2,378 matches
-
ieșeană s-a dezvoltat Într-un spațiu balizat de modelul academic european al secolului al xIx-lea. Îl citez: „Universitățile românești au progresat sub influența directă a relațiilor cu mediul universitar european, de acolo au venit la Începuturile lor tinerii savanți care vor deveni profesori, informația, cărțile, laboratoarele, argumentele de cercetare. De acolo va veni recunoașterea și tot acolo se vor specializa tinerii lor absolvenți”. Nu a ieșit practic din acest „orizont Închis”, din prescripțiile și rigorile europene, cunoscute și acceptate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
privește de acum altfel lumea, viața, oamenii, „făcăturile” destinului În care ea Însăși a fost inclusă. N-am avut niciodată interes pentru ramura care se cheamă psihologia copilului și nu mi-au plăcut manualele despre aceste vârste, prea explicite și savante, prea departe de copil. Când eram asistent, profesorul Pavelcu ne consilia pe toți din jur să ne observăm copiii, să notăm progresele lor, regretând că el Însuși n-a avut un asemenea noroc. Eram Însă atât de preocupat de procurarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Europa în jurul noțiunii de "creștinătate"32. Or, această noțiune tinde să dispară odată cu concepțiile politice care caracterizează lumea medievală, însuși cuvîntul Christianitas folosit pînă în secolul al XlV-lea împreună cu termenii "Occident" și "latinitate" încep să se rărească în disertația savantă. Clerici și umaniști preferă vocabula "Europa" care, aproape absentă din opera lui Dante, este, dimpotrivă, omniprezentă la Petrarca (1304-1374). Se începe deci să se vorbească despre Europa în momentul în care perspectiva unei reveniri la unitatea romană se îndepărtează. Nu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
decît un mijloc secundar de cunoaștere a misterelor naturii. Venerarea exagerată a autorilor Antichității și neîncrederea față de lumea materială, căreia i se preferă cunoașterea esențelor ideale, frînează cercetarea științifică. Descoperirea armoniei dintre natură și gîndirea divină stimulează mai mult pe savanți decît experiențele științifice și atunci cînd pare că există o contradicție între acestea, viziunea cosmogonică sfîrșește prin a o explica. Contribuția științei în secolul al XVI-lea nu este, cu toate acestea, inexistentă. Redescoperind opera lui Pythagora, umaniștii pun bazele
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
unchiului său, Carol (1604). Noul rege întreprinde o serie de campanii menite să stabilească autoritatea suedeză în detrimentul Poloniei și Danemarcei. Rege la șaisprezece ani, fiul său, Gustav-Adolf, devine apărătorul cauzei reformate împotriva acțiunilor lui Ferdinand al II-lea. Cultivat, chiar savant, dispunînd de posibilitatea de a se dota cu un armament de ultimă oră datorită minelor de fier în care Suedia este bogată, el înființează o armată națională de 130 000 de oameni, formată din țărani suedezi viguroși, supuși unei discipline
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
1761, operele pictorului "sufletelor sensibile": Tînără plîn-gîndu-și canarul mort, Fiul pedepsit sau Urcior spart. Dragostea pentru natură este una din formele cele mai răspîndite ale acestei sensibilități. Ea se manifestă în gustul pentru grădinile "à l'anglaise", a căror fantezie savantă contrastează cu ordinea rigidă a grădinilor "à la française". Gustul pentru natura sălbatică, pentru măreția sumbră a munților, a oceanelor și a uraganelor se răspîndeșts peste tot. Rousseau se îmbată cu o spaimă fermecătoare, inspirată de "marile păduri întunecate care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cei pe care situația pe care o au sau originea îi indică drept adversari firești ai noului regim, ei reușesc în cîteva luni să restabilească situația. Dușmanul din interior este strivit. Iar armatele, permanente ale suveranilor europeni, obișnuite cu manevrele savante și cu războiul strategic, trebuie să dea înapoi în fața maselor de tineri entuziaști, pe care generalii Revoluției le aruncă pe cîmpurile de bătălie, fără să-și facă griji din cauza pierderilor de vieți omenești. În primăvara lui 1794, situația militară este
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
solide bariere vamale și reia politica colonială a vechiului regim. Din luna mai 1803, ruptura franco-en-gleză este inevitabilă. Napoleon se gîndește chiar să debarce în Anglia, dar proiectul apare imposibil din cauza superiorității maritime britanice. El pune atunci la punct manevre savante pentru a surprinde flota britanică; dar escadrila franceză a amiralului Villeneuve pierde timp prețios și cînd, la ordinul insultător al lui Napoleon, acesta se hotărăște să atace, la 21 octombrie 1805, suportă ireparabilul dezastru de la Trafalgar. Marina franceză este distrusă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
