3,463 matches
-
placaj montate pe un sistem de cabluri. Se mișcă Încet pe buza mării la vreo cîteva sute de metri de linia tunurilor. Pentru că deplasarea se produce orizontal și sincronizarea mea, odată realizată, rămîne așa, pot să urmăresc cum proiectilele sînt scuipate prin țeava enormă (și să-mi acopăr urechile cu mîinile). Ultimul, după ce străpunge silueta de carton, ricoșează din valuri. CÎteva secunde rămînem cu ciocurile căscate la jerbele Înspumate pe care le face din ce În ce mai departe, pe urmă dispare undeva unde norii
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
futu-ți morții mă-tii de nemernic, spre ce republică bananieră vrei să ne duci? a zbierat atunci un vlăjgan către televizor. Așa că, dacă ai să surprinzi soldați făcînd gesturi obscene prin spatele ofițerului (există chiar tentația de a-i scuipa În chipiul pus pe pervazul ferestrei), să nu te miri. Întîlnirea lui Hagi cu Maradona a fost declarată de comentator o remiză istorică, chiar dacă la una din ciocnirile dintre cei doi românul a Încasat un cartonaș galben. Am trăit meciul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
bărbat, ci un băiețandru înalt. Când mai înaintă un pic, văzu și un al doilea băiat. Stăteau amândoi și se uitau la un ochi de baltă adunată într-o mică depresiune dintre stânci, în care fluxul, biciuit de furtunile iernii, scuipa trâmbe de apă. Gabriel cunoștea băltița. Când se apropie, o văzură și băieții. „Hello!“ „Hello!“ Gabriel se opri și se uită și ea în baltă. Pe loc simți un spasm dureros și o premoniție înfricoșătoare. În baltă se zbătea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
forță pe coama unui talaz. George îl urmă cu repeziciune, încordându-și disperat ochii ca să poată desluși micuța creatură neajutorată. Dar privirea îi fu distrasă de imensitatea cerului, de imensitatea oceanului din jur, brăzdat de munți și de văi mișcătoare, scuipând trâmbe de spumă. Îl zări din nou pe Zet, îl ajunse și, călcând prin apă, îl prinse. Făptura udă îi atârna moale în mâini, dar ochișorii negri-albăstrui se uitau cu inteligență conștientă drept în ochii lui George. Acesta din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vadă și să nu mai audă în viața lui de el. Scrisoarea conținea fraze de ură exaltată, ca de pildă: „Aș dori să te ucid!“ și cuvinte insultătoare de felul: „Fals ticălos imaginar, șobolan meschin, nevolnic, incapabil de acțiune, dar scuipându-ți fierea neagră, grețoasă, a invidiei și a neputinței“ sau „faux mauvais cu isprăvile tale idioate de școlar, care nu fac decât să exprime că-ți dai seama cât ești de mediocru“ (și așa mai departe). Răceala și indiferența afișate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
enormitatea spuselor acestuia și nu știa cum să-l liniștească, să exprime mila care o invadase. Aproape că nu suporta să se uite la el, filozoful rece, distant, demn, gardianul copilăriei ei, transformat subit într-un bătrân patetic, văicăitor, care scuipă când vorbește. În același timp îi simțea prezența, apropierea, în aceeași cameră cu ea, de parcă ar fi fost un animal enorm, necontrolat. John Robert stătea cu spatele rezemat de perete, ușor înclinat în față, cu mâinile atârnându-i pe lângă trup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lung de la școală până acasă. Iarna nu prea vedeai mișcare dincolo de perdelele de la ușa magazinului de miere și lumânări de la parterul casei din colț. Totuși ușa se deschise și un bărbat neras, întrerupând pentru o clipă sporovăiala cu cineva dinăuntru, scuipă vârtos drept în zăpada călcată în picioare din mijlocul trotuarului. Că doar nu era s-aștepte până ce-i dispar din cale doi mucoși de doișpe ani, abia intrați la gimnaziu. Cei doi purtau, ambii, matricolă pe brațul stâng. Așa era
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
antrenor și de aceea orice sportiv este un Făt Frumos. Publicul este balaur dragon (drákon "cel ce te fixează cu privirea") o ființă imaginară un amestec de șarpe, crocodil și leu, o ființă cu unul sau mai multe capete, care scuipă foc și privește și poate fi adversarul sau publicul. Un fragment dintr-un reportaj arată importanța ierarhiilor nenumărate din probe, specializați în anunțarea victoriilor, întrucât din aproximativ trei cuvinte, al patrulea arată rangul numeric: “Marinela Mazilu, singura reprezentantă a județului
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
