3,889 matches
-
amară a rudelor îndepărtate. Deși toată lumea a râs în sală când s-a vorbit de explozibil, rechizitoriul a crezut de cuviință să insiste asupra acestui punct. Un copilaș de școală care se joacă cu o capsă sau o pușcă de scândură, deoarece, nefiind bogat, nu poate să-și cumpere tun și tanc în miniatură, candidat la crimă! Ce teorie! Eu, domnilor jurați, mă jucam numai cu praștia când eram mic, și azi, slavă Domnului, sunt un cetățean pașnic. Să trecem peste
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de debut era impresionantă (în concepția regiei). Scena făcea un corp unic cu sala, care era decorată ca o vastă pivniță cu pereți de piatră și cu răsuflători. Scena înfățișa doar un promontoriu al sălii, ridicat pe câteva trepte de scândură, și pe ea, în fața unei mese acoperite cu pânză neagră, împodobită cu un craniu, un pumnal înfipt și un lampadar, avea să depună jurământul noul șef. Însă bandiții nu veneau din culise, ci, aplicîndu-se un procedeu de teatru de revistă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
din cartier fiind, din contra, nerăbdători de a se vedea cu monumentele. Deci Ioanide, cu colaborarea lui Butoiescu și a unui inginer, săpă fundamentele, turnă bazele, și în toamnă grătarul original de pilaștri se vedea în picioare, în cămăși de scânduri și cu capetele de vergele la partea superioară. Ioanide dădea asigurări că toamna fiind călduroasă va putea termina structura înainte de venirea gerului, urmând ca în primăvară să treacă la detalii și finisaj. Bazamentele numai ale palatului comunal și ale campanilei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
inginer, elev al lui Pomponescu, și aplicase, culme a ironiei, metodele înseși ale acestuia din urmă. A doua ipoteză era o manifestație de indignare din partea cetățenilor, cerând primarului încetarea profanării. Cetățenii însă nu se mișcau, ba chiar păreau încîntați. O scândură de salvare o vedea Pomponescu în carența de fonduri. Părea foarte puțin probabil ca în acel an de îngrijorări guvernul să deschidă credite pentru astfel de lucrări de lux. Ipoteza era slăbită prin ceea ce știa Pomponescu despre caracterul dârz al
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
luând în considerare și clopotnița primăriei ce urma a se ridica în primăvară, cerură a li se da voie să intre în biserică, se urcară pe schele, contemplară cupola de cristal. Nu se mai lucra intens, se înlăturau formele de scânduri ale pilonilor de beton și se făceau obloane provizorii de lemn la ferestre. Comisia vizită și pe primar. . - Cu ce vă pot servi? Întrebă acesta impulsiv, dar fără aroganță. . - Am făcut o anchetă asupra noilor construcții. . - În ce sens? . - În
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Bey în care se spunea despre reconstruirea satelor arse din Bulgaria. Minciună turcească. Dni [i] Schuyler, Schneider ș. a., cari vin din Bulgaria, spun că aceste reconstruiri consistă în astuparea borților zidurilor ce rămăsese nedărâmate prin ardere cu petece și cu scânduri, încît nu prezintă un azil suficient pentru vreme de iarnă. Rumelia și Anatolia sunt în mare mizerie, în Bulgaria domnește tifosul și frigurile. Cât despre guvernul turcesc, el ține una și bună la drepturile sale consacrate prin tractatul de la Paris
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe d-na Conta am sfătui-o ca să vorbească mai natural. D-nia ei vorbește mai totdeauna c-un ton îngînat și sentimental. Cu toate ca suntem plecați a ținea în samă împrejurarea că D-nia ei s-a suit de curând pe acele scânduri, cari după proverb "însemnează lumea", totuși n-am crezut de prisos a descoperi scăderi cari, cu puțină silință, se pot evita. Ceea ce constatăm cu plăcere este că d-șoara Dănescu pe zi ce merge devine o actriță mai bună, promite a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se înșiră orașul, începînd de la Curtea Domnească pân-la Tătărași (tîrgul de jos, țigănimea domnească), atunci ar avea cu totul altă priveliște. Acolo în loc de strade sunt adevărate lagune de glod; podului de lemn de preste Bahlui îi lipsesc la mijloc câteva scânduri pe cari nimeni nu se - ndură de-a le pune la loc, pe ici pe colo întîlnești căte un mare ochi de apă, spre a aduce aminte de mărețul act al facerii lumii. Acolo locuiește o parte a poporului ales
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