universalism ?i achievement. Funda?ia Rockefeller, noii mecena priva?i (Carnegie, Ford, Rand ?. a.), comenzile publice (din partea Ministerului armatei, al Agriculturii, al S?n?ț??îi) procur? sociologiei resurse imense, ceea ce permite �nmul?irea centrelor de cercetare, a societ??ilor savante ?i a revistelor. Triumf? empirismul cuantificator ?i func?ionalismul-structuralist. E?ecul programului de lupt? contra s?r?ciei, agită?ia rasial?, revolu?ia cubanez?, �nceputul r?zboiului din Vietnam etc. vor determina pe unii s? se �ntrebe asupra temeiului postulatelor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
el a redactat un manifest intitulat Pacea social? dup? dezastru (iunie 1871) �n care nu-?i exprim? doar groază pentru ce se �nt�mplase, ci proiecteaz? un ansamblu de reforme care urmau s? se bazeze pe re?eaua societ??ilor savante: Uniunile p?cii sociale. Era vorba s? se pun? �n lumin?, prin observa?ie, starea material? ?i moral? a populă?iei muncitoare, cu perspectiva unei reforme sociale f?r? interven?ia statului. Dup? un demaraj destul de lent, Uniunile au luat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fiin?elor vii. Asupra acestei teme va reveni, pu?în mai ț�rziu, Gustave Le Bon, �n L� Homme et la soci�ț� (1881). Referin?a nu este Comte, ci Spencer ?i, �n spatele acestuia, Darwin. F?r? �ndoial?, sociologia savant? din zilele noastre nu face mare caz de aceast? identificare a societ??îi cu un organism social. Totu?i, datorit? modelului biologic disciplină a f?cut un pas decisiv pe calea ?tiin?ificit??îi, din cauz? c?, lu�nd biologia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
exist? �n principiu nici o putere misterioas? ?i imprevizibil? care s? se interfereze �n cursul vie?îi; pe scurt, noi putem st?p�ni orice lucru prin previziune. s? ajungem la dezvr?jirea lumii.� [Meseria ?i voca?ia savantului, �n Le Savant et le politique (1919), Union g�n�rale d'�ditions, Paris, 1959, p.�70]. Ra?ionalizarea lumii fiind �nscris? �n profunzimile civiliza?iei occidentale, sociologul trebuie s? explice originile ?i caracteristicile acestei lumi care s-a modernizat laiciz�ndu-se ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nou? fiindc? au a?ezat sociologia pe picior de egalitate cu disciplinele vecine care � �naintea ei � dispuneau de toate organele de acest fel. Ceea ce Germania nu va ajunge s? fac? 3. Dac? Societatea de sociologie din Paris este singura societate savant? ce vede lumina zilei �n Fran? a, sociologii germani se organizeaz? mai bine ?i �ncep contactele la nivel internă?ional. Gra?ie lui Worms, desigur, dar ?i datorit? congreselor ?i colocviilor care se �nmul?esc ?i c�teodat? au loc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Davy, Granet ?i Halbwachs. Cu tot e?ecul restabilirii public?rîi revistei Ann�e Sociologique (�ntrerupt? �n 1913, relansat? �n 1925 ?i disp?rut? iar doi ani mai ț�rziu) mi?carea durkheimian? ajunge s? se doteze cu o societate savant? cu un efectiv foarte restr�ns, dar deschis c?tre ansamblul ?tiin?elor sociale: Institutul francez de sociologie, creat �n 1924 de c?tre Marcel Mauss. Dar vitalitatea sociologiei durkheimiene nu este ilustrat? numai de fecunditatea discipolilor ?i de fidelitatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
este mai favorabil? leplaysienilor dec�ț durkheimienilor, a c?ror opozi?ie fă?? de primii a luat mai cur�nd chipul ostraciz?rîi dec�ț cel al conflictului deschis (cum s-a �nt�mplat fă?? de Tarde) [33]. Societ??ile savante ?i revistele care s�nt organele oficiale ale acestei ?coli (Reforma social?, ?tiin?a social?, Mi?carea social?) ?i-au v?zut activitatea ?i audien?a �n declin din cauza diminu?rîi comenzilor din partea statului ?i, �n general, din cauza crizei cre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
turi de noii mecena priva?i (Carnegie, Ford, Rand ?. a.) apar comenzi publice (din partea ministerelor Armatei, Agriculturii, S?n?ț??îi) care aduc disciplinei resurse �n progresie exponen?ial?, fapt ce permite �nmul?irea centrelor de cercetare, a societ??ilor savante ?i a revistelor, învestirea �n noi domenii ?i ocuparea unui num?r din ce �n ce mai mare de sociologi profesioni?ți [70]. A?a se nasc Biroul de Cercetare Social? Aplicat? (BASR) de la Columbia, Institutul de Cercetare Social? (ISR
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tim c? are un sens�. Deviza empirismului radical este: Noi nu ?tim dac? ceea ce spunem are un sens, dar ?tim c? este adev?raț�. ( Merton, 1965: 27) ���Sub egida acestei epidemii a cuantofreniei, fiecare devenea cercet?tor ?tiin?ific sau savant dac? lua c�teva foi de h�rtie, le umplea cu �ntreb?ri de orice soi, le trimitea la to?i coresponden?îi posibili, primea r?spunsuri, le clasifică �ntr-un fel sau altul, le scotea con?inutul cu ajutorul unei mă
