Vană, Ivan), care avea numeroase proprietăți în întreaga Moldovă. POIANA SĂRATĂ, sat din comuna Oituz, situat pe cursul mijlociu al râului Oituz, la 21 de km. de satul Oituz, la granița dintre Moldova și Transilvania, în cimitir existând și azi vechea bornă de hotar. La început, a aparținut de Trei Scaune
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
1909, ceea ce explică puținele mențiuni documentare, începând cu anul 1848, cu forma maghiară Sàsmező, utilizată în Imperiul austro-maghiar. În 1950, a aparținut de comuna Hârja, iar din 1968 de Oituz. Este atestată în actele oficiale cu formele: Poiana Sarată, Poiana Sărata, Poyana -Sarata, Sòsmező “poiană sărată” (maghiară). Prima atestare este de la 17 aprilie 1848, iar ultima de la 1 august 1917. În 1929, localitatea număra 1327 de locuitori, iar în 2002, numărul acestora era de 312. Școala primară a fost înființată în
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
documentare, începând cu anul 1848, cu forma maghiară Sàsmező, utilizată în Imperiul austro-maghiar. În 1950, a aparținut de comuna Hârja, iar din 1968 de Oituz. Este atestată în actele oficiale cu formele: Poiana Sarată, Poiana Sărata, Poyana -Sarata, Sòsmező “poiană sărată” (maghiară). Prima atestare este de la 17 aprilie 1848, iar ultima de la 1 august 1917. În 1929, localitatea număra 1327 de locuitori, iar în 2002, numărul acestora era de 312. Școala primară a fost înființată în 1843. În Poiana Sărată există
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
poiană sărată” (maghiară). Prima atestare este de la 17 aprilie 1848, iar ultima de la 1 august 1917. În 1929, localitatea număra 1327 de locuitori, iar în 2002, numărul acestora era de 312. Școala primară a fost înființată în 1843. În Poiana Sărată există zece izvoare minerale. Et.: ap. poiană d. slv.poljana + ap. sărat (din a săra ) d. lat. salare. RĂDEANA, sat din comuna Ștefan cel Mare, situat în zona Trotușului inferior, pe pârâul Gutinaș. În unele etape istorice, a inclus și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de la 1 august 1917. În 1929, localitatea număra 1327 de locuitori, iar în 2002, numărul acestora era de 312. Școala primară a fost înființată în 1843. În Poiana Sărată există zece izvoare minerale. Et.: ap. poiană d. slv.poljana + ap. sărat (din a săra ) d. lat. salare. RĂDEANA, sat din comuna Ștefan cel Mare, situat în zona Trotușului inferior, pe pârâul Gutinaș. În unele etape istorice, a inclus și localitățile Gutinaș, Valea Seacă, Corbul, Gârbovana, Livada și Mărcești. Actele oficial - administrative
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
scriitorilor I.L.Caragiale, Ion Creangă, Mihai Eminescu și George Coșbuc. Prozatorul junimist Nicolae Gane a “nemurit” stațiunea moldavă, într-o povestire plină de haz, intitulată Două zile la Slănic. Este interesant că acest nume topic este legat de prezența “izvoarelor sărate”, având ca “pandant” nu numai stațiunea Slănic - Prahova, ci și sinonime ca Slatina, prezent pe întreg teritoriul României (care are la bază apelativul slatină “apă sărată, izvor sărat”), Sărata, Sărățile, Slătinița, Slătiorul, Slătioara, Solonț (prezent în toponimia județului Bacău), Soloneț
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
zile la Slănic. Este interesant că acest nume topic este legat de prezența “izvoarelor sărate”, având ca “pandant” nu numai stațiunea Slănic - Prahova, ci și sinonime ca Slatina, prezent pe întreg teritoriul României (care are la bază apelativul slatină “apă sărată, izvor sărat”), Sărata, Sărățile, Slătinița, Slătiorul, Slătioara, Solonț (prezent în toponimia județului Bacău), Soloneț (existent în Basarabia și în județele Botoșani, Iași și Suceava). Et.: slv. slan “apă sărată, izvor sărat, loc sărăturos”,varianta slavă meridională, căreia îi corespunde în