piept, a înșfăcat-o, i-a scos ciocălăul care ținea loc de dop, a dus-o la gură... a închis ochii și... a luat o înghițitură... Pentru o clipă a rămas cu gura plină, întrebându-se: „Să înghit sau să scuip otrava asta?” Pe nesimțite însă „otrava” a luat-o pe gât la vale... Îndată l-a cuprins o căldură ușoară ca fulgul, care a început să crească dându-i o stare foarte plăcută... A deschis ochii care parcă deveniseră mai
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și le-a zis: "Iată că ne suim la Ierusalim, și tot ce a fost scris prin prooroci despre Fiul omului, se va împlini. 32. Căci va fi dat în mîna Neamurilor, Îl vor batjocori, Îl vor ocărî, Îl vor scuipa; 33. și, după ce-L vor bate cu nuiele, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia." 34. Ei n-au înțeles nimic din aceste lucruri: căci vorbirea aceasta era ascunsă pentru ei, și nu pricepeau ce le spunea Isus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
pluti de atâtea săptămâni pe o apă fără marginile cuvenite unei descoperiri de nivelul celei ce trebuia descoperite. Regele și regina așteptau, nația și istoria, idem, eiudem, eiusdem... Sus, pe covertă, Juan și nu mai importă cum, un matroz nenorocit, scuipa cu sârg resturi de tutun peste bord în totală necunoaștere a faptului că respectiva plantă încă nu fusese descoperită de europeni. Dar ce-i asta? La capătul smocului maroniu un alt maroniu tivit cu verde nu putea fi decât... Pămâââânt
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
8. Bătrînii cetății să-l cheme, și să-i vorbească. Dacă el stăruiește, și zice: "Nu vreau s-o iau", 9. atunci cumnată-sa să se apropie de el în fața bătrînilor, să-i scoată încălțămintea din picior, și să-l scuipe în față. Și luînd cuvîntul, să zică: "Așa să se facă omului care nu voiește să ridice casa fratelui său." 10. Și casa lui se va numi în Israel "casa celui descălțat." 11. Cînd doi oameni se vor certa unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
sora-șefă umplea cu sîngele ei perfuziile. Pot În astfel de clipe să ascut lama briciului de limba sopranică a lumii... Oxizi de fier cad de pe trupul infirmierei de noapte... Penisul meu În erecție strălucește-n lumina postmodernistă a lunii... Scuip ecumenic orice fereastră Închisă... O mușc pe infirmieră de sînul ei stîng, abia căzut În rugă, o dobor la pămînt, o rostogolesc prin tatuajele transmoderniste cu care am acoperit podeaua din lemn, o Înăbuș la focul mic al liturghiei Îi
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
gura plină sosirea cuvintelor aspre și-a asasinilor, și zîmbetul porților de abator. Cum stau În groapa Glina a poeziei moderne, mă Îndestulez din semințele visului și beau din sîngele cald al acestui poem. Aștern pe patul puștii cuvintele tinere, scuip Între ochi sintaxa, ascult torcînd În suflet motoarele mașinilor de război. Ard În cinstea lor lumînări făcute din seul poetului necunoscut. Cu țipete de păuniță, omenirea Îmi scoate febra din trup. De pe mîinile Împreunate cad zgomotoase rugile, În vreme ce o pușcă
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
primi harul să nu te culci pe-o ureche, să oblojești În palmele-mpreunate cu de-a sila cîntecul de cocoș!" CÎnd umbra mea va moși alte umbre, cînd nesfîrșitul meu poem nu-și va primeni disperarea, adînc, În pămînt, voi scuipa sîmburii iluziei, și, Împovărînd primăvara cu o altfel de Înmugurire, abia atunci el nu va putea fi povestit sau explicat... Asta e sigur. Aș putea lua Înfățișarea unui zeu decadent..., dar cîtă spaimă aș produce-atunci, cînd dinspre el se va
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
măduvă dulce răceala morții și desfă-i femeie unul cîte unul nasturii cămășii de moarte și dă-i din vintrele tale mușcătură de șarpe, legîndu-i iarăși moartea de trup; cu limba ta caldă femeie smulge-i din gît fericirea și scuip-o afară ca pe un rînced nepămîntit aluat. Ridică-te, femeie, din durerea care te răsfoiește, gheara fiecărei pagini scurmînd-o pe următoarea, ca și cum ar căuta ca povestea să se termine mai repede, ca și cum, femeie, dacă te-ai ridica, ai merge
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
fi Înțeles totul, mă privește și deodată bătrîna poetă nebună Începe să bată tobele, să bată tobele În cutia craniană, În cutia craniului meu; poeta bătrînă bate tobele, tocmai aici În infernul meu, În ultimul meu exil, aici unde Îmi scuip de pe limbă etnia. Aici În barul lui Iani, alături de poeta bătrînă, alături de tăiata de jur-Împrejur a viziunii, Înconjurat de pelerinii acelor de ceasornic, levitînd printre narcotice orchestre , bat tobele , ridicînd un nor de praf din care nu reușesc să