căte un mare ochi de apă, spre a aduce aminte de mărețul act al facerii lumii. Acolo locuiește o parte a poporului ales de Dumnezeu, carele prin diferite apucături ingenioase, prin clădirea sistematică de movilițe de gunoaie, prin așezarea de scânduri rupte caută a forma trecători prin împărăția lui Neptun și a nu sta cu totul izolați de restul umanității. Dar să lăsăm aceste formațiuni geografice pe seama unui Herodot al viitorului și să ne întoarcem la puncte mai cunoscute. șoseua Socolei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
asta ar fi o chestie cinstită (furios) Lucrurile nu se supun lor însele, Nici eu nu mă supun mie însumi, Botului de jigodie îi vine ceva la acoperiș, Că tre' să bage de seamă Când o fi să fie ca scândura să simtă datoria (Aduce din gunoi o scândură, și își prelucrează cu ea căpățâna. În timpul ăsta râde, până când în cele din urmă scândura se rupe; apoi începe să se jeluiască, să mârâie și să se zvârcolească) Iată că iar se
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nu se supun lor însele, Nici eu nu mă supun mie însumi, Botului de jigodie îi vine ceva la acoperiș, Că tre' să bage de seamă Când o fi să fie ca scândura să simtă datoria (Aduce din gunoi o scândură, și își prelucrează cu ea căpățâna. În timpul ăsta râde, până când în cele din urmă scândura se rupe; apoi începe să se jeluiască, să mârâie și să se zvârcolească) Iată că iar se tânguie vocea botului de câine Înăuntru Fără să
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
îi vine ceva la acoperiș, Că tre' să bage de seamă Când o fi să fie ca scândura să simtă datoria (Aduce din gunoi o scândură, și își prelucrează cu ea căpățâna. În timpul ăsta râde, până când în cele din urmă scândura se rupe; apoi începe să se jeluiască, să mârâie și să se zvârcolească) Iată că iar se tânguie vocea botului de câine Înăuntru Fără să gâlgâie, Și trebuie să mă gândesc la toate unul ca mine... Și pe toate trebuie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pentru a putea trece pe ele două care. Cărăușia a constituit pentru săteni una din ocupațiile de bază, alături de agricultură și creșterea animalelor. Se transportau la Bacău, Galați, Tg. Ocna, cereale, produse alimentare, lemne etc. și se aduceau sare, pește, scânduri, draniță sau petrol. Secole de-a rândul, pe această vale au tranzitat mărfuri și călători de la nord spre sud, până la Dunăre, la Galați. S-au constituit centre de schimburi și fluxuri ale produselor, locuri de popas ale păstorilor transhumanți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în cel mai fericit caz, pâinea și mămăliga din făină de orz, ovăz, turtoi, terci, bostani copți, ciorba de corcodușe (primăvara) se aflau pe mesele multor locuitori ai satelor. În majoritatea caselor cu copii mulți erau condiții reduse: paturi de scânduri cu picioare de lemn bătute în pământ, așternuturi de cârpe și rogojini pe jos, în cui o lampă cu gaz, două fiare în vatră sau în cel mai bun caz o plită pentru pregătit mâncarea. Îmbrăcămintea acestor asupriți ai soartei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
începuse claca la cineva în sat, seara următoare mutându-se la un alt vecin. Clăci se organizau și cu ocazia prășitului pentru „a scoate popușoii din buruiană”. Știuleții erau depozitați în coșare împletite din nuiele și, mai recent, confecționate din scândură sau din plasă de sârmă. Boabele se obțineau prin baterea știuleților în chiuă, cu chilugul (un fel de mai) sau în lesoi (recipient împletit din nuiele) cu ciomegele. Fig. 1 Unelte de curățat porumbul (după Papahagi) (reproducere după „Zona etnografică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau snopi. Numai cânepa prea înaltă era cosită foarte aproape de pământ. După uscare, pentru scoaterea semințelor, cânepa era bătută cu îmblăciul sau cu un mai. Se mai puteau folosi în acest scop un butuc sau se bătea cânepa pe o scândură, deasupra unui așternut. După separarea semințelor, cânepa se ducea la dubit (topit), dospit și la cuptor. Topirea dura între 7 și 10 zile stând la murat în apă. Adesea, plantele recoltate erau duse de apă, în caz de ploi torențiale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a zdrobi cânepa și inul). După înlăturarea resturilor lemnoase, firele de cânepă sau de in se adunau în fuioare și se formau legături de fuioare, 12 la număr. Pentru alegerea firelor, fuioarele erau trase prin piepten (unealtă formată dintr-o scândură ce avea săpate, la capătul mai lat, mai multe rânduri de dinți de fier, până nu de mult s-a mai aflat în uz și piepteni cu dinți de lemn). Din dorința selectării părții mai fine (fuiorul), s-a recurs
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