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Slănic. Este interesant că acest nume topic este legat de prezența “izvoarelor sărate”, având ca “pandant” nu numai stațiunea Slănic - Prahova, ci și sinonime ca Slatina, prezent pe întreg teritoriul României (care are la bază apelativul slatină “apă sărată, izvor sărat”), Sărata, Sărățile, Slătinița, Slătiorul, Slătioara, Solonț (prezent în toponimia județului Bacău), Soloneț (existent în Basarabia și în județele Botoșani, Iași și Suceava). Et.: slv. slan “apă sărată, izvor sărat, loc sărăturos”,varianta slavă meridională, căreia îi corespunde în ucraineană (limbă
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Este interesant că acest nume topic este legat de prezența “izvoarelor sărate”, având ca “pandant” nu numai stațiunea Slănic - Prahova, ci și sinonime ca Slatina, prezent pe întreg teritoriul României (care are la bază apelativul slatină “apă sărată, izvor sărat”), Sărata, Sărățile, Slătinița, Slătiorul, Slătioara, Solonț (prezent în toponimia județului Bacău), Soloneț (existent în Basarabia și în județele Botoșani, Iași și Suceava). Et.: slv. slan “apă sărată, izvor sărat, loc sărăturos”,varianta slavă meridională, căreia îi corespunde în ucraineană (limbă cu
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
pe întreg teritoriul României (care are la bază apelativul slatină “apă sărată, izvor sărat”), Sărata, Sărățile, Slătinița, Slătiorul, Slătioara, Solonț (prezent în toponimia județului Bacău), Soloneț (existent în Basarabia și în județele Botoșani, Iași și Suceava). Et.: slv. slan “apă sărată, izvor sărat, loc sărăturos”,varianta slavă meridională, căreia îi corespunde în ucraineană (limbă cu polnoglasie) radicalul solo (de unde Solonț și Soloneț ) + suf. -ic. TESCANI, sat din comuna Berești - Tazlău, situat la confluența râului Tazlăul Sărat cu râul Tazlău. A făcut
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
teritoriul României (care are la bază apelativul slatină “apă sărată, izvor sărat”), Sărata, Sărățile, Slătinița, Slătiorul, Slătioara, Solonț (prezent în toponimia județului Bacău), Soloneț (existent în Basarabia și în județele Botoșani, Iași și Suceava). Et.: slv. slan “apă sărată, izvor sărat, loc sărăturos”,varianta slavă meridională, căreia îi corespunde în ucraineană (limbă cu polnoglasie) radicalul solo (de unde Solonț și Soloneț ) + suf. -ic. TESCANI, sat din comuna Berești - Tazlău, situat la confluența râului Tazlăul Sărat cu râul Tazlău. A făcut parte din
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
meridională, căreia îi corespunde în ucraineană (limbă cu polnoglasie) radicalul solo (de unde Solonț și Soloneț ) + suf. -ic. TESCANI, sat din comuna Berești - Tazlău, situat la confluența râului Tazlăul Sărat cu râul Tazlău. A făcut parte din ocolul Tazlăul Mare, Tazlăul Sărat, Tazlăul de Jos și din Ținutul Bacăului. Prima atestare scrisă datează din 5 martie 1493, în care Ștefan cel Mare dăruiește “siliștea Stețcani”, la confluența Tazlăului Mare cu Tazlăul Sărat. La 20 martie 1577 se menționează “moșia Tețcani”, care apare
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
râul Tazlău. A făcut parte din ocolul Tazlăul Mare, Tazlăul Sărat, Tazlăul de Jos și din Ținutul Bacăului. Prima atestare scrisă datează din 5 martie 1493, în care Ștefan cel Mare dăruiește “siliștea Stețcani”, la confluența Tazlăului Mare cu Tazlăul Sărat. La 20 martie 1577 se menționează “moșia Tețcani”, care apare din nou la 10 octombrie 1709, pentru ca o perioadă de timp să apară doar numele Stețcani. Tescani, forma oficială actuală, este întrebuințată întâia oară în 1857, când se vorbește de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Se încadrează aici nume topice (simple sau compuse), precum următoarele: Arșița, Cărpiniș, Balta Lungă, Chetriș, Gropi, Râpi, Păltinata, Gura Văii; Bălătău, Brusturoasa, Dumbrava, Ferestrău, Izvorul Alb, Lunca, Oușoru, Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești, Motocești, Negoiești, Stănești, Vrânceni, Pralea, Bogdana, Cotul lui Briceag ș.a.; III. Istorice: Fata Moartă, Mănăstirea Cașin, Siliștea, Drumul Mocanilor, Căiuți, Straja etc.; IV. Psihologice: Calea Bătrână, Dezrobiți, Mânioasa etc. În ceea ce privește “comportamentul” lingvistic al
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]