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
de condeie, unele contrafăcute, altele cifotice și vândute, grăbindu-se să-i genializeze ―, Marian Constandache, «aruncând, Între timp, În foc, Întreg stilul clasic», ignoră tot ceea ce Înseamnă curente și stiluri, mode și tendințe, rămânând astfel deschis tuturor influențelor culturale nobile, «scuipând Între ochi sintaxa». Deși ar dori, poate, să fie luat drept baciul unei Întregi rezervații de draci baudelaire- ieni, Marian Constandache scrie, totuși, această carte bătătoare la ochi și plină de ea Însăși În care, În vreme ce mecanica entuziastă a metaforei
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
am dat seama că prin frica noastră îi ajutam pe îmblînzitori să ne înfricoșeze și mai rău; treptat, frica a ajuns să acționeze și în absența lor, sporind singură. Și pe măsură ce ne temeam mai mult, îmblînzitorii deveneau din ce în ce mai aroganți. Uneori scuipau pe urmele celor care dădeau un tribut prea mic. Înjurau în gura mare, admonestau pe trecători acum. Femeilor le strigau vorbe grosolane, care le făceau să roșească. Pe copii îi speriau. Pe bătrâni îi loveau peste mână. Pe ceilalți îi
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mai frăsuit, și-a frecat palmele de era să-și frângă degetele, după care s-a oprit locului. Și-a dus palma dreaptă la frunte și a hotărât să se apuce singur de treabă. A luat toporul din car, a scuipat în palme, așa cum văzuse că făcea tatăl lui, și a început să taie un copac, care i s-a părut a fi cel mai potrivit. Dar care avea și semnul făcut de pădurar. Că, pe atunci, pădurile nu se tăiau
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
spele hainele, să se scalde în apă și va fi necurat pînă seara. 7. Cine se va atinge de trupul lui, să-și spele hainele, să se scalde în apă, și va fi necurat pînă seara. 8. Dacă omul acela scuipă pe un om curat, acesta să-și spele hainele, să se scalde în apă, și va fi necurat pînă seara. 9. Orice șea pe care va călări el, va fi necurată. 10. Cine se va atinge de vreun lucru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
ca un copil născut mort, a cărui carne este pe jumătate putredă cînd iese din pîntecele mamei lui!" 13. Moise a strigat către Domnul, zicînd: "Dumnezeule, Te rog, vindecă-o!" 14. Și Domnul a zis lui Moise: Dacă ar fi scuipat-o tatăl ei în obraz, n-ar fi fost ea oare de ocară timp de șapte zile? Să fie închisă deci șapte zile afară din tabără; după aceea, să fie primită în tabără." 15. Maria a fost închisă șapte zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
vă mai băgați nările în sticluța cu cerneală? Nu mai ascundeți bilețele în penare? Mai știe cineva ce-i aia o sugativă? Știe cineva ce va să zică o radieră? Nu vă mai suflecați mâne cile, înainte de-a scrie, așa cum își scuipa în palmă plugarul înainte de-a se apleca pe coarnele plugului? Păi, atunci, ce să mai înțelegeți din orfevrăria cu plaivazuri boante a lui Arghezi? Cum să mai pricepeți mania caligrafiei eminesciene? Măcar dumneavoastră, prietenii Dilemei, crema cremei (cum ar
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
persistentă a înseși ideii de bogăție ni se etalează ostentativ. Dependentă secular de stângismul francez, mare parte din Opinia dâmbovițeană s-a arătat adeseori gata să beregățească bogăția în numele netreb niciei, să sufoce elitarismul productiv de dragul egalitarismu lui atoatedistrugător, să scuipe și să calce-n picioare bla zoanele, indiferent dacă era vorba de boierimea conservatoare ori de burghezia liberală. Iar comunismul n a făcut „decât“ să ducă la paroxism furia slugii față de supe rioritatea naturală a stăpânului, alterând Ierarhia și Autoritatea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
un gram de suflet. Tu ce zici? Scrie, tată. Fă-ți porția zilnică de reamintire, de întoarceri. Mda. Ar fi ceva... * Și-au mai trecut ani și întâmplări. Hoinari de Del tă, pe puntea unui vaporaș am fi început să scuipăm plictiseala în Dunăre când, revelație recompusă, l-am văzut ridicându-se, ridicându-se parcă răstignit dureros pe o cruce de aer. Acolo! Ce...acolo? Școala. Școala mea și a maică-ti. Și a întins palma parcă să apuce imaginea de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]