3,827 matches
-
pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilomarnos. Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul taluzelor anin negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul-specii de Cynosurus cristatus, Bromus inermis, Dactilis glomerata, Onobrychis viciifolia și Medicago falcata) și fertilizări cu azot, fosfor, potasiu. Impactul antropic în bazinul mijlociu al râului
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cu acest nume. Era situat, căci acum nu mai există și această întâmplare vă spune de ce în partea cea mai retrasă, cea mai joasă din Normandia. Acoperișul, de culoare albastru închis, nuanța rândunicii, strălucea prin frunzișul unui pîlc masiv de sălcii, cu rădăcini scufundate într-o întindere de apă stătătoare, care, plecând din adâncimea acestui pământ împădurit, înainta ca o căruță, de-a lungul drumului care trecea pe sub Quesnay și ducea din vechiul târg B... la vechiul târg S... târgurile fiind
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fi avut nimic deosebit față de pământurile și castelele dimprejur. Ar fi fost un conac frumos și confortabil și cu asta basta, o locuință nobilă. Însă heleșteul ăsta care se prelungea cu mult dincolo de castel, așezat și uitat în pîlcul de sălcii ude și răsucite în voalurile albe ale unei cețe eterne, heleșteul ăsta care se cufunda în spațiu ca un drum lichid cât vezi cu ochii îi dădea Quesnay-ului o fizionomie aparte 139! Cu ochii pierduți, continua să privească pereții odăii
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sa în luna mai 1910 o medalie cu efigia lui Napoleon, așa cum arăta la sfârșitul vieții sale. Aceasta fusese bătută în amintirea zilei morții sale 5 mai 1821, întâmplător ajunul aniversării Kronprinz-ului -, având pe revers imaginea mormântului său, "sub salcia de la Sfânta Elena"61. În noiembrie 1909, abia ajunsă în "îndepărtata Franță", prințesa evoca ajunul sosirii, când "o voce" probabil conductorul trenului anunța că mai era o oră până la Paris, și mărturisea: "Primul meu gând a fost: ce bine ar
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Échos de Paris, critic literar la Revue des Deux Mondes. 13 Théodore de Banville (1823-1891), poet francez. 14 William Shakespeare (1564-1616), cel mai mare dramaturg englez. 15 La Roumanie, cotidian conservator publicat la București între anii 1898-1921. 16 Izvor, țara sălciilor, carte a Marthei Bibescu; ediția originală, Isvor, le pays des saules, publicată la Paris în 1923; prima traducere românească publicată la București în 1938, ultima, la Editura Compania, în anul 2000, versiune semnată de Anca-Maria Christodorescu. 17 Cotillon dans popular
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
se învârteau în minte: Ce sont là des jeux de prince / On respecte un moulin, on vole une province. (Sunt doar fantezii de prinț / Se respectă o moară / Se fură o țară.) O plimbare prin păduri îmbălsămate cu parfum de salcie, de-a lungul unui lac cu izvor propriu, a încheiat această plimbare fermecată. Eram cu el în faeton; mâna patru cai murgi foarte iuți, înhămați în stil englezesc, cu cât mai puține harnașamente, doar niște simple curele. Alergau înaintea noastră
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Napoleon pe care ți-o trimit. Îl reprezintă așa cum era el la sfârșitul vieții sale. A fost bătută în amintirea zilei morții sale, 5 mai 1821, și ajunul zilei tale de naștere. Pe revers vei vedea imaginea mormântului său, sub salcia de la Sfânta Elena. Pe 15 mai plecăm spre Franța, în mașină, pe ruta Viena, München, Ulm, Stuttgart, Strasbourg, Nancy. Georges nu știe încă dacă anul acesta vom merge și la Kiel. Totuși, ambarcațiunea pe care trebuie să o ia a
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Drumul trece prin pădure, pref. Cezar Drăgoi, București, 1960; Călător pe întinsul patriei, București, 1960; Balul intelectualilor, București, 1961; Itinerar neobișnuit, București, 1962; Însemnările unui învățător, București, 1963; Septembrie pe Crișuri, București, 1963; Moștenirea, București, 1964; Servieta Eleonorei, București, 1964; Salcia supărată, București, 1965; Sub cerul toamnei de atunci, București, 1965; Cuib cu viespi, București, 1966; Penumbre, București, 1969; Nu e senină dimineața, București, 1970; Cheia de fa, București, 1972. Traduceri: Fáy András, Fabule, București, 1955. Repere bibliografice: Dumitru Carabăț, „Cișmele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
