5,379 matches
-
propriu-zis tema profundă a nuvelei: bovarismul suferinței. Eroii trec bucuroși prin terapeutica durerii pentru a-și găsi o identitate. „Vreau să sufăr pentru ceva, înțelegi?”, strigă Benone, iar Genica pare, acum, fericită: „toată viața am să fiu alături de tine”. Când sătenii, mai toleranți și mai puțin exaltați, îl scapă pe Benone de pedeapsă, acesta se arată nefericit: „Nenorociții! Ce-au avut cu noi?” E vorba, se înțelege, de o impostură, însă în interiorul imposturii există totdeauna o notă de patetism și sinceritate
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
Munte, 1909; ed. 2, București, 1924; Tușa Oana, Sibiu, 1910; În întuneric, București, 1910; ed. 2, București, 1922; Două iubiri, Vălenii de Munte, 1910; ed. 2, București, 1923; Prăpastia, București, 1910; Doi bătrâni, Sibiu, 1910; Adevărata bogăție sau Împăratul printre săteni, Cluj, 1912; Schițe și povestiri, Orăștie, 1912; De la sate, Sibiu, 1914; Arhanghelii, Sibiu, 1914; ed. 2, I-II, București, 1932; ed. pref. Mircea Zaciu, București, 1956; ed., I-II, pref. Mircea Zaciu, București, 1962; ed. îngr. G. Pienescu, București, 1986
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
toți, așa cum făcea și bătrânul: Bună ziua... bună ziua... Mitică se ținea acum și mai mândru din cauza mânzului, parcă el făcea parte din ființa sa... îl năpădea dragostea, privind mânzul, cum alerga liber pe lângă maică sa. -Ce mânz frumos aveți, striga un sătean către ei... bunicul și cu nepotul își dădeau din cap în același mod. După un trap pe ulițele satului încetiniră ritmul sus pe deal, așa se apropiară de locul lor, de unde puteau să strângă niște crengi uscate. Pe seară într-
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
de locul lor, de unde puteau să strângă niște crengi uscate. Pe seară într-un ritm încetinit intrară în sat, voiră să guste din belșug, din liniștea locului, din zumzetul obosit al naturii. Astfel mai schimbară și câte-o vorbă cu sătenii întâlniți. -Ce faci Ioane ? - îl întreba pe bunicul un vecin, vii de la pădure ? -Așa, așa, afirma și bunicul. -Ce mânz frumos ai, măi Mitică, strigau niște copii de pe marginea drumului. Are coadă argintie și pete albe pe spate! -Îl cheamă
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Ar putea foarte bine să fie Smirna, orașul ăsta. Care-i diferența? Tramvaiul Înaintă, Îndepărtându-se de reperele pe care le cunoștea, de aprozar, de cinematograf, de hidranții pentru pompieri și de standurile pentru ziare din cartier. Ochii ei de sătean, care puteau deosebi copacii și tufișurile dintr-o privire, priveau sticloși la indicatoarele de pe drum, la literele romane fără sens, care se Înghesuiau unele În altele, și la reclamele stradale zdrențuite, care Înfățișau fețe cojite de americani, chipuri fără ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
trecută în subordinea prefecturii județului Constanța 518. După desființarea județului Silistra Nouă, în martie 1879, locuitorii orașului Cernavodă, au adresat o petiție Domnitorului Carol prin care protestau împotriva acestui fapt, considerat: "o lovitură de moarte (...) comerciului nostru cât și intereselor sătenilor"519. În ciuda acestor proteste, Constanța a devenit rapid cel mai important oraș al Dobrogei, profitând de poziția sa geografică și de legătura cu restul țării asigurată de calea ferată Constanța-Cernavodă. Constanța a beneficiat de investițiile în modernizarea și extinderea portului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
facerile acestei instituțiuni sunt imense, prin ea, locuitorul dobrogean a scăpat de ghearele cămătarilor care în această parte îl explotau într-un mod mai mult de cât necinstit"723. Raportul făcea referire și la proiectele de sprijinire și la "înavuțirea săteanului nostru" prin "realisarea dorinței, dea se distribui de guvern semințe de toamnă și primăvară (...) gratuit"724. În aceste condiții, "mii de săteni au alergat la magasinele județului pentru luarea unor asemenea semințe"725. Astfel, "ajutoarele (...) trimise de guvern pentru posibilitatea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mod mai mult de cât necinstit"723. Raportul făcea referire și la proiectele de sprijinire și la "înavuțirea săteanului nostru" prin "realisarea dorinței, dea se distribui de guvern semințe de toamnă și primăvară (...) gratuit"724. În aceste condiții, "mii de săteni au alergat la magasinele județului pentru luarea unor asemenea semințe"725. Astfel, "ajutoarele (...) trimise de guvern pentru posibilitatea esterminărei locustelor, înființarea unei case de credit agricol de unde săteanul ia cu 7% în loc de 30 și 40% (...) au făcut în acest an
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
