6,494 matches
-
întrebări lui Dumnezeu și ne răspundem siguri. Sigur, în măsura în care corespund echilibrului universal, aceste cercetări sunt validate de timp și de dinamica vieții, ne modifică perspectiva a ceea ce suntem și ce putem fi. Nu trebuie să ne întrebăm de ce toți marii savanți, din toate domeniile, sunt profund religioși. Motivul este că ei merg, asemenea lui Darwin, pe același drum cu însuși Creatorul și au conștiința că fiecare pas înainte înseamnă ori lasă un plus în dialogul de care vorbeam. Credem în matematică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
elementare tehnici"157. Natura este fabuloasă, dar nu are nimic spectaculos în devenirea sa. La fel și ființa umană. În ceea ce privește spațiul geografic al trezirii conștiinței de sine, trebuie să spunem că există o unanimitate de păreri. Ea este sintetizată de savantul român Simion Mehedinți 158, care consideră clima și geografia, adică condițiile naturale, drept fundamentale în dezvoltarea ființei umane. Este vorba aici despre o dublă condiționare. Condițiile naturale îl provoacă pe om, dar în același timp îi și oferă un spațiu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fundamental unificator. Economia este o știință a raționalității și a alegerilor optime și raționale ale unei ființe raționale care este omul. Economia este parte a științelor sociale, științele sociale 819 sunt parte a ansamblului de cunoaștere la nivel general uman. Savantul român Solomon Marcus arată că: "În modelul lui Descartes omul ocupă un loc central fiind investit cu precizia, ordinea și raționalitatea pe care Descartes le atribuia întregului univers"820. Matematica 821 unește natura 822 cu omul823 și societatea 824. Comportamentul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
credință își păstrează puterea și în economia de azi. Omul economic este un construct mecanic care funcționează după principii matematice infailibile și prin acțiuni pur mecanice, iar economiștii sunt capabili să-i explice până și cele mai intime motivații"831. Savantul român Spiru Haret, la rândul său, "a conceput socialul ca parte intrinsecă a universului, a cărui cunoaștere se face prin modelele mecanicii raționale"832. Ciclicitatea universală induce ciclicitatea economică în măsura recunoscută și firească în care omul este o ființă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
putea avea un efect favorabil asupra vieții umane, asupra varietății vieții, ca și asupra societății în ansamblu, ținând cont de natura ondulatorie a multor procese din natură, de ritmurile biologice ale omului, și poate de ritmurile necesare vieții sociale"851. Savantul român aduce, deci, dezbaterea înspre social și societatea umană, considerându-le supuse acelorași principii universale. Devenirea lumii create de om se face după aceleași reguli după care devine însuși omul. Dacă Dumnezeu ne-a creat după chipul și asemănarea sa
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sigur toată lumea ar opta, tot timpul, pentru un model de dezvoltare liniară, mai sigur, mai aplaudat de către orice participant la viața economică, fie și doar pentru că nu s-ar mai produce acel "masacru al inocenților" despre care vorbește F. Braudel. Savantul român Mihai Drăgănescu 868 este însă, iată, de altă părere; crede că există un număr de patru modele, variante de creștere economică și le enumeră, în același timp descriindu-le pe scurt. Este vorba despre următoarele situații, notate cu a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cel cunoscut în Apusul european. În Apusul european, individualismul se manifestă pe planul vieții sociale și economice, este creator de instituții, pe când individualismul românesc este o simplă reacție subiectivă, un egocentrism sub influența factorului biologic ereditar"1235. Da, ceea ce spune savantul român este profund adevărat. O singură corecție ar trebui făcută și anume aceea a negării unei conexiuni între trăsăturile de caracter și "factorul biologic ereditar", așa cum se exprimă autorul. Cercetările ulterioare au negat o asemenea legătură, o asemenea corelație, astfel încât
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
discutarea fiecărei categorii de mit sau ritual, asupra definițiilor, formelor de clasificare, notelor caracteristice și modurilor de interpretare elementare. De aici, numărul mare de exemple din diferite societăți și epoci. Și tot de aici, numeroasele avertismente referitoare la diferențele dintre savanți În ceea ce privește definirea, tipologizarea și interpretarea aceleiași clase de fenomene simbolice. Dacă scopul didactic impunea o asemenea configurare a fiecărui capitol, conținutul studiat a adus alte condiționări și a impus alte alegeri. Fenomenele rituale și mitologice sunt de o bogăție și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dezbatere, aveam impresia că trebuie să o iau de la capăt, pentru că Întotdeauna exista un caz care nu fusese menționat sau o perspectivă care nu Își găsise locul. Am preferat să aleg exemplele care, de-a lungul timpului, au mobilizat