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pierdut, oare, valorile umanismului arab care au făcut, secole la rând, gloria unor mari centre de cultură precum Bagdadul, Damascul și Ispahanul, Cairo, Cordoba, Granada și Palermo? Cum și-a pierdut limba arabă statutul de lingua franca a tuturor elitelor savante, din Iran în Andaluzia? Răspunzând, Arkoun alege un element cheie: soarta nefericită a însuși conceptului de umanism (adab). Înainte, acest concept, afirmă Arkoun, îngloba totalitatea preocuparilor cunoașterii. Azi, el este restrâns doar la desemnarea operelor literare. În fapt, este vorba
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
vreo companie elegantă ori prețioasă. În cea mai mare parte a timpului era singur, împreună cu membrii familiei sale, în cottage-ul** de la New Forrest, de unde făcea lungi excursii, mereu preocupat să observe păsările cu care era bun prieten, rămânând, totodată, un savant cunoscător al lor. Sau, la fel de bine, se deplasa în domeniul său din nord, unde îi făcea plăcere să hrănească veverițele care intrau și ieșeau pe fereastra casei și unde creștea o colecție de păsări acvatice. Sau lua drumul Norfolk-ului, unde
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
din țară, înființată de Cuza, de aici s-a răspândit numele și știința unor personalități precum filozoful Conta, literații Ibrăileanu și Călinescu, sociologii Gusti și Petre Andrei, ilustrul enciclopedist Iorga, doctorii Riegler, Scullz, Parhon, Balif și Gr. T. Popa, fizicianul savant Ștefan Pricopiu, chimiștii Poni și Cernătescu, agronomul Ion Ionescu de la Brad, matematicianul Dumitru Mangeron. De Iași este legată opera spectacolelor puse în valoare de personalități de felul lui Lucian și Millo, George Enescu, Agata Bârsescu și Aglaie Pruteanu, Miluță Gheorghiu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de acord, gâlceava lor continuând și astăzi cu și mai mare înverșunare decât altădată. 3. Poziții contradictorii cu privire la importanța istoriei sociologiei Este cert că istoria sociologiei există ca disciplină academică sau ca material de analiză în numeroase cărți și studii savante, că face parte din patrimoniul sociologiei și al culturii universale. Evidența nu a împiedicat însă manifestarea a două poziții contradictorii cu privire la necesitatea acesteia, mai ales în contextul accelerării dinamicii vieții sociale, al apariției unor valuri de probleme sociale care își
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
populară vorbită. Apoi, ca limbă a științei și a filozofiei, latina literară a fost folosită pînă în secolul al XIX-lea de unele universități europene, avînd toate trăsăturile și posibilitățile unei limbi literare moderne. Acest aspect al latinei, denumit latina savantă, a înrîurit și înrîurește în mare măsură limbile literare europene, indiferent de originea lor. În sfîrșit, limba latină literară este folosită uneori și acum ca limbă de comunicare, iar, pentru statul eclesiastic Vatican, este limbă oficială (alături de italiană). Latina arhaică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu secolul al XIV-lea și cu începutul Renașterii, cînd s-a manifestat interesul pentru formarea limbilor literare romanice, dar folosirea ei în cancelarii și uneori în învățămînt a durat pînă în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Latina savantă este latina literară considerată ca limbă de cultură a Europei occidentale și centrale, ca model de limbă cultivată și ca sursă de material lexical, îndeosebi pentru domeniile specializate. Întrucît latina literară a fost folosită permanent în epoca medie și în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
reda noțiunile științifice și filozofice: concretus, criticus, pragmaticus etc. A existat și posibilitatea de a integra și de a da formă latină cuvintelor create în limbile moderne, îndeosebi în franceză, astfel încît fr. idéologie, dogmatisme, civilisation au devenit în latina savantă ideologia, dogmatismus, civilisatio, -onis. În sfîrșit, s-a dat formă latină, prin sufixe și desinențe, unor cuvinte ce nu se puteau raporta la radicali latini, precum derivatele de la nume proprii de persoană: humianus, kantianus etc. Acestea au fost premisele ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
manifestarea curentului cultural iluminist Școala ardeleană, îndeosebi după 1780, s-a produs o reorientare în sensul modernizării, proces care a însemnat, printre altele, adoptarea alfabetului latin și reorientarea în ceea ce privește sursele împrumuturilor. S-au introdus astfel numeroase elemente lexicale din latina savantă și din unele limbi romanice occidentale, în special din franceză, dar și din italiană. S-au făcut, de asemenea, împrumuturi din germană, iar, din a doua jumătate a secolului al XX-lea, și din engleză. Limba italiană are în jur
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]