semințe de toamnă și primăvară (...) gratuit"724. În aceste condiții, "mii de săteni au alergat la magasinele județului pentru luarea unor asemenea semințe"725. Astfel, "ajutoarele (...) trimise de guvern pentru posibilitatea esterminărei locustelor, înființarea unei case de credit agricol de unde săteanul ia cu 7% în loc de 30 și 40% (...) au făcut în acest an fericirea săteanului nostru"726. Toate aceste măsuri au contribuit la redresarea producției agricole a județului ce fusese puternic afectată "din causa celor trei ani dacă nu patru ani
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
alergat la magasinele județului pentru luarea unor asemenea semințe"725. Astfel, "ajutoarele (...) trimise de guvern pentru posibilitatea esterminărei locustelor, înființarea unei case de credit agricol de unde săteanul ia cu 7% în loc de 30 și 40% (...) au făcut în acest an fericirea săteanului nostru"726. Toate aceste măsuri au contribuit la redresarea producției agricole a județului ce fusese puternic afectată "din causa celor trei ani dacă nu patru ani consecutivi de secită și din acre causă casele comunale au suferit o scădere enormă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
puterile de Dobrogea; i-am făcut o mulțime de avantagii; nu numai că am trimis acolo oamenii cei mai distinși, cei mai capabili și cei mai onești, dar n-am supus pe dobrogeni ani întregi, la nici un impozit, pe când bieții săteni români plăteau impozite și impozite grele ca să susțină Dobrogea"1489. La doar câțiva ani de la unirea Dobrogei cu România, în provincie și în societatea românească, s-a iscat o dezbatere aprinsă, cu argumente pro și contra înlăturării regimului excepțional instituit
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vătășei, două odăi de locuit pentru notar și o odaie de musafiri"2606. În viziunea prefectului județului Constanța, "primăria și școala urmează să fie simple dar curat lucrate, luminoase și suficient de încăpătoare"2607 deoarece "ele sunt menite a servi săteanului ca exemplu de construcțiune"2608, astfel că aceste clădiri nu aveau doar un rol practic ci urmau a deveni un model pentru săteni. În acest sens, Scarlat Vârnav aprecia că săteanul din Dobrogea "trebuie să râvnească a le imita când
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fie simple dar curat lucrate, luminoase și suficient de încăpătoare"2607 deoarece "ele sunt menite a servi săteanului ca exemplu de construcțiune"2608, astfel că aceste clădiri nu aveau doar un rol practic ci urmau a deveni un model pentru săteni. În acest sens, Scarlat Vârnav aprecia că săteanul din Dobrogea "trebuie să râvnească a le imita când își construiește casa sa"2609. Totodată, Scarlat Vârnav își exprima părerea că "e indispensabilă, în special, o odaie de dormit în care funcționarii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de încăpătoare"2607 deoarece "ele sunt menite a servi săteanului ca exemplu de construcțiune"2608, astfel că aceste clădiri nu aveau doar un rol practic ci urmau a deveni un model pentru săteni. În acest sens, Scarlat Vârnav aprecia că săteanul din Dobrogea "trebuie să râvnească a le imita când își construiește casa sa"2609. Totodată, Scarlat Vârnav își exprima părerea că "e indispensabilă, în special, o odaie de dormit în care funcționarii publici însărcinați cu inspecțiile să poată găsi adăpost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în decursul anului 1902 dând consultațiuni la 10 894 bolnavi"2615. În privința sistematizării localităților din județ, prefectul Scarlat Vârnav aprecia că "prea numeroase sunt comunele rurale în care măsurile de salubritate sunt total nesocotite, în care construcțiile de gospodărie ale sătenilor sunt așezate după voia întâmplării, în care nu s-a ținut cont de niciun fel de aliniere"2616. Având în vedere "lipsa aproape completă de păduri în patru din plășile județului"2617, prefectul județului Constanța aprecia că erau necesare acțiuni
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
număra "peste 950 de membri înscriși și (...) din zi în zi devine una dintre cele mai puternice organizații"3034. Cu acest prilej, domnul Take Ionescu "a avut ocazia a se încredința din convorbirile ce a a avut cu delegațiile de săteni din diferitele comune din județ, de relele ce suferă populația (...) de pe urma regimului excepțional și a nefastei administrațiuni liberale"3035. Totodată, domnul Take Ionescu "a promis solemn că imediat ce va veni la putere, pe lângă a asimila pe locuitorii dobrogeni cu ceilalți