brune și mediu podzolice, dar și brun-roșcate. Pe mici porțiuni s-au format uneori cernoziomuri degradate, iar pe luncile râurilor se găsesc aluviuni aduse de ape. Lunca Bârladului și a afluenților lui a fost acoperită de păduri de stejar, frasin, salcie, plop, ulm, ale căror trunchiuri carbonizate încă se mai zăresc în albia râului Bârlad, la circa 3-4 m sub aluviuni. Datorită acestor depuneri, lunca s-a ridicat în ultimii 600-700 de ani cu 2-2,5m, acoperind multe din așezările preistorice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe margine, în afara gropii (în cazul unor adăposturi de la Dodești-L1, L4, L5; Drăgești, Negrești, Coroiești, Rateșul Cuzei, Tăbălăești și Valea Mare) și care susținea acoperișul într-o singură pantă. La construcția locuințelor, au fost folosite lemne de esență moale (arin, salcie) și mai puțin de esență tare (stejar sau fag). Intrarea în locuințe a fost surprinsă mai rar, iar când a fost cazul s-a observat și prezența „gârliciului” (L2, L6-Dodești). Dimensiunile medii ale caselor (3,50/3,60 lungime x
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au avut boltă. În interiorul caselor, alături de cuptoare s-au descoperit și gropi de provizii sau menajere, uneori situate și în afara complexelor de locuire. Analiza resturilor de cărbuni au indicat folosirea cu predilecție a lemnului de esență moale (arin, plop ori salcie), mai rar a celui de stejar, la construirea adăposturilor. De altfel, lemnul și lutul erau materialele de bază la construirea caselor, fapt ce s-a perpetuat, în unele cazuri, până în prezent. Lemnul provenea din pădurile situate în apropierea așezărilor respective
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de bază la construirea caselor, fapt ce s-a perpetuat, în unele cazuri, până în prezent. Lemnul provenea din pădurile situate în apropierea așezărilor respective. Din păcate, rezistența acestui tip de lemn, de esență moale, era de scurtă durată (arin, plop, salcie timp de 5-10 ani), de unde rezultă nevoia refacerii în dese rânduri a caselor (spre exemplu la Dodești), comparativ cu a celor din lemn, de esență tare (stejarul, 15-20 ani), însă mai greu de găsit și mai rar întrebuințat. Așadar, sistemul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe centru și pe laterale, în gropi adâncite, finalizat cu un acoperiș în două ape. Lemnul folosit la construcția caselor era, de regulă, luat din pădurile situate în apropiere. De obicei, s-a întrebuințat lemnul de esență moale (arin, plop, salcie), care avea rezistență scurtă și mai puțin cel de esență tare (stejar), mai greu de găsit și de prelucrat. Interiorul caselor cuprindea instalații de foc, maxim una-două vetre ori cuptoare, pentru prepararea hranei și încălzirea casei. În timpul culturii Dridu, crește
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Însemne pecuniare: tezaure bizantine, din bronz și aur, de la Obârșeni-Voinești (Vaslui) și Dolhești (Iași), specifice secolelor VI-VII și X-XI. descoperiri monetare izolate, majoritatea din bronz, de proveniență bizantină, de la Brodoc, Gugești, Mircești, Negrești, Voinești, Zorleni (Vaslui), Satu Nou (Iași), Salcia (Galați), din secolele VI-VII și X-XI. Toate cele patru categorii de obiecte bizantine au avut un rol important în viața cotidiană a comunităților băștinașe din Bazinul Bârladului, fapt demonstrat și de numărul mare de piese din inventarele siturilor. Exceptând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
formate în timp sunt sugestive: Dumbrava, Dumbrăveni, Plopana, Poiana, Poieni și Poienești. alte vetre de așezări se aflau în zone de confluență, guri de văi; toponimia locului explică clar această situație: Gura Idrici, Gura Băncii, Gura Berheciului, Gura Văii Răchitoasa, Salcia, Broșteni, Bălteni și Plopoasa. Cât privește repartiția geografică, pentru cea de-a doua jumătate a mileniului I, locuirea umană pentru regiunea Moldovei este împărțită după cum urmează: circa 50-60% în zona de podiș, 30% pentru câmpie și doar 10-20% pentru arealul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un exemplar) și Constans II (7 exemplare) și datat în secolul al VII-lea. Bibliografie: Dimian 1957, p.196; Teodor 1970a, p. 113; Preda 1972, p. 411; Coman, 1980c, p. 273, nota 13 (fig. 165); Teodor 1997c, p. 122. 154. Salcia (comuna Umbrărești), județul Galați a) Inărie: la circa 1 km sud de sat, pe locul denumit Inărie (în grădina cetățeanului S. Zaharia), s-a descoperit întâmplător o monedă bizantină din bronz, degradată, emisă de împăratul Phocas, între anii 602-610 (secolul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vom aminti de un deal, deal pe care atât l-am iubit". Și localizarea (fie ea ironică) în Țicăul rezidentului Creangă e tot de nuanță naturistă: "Să păstrăm amintirea patriarhală a nopții aceleia calde, în care / ni se revelă de sub sălcii prelung plângătoare, hipnotic sclipind ca-n adânc de oceane, / Țicăul guvernat de lună (...) / să nu plecăm fără a ne aduce aminte / de zarzărul roz de pe strada Săvescu..." (În amintirea). În alt context, apelativele neadumbrite din Odă crepusculară "Fermecătoareo..."; "Nălucitoareo..."; "Dezlegătoareo