resursele savanților și au devenit pietre de hotar și referințe aproape obligatorii În lucrările de specialitate (vezi riturile de rebeliune Ncwala, sacrificiul Bufonia din Atena antică, Saturnaliile din Roma, riturile de inițiere Okipa, sistemul magico-vrăjitoresc al populațiilor Azande etc.). În numeroase cazuri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al ritului. Sper să am puterea și timpul de a-l realiza, Închizând astfel cercul euristic. De la cuvinte la conceptetc "De la cuvinte la concepte" De la amurgul mitului...tc "De la amurgul mitului..." Cuvântul mit nu este un termen neutru, creat de savanți pe baza identificării fenomenelor denumite de acesta și a analizei riguroase a caracteristicilor specifice. Dimpotrivă, el este un termen-„relicvă”, un termen pe care civilizația europeană și, odată cu ea, cercetarea științifică l-au preluat dintr-o cultură percepută la momentul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
reconstrucție). Și, evident, existența scrisului, ca sistem de fixare a unei variante și, ulterior, de comparare și rafinare a variantelor existente. În procesul de făurire a cataloagelor de mitologii, „specialiștii” (fie ei mitografi antici, precum Dionysos din Halicarnas, poeți sau savanți mânați de elanurile romantismului, precum John Macpherson, Herder, frații Grimm, Atanasie Marienescu sau Nicolae Densusianu, fie cercetători erudiți sau popularizatori ai cercetării științifice) au depus eforturi substanțiale pentru crearea unui corpus omogen, articulat, semnificativ În ansamblul său. În acest proces
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este Însă unicul tip de povestire tradițională, transmisă prin viu grai, care circulă Într-o societate. Această constatare a generat o bogată literatură de specialitate, marcată de numeroase controverse referitoare la specificitatea conținutului povestit. Conținutul Cea mai mare parte a savanților consideră că mitul este o povestire care se individualizează prin teme epice, eroi și un decor specifice. Din această idee, aproape unanim acceptată de un segment al specialiștilor, derivă o altă caracteristică - prestigiul social al miturilor. Acestea ar beneficia de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cei mai reputați cercetători ai universului ritual pornește de la o constatare și conduce la o declarație de principii. Într-adevăr, atât etnografii care au investigat societățile non-moderne, cât și folcloriștii preocupați de enclavele ce păstrau urmele unor culturi tradiționale sau savanții care au descifrat misterele societăților antice au observat că, În majoritatea zdrobitoare a cazurilor, cele două forme culturale sunt strâns legate. Natura acestei legături este, firește, deosebit de complexă: În foarte multe situații, mitul și ritul sunt performate simultan. Există Însă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
considerate identice sau foarte asemănătoare cu cele din mituri. În cazul ritualului, nici granițele globale și nici granițele fiecărei clase nu sunt clar delimitate. Terminologia și criteriile de clasificare nu sunt omogene, tipologiile universului ritual nu se bucură de unanimitatea savanților, iar În literatura de specialitate apar mereu noi clasificări și termeni pentru anumite manifestări (considerate) rituale. Conceptul Înglobant este cel de rit (sau ritual), dar există și antropologi care consideră ritul un caz particular al unor alte noțiuni, Înglobante: social
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care consideră ritul un caz particular al unor alte noțiuni, Înglobante: social dramas (V. Turner), public events (D. Handelman) sau performances (R. Schechner). Pentru majoritatea autorilor, conceptul de rit este sinonim cu cel de ceremonie - cu toate acestea, există și savanți care susțin că ritul și ceremonia se referă la realități etnografice distincte. Aceste dificultăți conceptuale derivă din ambiguitatea structurală a universului ritual: pe de o parte, acesta beneficiază de o vizibilitate șocantă (oricine, chiar și outsider, poate identifica o manifestare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
precum medicine men sau curanderos din culturile amerindiene. Numele de șaman este un cuvânt din vocabularul tungușilor, pus În circulație de călătorii ruși care, În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, au descris viața populațiilor din Siberia. Unii savanți cred Însă că el provinde dintr-un termen vedic (sram) care desemna o persoană ce pactică ascetismul și care are puterea de a se Încălzi singură. Termenul vedic este echivalent cu termenul hindus tapas, care semnifică și el căldura și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mistice Între șamani sunt frecvente și conduc la o ierarhie a șamanilor, consacrată prin acte de supunere, cadouri ritualice sau, În unele comunități, eliminarea celui Învins (sinteză În J. Townsend, 1997, pp. 447-450). Deși șamanismul a fost considerat de unii savanți drept o formă de exprimare a relației dintre om și lumea supranaturală specifică societăților primitive de vânători și culegători, deși adepții teoriilor evoluționiste consideră că șamanul este Înlocuit treptat de vindecător, de magician și, În final, de preot (M. Winkelman