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Fumul se ridica pe lângă cârligul pentru vase și urca spre tavanul pătat de funingine. Atât în vremea tatălui său, cât și în vremea samuraiului, vatra aceasta afumată fusese loc de sfat pentru multe hotărâri și loc de judecată pentru pricinile sătenilor. — Am fost la Nunozawa și m-am întâlnit cu seniorul Ishida. Bătrânul tuși ușor. Mi-a spus că nu are încă nici un răspuns de la castel pentru pricina cu pământurile din Kurokawa. Tăcut, samuraiul începu să rupă niște surcele stivuite pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ploile n-au mai contenit și chiar și după venirea verii, serile și diminețile erau atât de reci, încât nu puteai sta afară dezbrăcat. Răsadurile de pe câmpuri n-au crescut deloc și multe s-au ofilit. Bucatele s-au isprăvit. Sătenii din vale mâncau până și rădăcini de kuzu pe care le adunau de pe munte, precum și nutreț pentru cai: tărâțe de orez, paie și coji de fasole. Când și acestea s-au terminat, și-au omorât caii, deși le erau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
padre? — Nu, Măria Ta. Oricât de atent asculta vorbele seniorului Ishida, samuraiul nu simțea nici un interes față de prizonierii creștini. Credința creștină în sine nu-l preocupa defel. N-avea nici o legătură cu valea potopită de zăpadă în care trăia el. Sătenii din luncă își vor trăi toată viața fără să vadă vreodată vreun creștin fugit din Edo. — O să-ți fie greu să te întorci pe ploaia asta. Seniorul Ishida se arătă binevoitor și blând ca un tată față de samurai când acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
plecat.” (Cronica de la castel) Pe neașteptate sosi vestea că seniorul Ishida avea să se oprească a doua zi în vale să-și tragă sufletul în drumul său de întoarcere de la castel unde luase parte la o întrunire. La auzul veștii, sătenii din vale începură cu mic cu mare să împrăștie pământ peste zăpada înghețată și să umple hârtoapele și se trudiră să înlăture zăpada de pe casa samuraiului. Riku, nevasta samuraiului, era și ea într-o forfotă nemaipomenită îndrumându-le pe femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
indienii învățau aici cuvântul creștin și trăiau în pace, împărțind între ei nu numai pământul, ci tot avutul lor. Astfel de sate se numeau în reducción, iar acum prin țară se ridicau tot mai multe. — Capul satului este ales de către săteni și nu există clacă, după cum nu există nici cătănie. Padres trec adesea prin sat și, pe lângă cuvântul Domnului, îi învață felurite alte lucruri: să crească vitele și caii, să țeasă la război sau să vorbească spaniola. Velasco își roti privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în muncă și sărăcie curată. Însă negustorii osteniți după drum, căci mergeau de dimineață, se uitau pur și simplu la satul acela alb cu ochi lipsiți de interes și de curiozitate. Când în cele din urmă intrară în sat, niște săteni cu părul împletit și cu cozile până la umeri stăteau înfricoșați la marginea potecii de piatră și îi măsurau cu privirea pe japonezii care le invadaseră satul. Niște câini lătrară și o turmă de capre de munte se împrăștiară behăind care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
apă și se ștergeau de sudoare la fântâna de la răspântie, Velasco aduse un bătrân și îl prezentă: L-am adus cu mine pe mai marele satului. Velasco îl luă pe bătrân de după umeri și îl împinse în fața japonezilor. Spre deosebire de ceilalți săteni, acesta purta o pălărie de paie cu boruri largi și stătea țeapăn ca un copil emoționat. Velasco îl întrebă ca pe un copil pe care îl asculta la catehism: Toți care trăiesc aici sunt credincioși creștini? Si, padre. — Sunteți fericiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
început prigoana. Sunt nenumărate exemple de astfel de japonezi. Când un nobil, stăpân de pământuri, se lepăda de învățăturile creștine, atunci tot neamul și toți cavalerii lui îl urmau, iar când capul satului se lepăda de credință, atunci aproape toți sătenii se depărtau de biserică. Și, uimitor lucru, chipurile lor arătau de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Nici sufletul nu-i mustra că-L lepădaseră pe Domnul? — Ori de câte ori mă uitam pe hartă înainte, murmură părintele Valente cu ochii închiși, forma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
au reușit cu armele lor, să le ucidă pe fetele care avuseseră îndrăzneala să apere ograda. Una câte una au pierit bietele de ele, ca niște flori rupte de-o mână otrăvită. Iar când hoardele-au plecat, părinții fetelor și sătenii le-au săpat mormintele în jurul fântânii și nu departe de casa și ograda pentru care s-au jertfit. La scurt timp de la această întâmplare, jur împrejurul fântânii au răsărit opt vlăstare mici și firave care, odată cu trecerea vremii, au devenit
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]