până nu de mult s-a mai aflat în uz și piepteni cu dinți de lemn). Din dorința selectării părții mai fine (fuiorul), s-a recurs la un instrument numit „ragilă” („rahelă”), o altă unealtă care era alcătuită dintr-o scândură de obicei mai îngustă spre capete și mai lată spre mijloc, unde se plantau în rânduri sau în formă de cerc, dinți mărunți și mai numeroși ca la pieptene, prin care se trăgeau cânepa sau inul melițat. Furca și fusul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru familiile de albine, vase pentru bătut știuleții de porumb sau recipiente pentru păstrarea cerealelor. Din salcâm se ciopleau țăruși pentru porți. În toate gospodăriile existau scule pentru tăiat și prelucrat lemnul: toporul, barda, securea, ferăstrăul sau rindeaua. Pentru obținerea scândurilor, buștenii se tăiau cu ajutorul unei instalații primitive, numită trașcă. Lemnul fasonat, cel puțin pe una din părți, se așeza pe o platformă situată la înălțimea de circa doi metri și, cu ajutorul unui ferăstrău special, manevrat de două persoane, tăiau pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
instalații primitive, numită trașcă. Lemnul fasonat, cel puțin pe una din părți, se așeza pe o platformă situată la înălțimea de circa doi metri și, cu ajutorul unui ferăstrău special, manevrat de două persoane, tăiau pe vertical, lemnul însemnat la grosimea scândurii. Locuitorii cumpărau scândura necesară și de la târgurile săptămânale sau de la căruțele care treceau cu scândură prin sate, schimbând-o cu cereale. Ca meseriași vestiți care deserveau și alte sate, meștereau lemnarii Vasile Niță, Ghiță Anton, Vasile Maxim,Gheorghe Maxim
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trașcă. Lemnul fasonat, cel puțin pe una din părți, se așeza pe o platformă situată la înălțimea de circa doi metri și, cu ajutorul unui ferăstrău special, manevrat de două persoane, tăiau pe vertical, lemnul însemnat la grosimea scândurii. Locuitorii cumpărau scândura necesară și de la târgurile săptămânale sau de la căruțele care treceau cu scândură prin sate, schimbând-o cu cereale. Ca meseriași vestiți care deserveau și alte sate, meștereau lemnarii Vasile Niță, Ghiță Anton, Vasile Maxim,Gheorghe Maxim cu fiul său
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
platformă situată la înălțimea de circa doi metri și, cu ajutorul unui ferăstrău special, manevrat de două persoane, tăiau pe vertical, lemnul însemnat la grosimea scândurii. Locuitorii cumpărau scândura necesară și de la târgurile săptămânale sau de la căruțele care treceau cu scândură prin sate, schimbând-o cu cereale. Ca meseriași vestiți care deserveau și alte sate, meștereau lemnarii Vasile Niță, Ghiță Anton, Vasile Maxim,Gheorghe Maxim cu fiul său Ion Maxim, butnarii Tache Vraciu, Neculai Apostu, Ghiță Chirilă, Aurel Chirilă și Victor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
secolului al XIX-lea, după cum ne spun bătrânii, unii cetățeni în tovărășie încărcau carele trase de boi mari cu diverse cereale, piei de animale, lemne și le duceau la Galați, Târgu-Ocna sau Bacău, unde le vindeau sau făceau schimb cu scânduri, petrol, sare și alte mărfuri de care aveau nevoie. Comerțul cu lemnele din pădurile mari era o afacere bună, deoarece copacii se tăiau pe atunci după bunul plac al fiecăruia. Comerț intens se făcea cu băuturile alcoolice. În anul 1891
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
farmec și credință. Așezată pe o colină cu pantă ușor abruptă spre vest, biserica cu siluetă impunătoare și un clopot care se zice că este adus de către Huștiu, o curte dreptunghiulară înconjurată, în chip de cetate, de un gard din scânduri ce închide un deal, oferă, din orice parte ar fi privită, un aspect pitoresc. Se spune că la biserica Sf. Maria dorințele devin realitate. Credincioșii urcă dealul spre biserică cu speranța că, după ce se vor ruga, dorințele le vor fi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care sunt serviți și îndrumați cititorii, sunt lucruri care țin loc de invitație pentru cel ce vine pentru prima oară cu scopul de a deveni cititor al bibliotecii. O plăcută impresie o lasă și împrejurimile localului bibliotecii: gard mare din scânduri, iar în partea din față îți atrag atenția rondurile cu flori multicolore într-un loc unde altădată era paradisul bălăriilor și în care își găseau adăpost găinile și porcii vecinilor. Biblioteca a fost înființată în anul 1962 prin donarea unui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]