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și mit (liminalitatea) funcționează ca o structură culturală universală, o matcă simbolică În care se Înscriu numeroase manifestări ritualice și mitologice, indiferent de conținutul și scopul lor imediat. Tipologia riturilor de treceretc "Tipologia riturilor de trecere" La Începutul secolului trecut, savantul francez Arnold Van Gennep a lansat sintagma de „rituri de trecere” și a oferit o morfologie, valabilă și astăzi, a acestora: Dată fiind importanța lor, mă consider Îndreptățit să deosebesc o categorie specială de rituri de trecere, care se descompun
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unele figuri răuvoitoare, să afle formule magice etc. În spațiul indo-european, miturile eroilor sunt corelate cu cele ale divinității supreme și cele ale divinităților vegetale În ceea ce Georges Dumézil (sinteze În 1968 și 1971) a numit „organizarea tripartită” a societății. Savantul amintit a dovedit, În numeroase lucrări, că societatea indo-europeană se bazează pe o diviziune Între trei categorii: a) regalitatea și sacerdoții; b) războinicii; c) agricultorii și meșteșugarii. Fiecărei categorii sociopolitice Îi corespunde un grup de zeități, de eroi și de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
monografia B.P. Hasdeu (1972; Premiul Uniunii Scriitorilor), după dihotomia tradițională viață-operă. Reprezentând cea dintâi cercetare amplă în domeniu, lucrarea beneficiază de o documentare deosebit de serioasă, iar concluziile la care ajunge autorul după explorarea întinselor și variatelor teritorii pe care enciclopedicul savant le-a străbătut sunt frecvent judicioase. Exegetul analizează detaliat și competent activitatea de istoric, scriitor și filolog a lui Hasdeu, aflând punctele lor comune și constantele revelatorii pentru spiritul hasdean. O atenție aparte a acordat D. vieții și operei lui
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
chiar ridică pretenții de dominare? Ei care nu au nici o cultură proprie și drepturi istorice consfințite aici, unde ei nu pot fi anteriori ungurilor, sașilor". El vrea să întreprindă o cercetare obiectivă-să descopere adevărul istoric, dar apare evidentă și repulsia savantului de cabinet, spiritul polemic. Din întreaga sa operă transpare un sentiment straniu și faptul obiectiv, că românii trăiau pe pământul Transilvaniei ca locuitori străvechi. Întrebarea ce-l frământa pe Roesler: "Cum să fie românii mai vechi decât popoarele conlocuitoare (ungurii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
spre Carpați, susține Roesler.5 Argumentația lui Roesler era impresionantă, iar tonul său obiectiv în prezentarea împrejurărilor istorice au făcut o bună impresie asupra cercetătorilor din vremea sa. Această teorie nu trebuie disprețuită sau ignorată, ea fiind împărtășită și de savanți români de bună credință și avem datoria s-o examinăm cu atenție. Prin urmare, în lucrarea sa, Roesler a căutat să dovedească că românii nu sunt urmașii dacilor romanizați de coloniștii aduși aici, deoarece aceștia, toți sau cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
contemporaneo: Hans Jonas, în iunie 1975. Își începe astfel inițierea într-un alt domeniu în care se va ilustra ulterior: istoria gnozelor. În septembrie 1974 îl întâlnește, la Paris, pe Mircea Eliade. Intenția sa de a elabora o monografie dedicată savantului român capătă acordul acestuia, care acceptă să sprijine invitarea lui C. în calitate de cercetător la Divinity School a Universității din Chicago pentru semestrele de iarnă-primăvară ale anului 1975. Deși timpul acordat de Eliade tânărului său discipol este limitat, acesta reușește să
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
ca profesor-asociat, la Divinity School din Chicago. A avut astfel șansa de a-i sta alături o vreme mentorului pe care și l-a ales, Mircea Eliade, punând bazele unor proiecte comune pe care C. le va încheia după moartea savantului (între care Dicționarul religiilor lumii, apărut în 1990). Eliade l-a desemnat, prin testament, să supravegheze publicarea postumă a întregii lui opere. Și după stabilirea definitivă în SUA, C. va continua să colaboreze la revistele românești ale exilului (publicase o
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
atunci. Este criticat guvernul de coaliție conservator-liberal, este atacat deseori M. Kogălniceanu, ministru de Interne, acuzat de a fi instaurat un regim personal; împotriva lui Carol I și a celor ce îl susțin se scriu diatribe necruțătoare, deși uneori antidinasticismul savantului se temperează din motive de tactică. Cu timpul însă interesul lui Hasdeu pentru lupta politică se atenuează. Articolele politice apar mai rar, din 1872, editorialul va fi înlocuit cu studii științifice sau cu versuri, iar din 1875 revista capătă un
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]