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
secvențe concise în registru aforistic punctează (în Tensiunea detaliului, V) câte o idee de reținut: Cine are un poet în casă aude râul / scurmându-i temelia". Însoțit de "satul din cuvânt", George Vulturescu opune Orașului apocrif, "fumului cafenelelor" cetății "uzurpatoare sălcii", un "fior al lanului răspândit tulpină din tulpină". Cele mai noi apariții Nord și dincolo de Nord (2001) și Stânci nupțiale (2003) se mențin (în mare parte) pe tipare cunoscute; în ambele același ceremonial, aceleași motive, aceeași dicțiune până la manierism. Câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
avea foarte ușor ca amantă și apoi pentru că mariajul este înainte de toate o afacere. Pericolul vine din sens in vers: a femeilor măritate cu oricine cu condiția ca acesta să nu ceară zestre. La 1780, Pă tra na din satul Sălciile, județul Ialomița, este măritată de cum na tul ei, rămas tutore în urma morții părinților, cu prostul satului, „beteag și boșorog“, incapabil să țină casă. Tot satul îl cunoaște pe Radu, „de mic“, calificându-l drept „ne vrednic de a fi în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
A fost sediul unității auxiliare de cavalerie Cuneus Equitatum Stablesianorum între secolele IV-VII p.Chr., iar între secole V-VI p.Chr. a fost și sediu episcopal. În anul 1958, în urma efectuării unor săpături de salvare pe teritoriul G.A.S. Salcia, raion Măcin, regiunea Dobrogea, au fost trimiși doi cercetători în zonă: Aurelian Petre (1925-1982) și D. Vâlceanu. Aceștia au constatat prezența unei necropole, care a fost săpată pe o suprafață de 6.000 m2 la adâncimea de 2-3,5 m
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilo Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul tal negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul specii de Cynosurus cristatus, Bromus inermis, Dactilis glomerata, Onobrychis viciifolia și Medicago falcata) . 3.2.2. Relieful acumulativo-sculptural Diversitatea tipurilor și formelor de relief din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
unor fragmente înguste (10-80 m lățime) alcătuită în principal din nisipuri și prundișuri acoperite cu depozite mâloase și nisipuri fine. Aceste teritorii, frecvent inundabil, are o umiditate pronunțată și în majoritatea cazurilor este ocupată cu o vegetație formată din plopi, sălcii, răchitișuri sau asociații higrofile (C. Burduja, 1963). Din punct de vedere geomorfologic această treaptă poate fi considerată ca o terasă în formare. Terasa de luncă de 6-10 m altitudine relativă este partea cea mai importantă a luncii Bahluiului, inundabilă numai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Sălcișurile (în care predomină Salix alba) și răchitișurile (formarmate din Salix triandra, Salix purpurea, Salix viminalis), independente sau în amestec, sunt cele mai răspândite. Plopișurile sunt formate din plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), uneori asociindu-se cu sălcii. În zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari, lunca (șesul) Bahluiului se lșărgește mult, însă nu se dezvoltă suprafețe mari cu zăvoaie, datorită tăierilor sistematice efectuate de locuitorii satelor adiacente. Pe unele anale apar pâlcuri de zăvoaie formate din sălcii, plop
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu sălcii. În zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari, lunca (șesul) Bahluiului se lșărgește mult, însă nu se dezvoltă suprafețe mari cu zăvoaie, datorită tăierilor sistematice efectuate de locuitorii satelor adiacente. Pe unele anale apar pâlcuri de zăvoaie formate din sălcii, plop alb, răchită, ca în zona Bădeni, Ceplenița (C. Toma, 1963) . Pajiștile acestor lunci sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța, pirul, timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba), precum și speciile hidrofile de rogoz (Carex
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în areale disjuncte, sunt alcătuite din stejar brumăriu, alături de care întâlnim carpen, cireș, frasin, paltin (Ceplenița, Zlodica și Buhalnița). Pajiștile sunt formate din asociații de băboasă și firuță cu bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are apariții insulare, îndeosebi în zona localităților Ceplenița și Cotnari și se datorează spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție". Dintre speciile halofile amintim: brânca, sărăcica
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]