2,176 matches
-
318 iugăre și 1.470 de stânjeni pătrați. Au predominat proprietățile mici. Statisticile prezentate conduc la ideea că cea mai mare parte a pământului arabil era ocupată de culturile de grâu, porumb, orz și ovăz. Pe lângă acestea se mai cultivau secara, plante furajere și legume. Locuitorii au neglijat cultivarea pomilor fructiferi, deși orașul avea pământ roditor. Creșterea animalelor nu a fost "„"destul de dezvoltată din cauza teritoriului relativ mic al orașului", dar și a modului în care era folosit "„"izlazul comunal". O dezvoltare
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
condiții de sol necorespunzătoare și slab întreținute, dau producții relativ scăzute. Pășunile și fânețele, deși dețin o suprafață însemnată (64,2%), au o compoziție floristică necorespunzătoare și o producție slabă. Plantele cultivate în mod curent sunt grâul, orzul de toamnă, secara, porumbul, cartoful, trifoiul și legumele în zona de luncă.
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
au dat naștere unei dezvoltări specifice, localitatea Independența ajungând una dintre cele mai importante așezări rurale din județ, în perioada interbelică fiind și centru administrativ al plășii Siret (mai tarziu, Independentă). Activitățile economice preponderent întâlnite sunt: Agricultură: Cultură grâului, a secarei, orzului, ovăzului, porumbului, sfeclei de zahăr, lucernei și a vitei de vie 9, creștere animalelor (porcine, păsări), apicultură Industrie extractiva: Țițeiul exploatat în zonele Schela - Independență - Slobozia Conachi constituie principala resursă minerală din teritoriu. Pe raza comunei există două fabrici
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
timp o viața economică locală. Săpăturile arheologice și documentele cercetate au scos la iveală numeroase informații privind aspecte de viața economică. Cei mai vechi locuitori aveau ocupațiile de cules și pescuit. Ulterior au început să practice agricultură se cultivau: cereale, secara, legume și zarzavaturi, în, cânepă sau vită de vie. Iveștiul are în total 8955 de hectare din care arabil 5317 hectare, pășuni 160 hectare, vii 929 hectare livezi 208 hectare, păduri și alte terenuri forestiere 1456 hectare terenuri cu ape
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Pentru întrebuințare în furaje nază: - compuse, bogate în polizahari- 26 000 U 3g sau ml de fără amidon (mai ales arabi- noxilani și beta-glucani), de examplu care conțin mai mult de 30% grâu sau orz și mai mult de 10% secară. Nr. (sau nr. CE) Aditiv Formula chimică, descriere Specia animală sau categoria de animale Vârsta maximă Conținut minim Conținut maxim Alte prevederi Perioada de autorizare Unități de activitate/kg de furaj complet Curcani pen- - Endo-1,4-beta - 1.În instrucțiunile de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90431_a_91218]
-
enzimă care eliberează 0,1 micromoli de glucoză din beta-glucan din orz per minut la pH 5,0 și 40o C. 3 1 U este cantitatea de enzimă care eliberează 0,1 micromoli de glucoză din xilan din ovăz și secară albă per minut la pH 5,0 și 40o C. 4 1 IU este cantitatea de enzimă care eliberează 1 micromol de zaharuri reducătoare (echivalenți ai xilozei) din xilan din lemn de mesteacăn per minut la pH 4,5 și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90431_a_91218]
-
kg (ppm) 20. ACEFAT 0,02* 21. BENOMIL total în echivalent carbendazim (A) : orz 22. CARBENDAZIM 0,1* : alte cereale 23. TIOFANAT-METIL 24. CLOROPIRIFOS (b) : orz 0,05* : alte cereale 25. CLOROPIRIFOS-METIL 0,05* : orez 26. CLOROTALONIL 0,1 : grâu, secară, orz, ovăz și tritical 0,01* : alte cereale 27. CIMEPRMETRIN, inclusiv alte amestecuri ale constituenților izomeri (totalul izomerilor) (b) : grâu, orz, ovăz și secară 0,05* : alte cereale 28. DELTAMETRIN 1 29. FENVALERAT, inclusiv alte amestecuri de constituenți izomeri (totalul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
b) : orz 0,05* : alte cereale 25. CLOROPIRIFOS-METIL 0,05* : orez 26. CLOROTALONIL 0,1 : grâu, secară, orz, ovăz și tritical 0,01* : alte cereale 27. CIMEPRMETRIN, inclusiv alte amestecuri ale constituenților izomeri (totalul izomerilor) (b) : grâu, orz, ovăz și secară 0,05* : alte cereale 28. DELTAMETRIN 1 29. FENVALERAT, inclusiv alte amestecuri de constituenți izomeri (totalul izomerilor) (b) : orz, ovăz, secară și tritical 0,05* : alte cereale 30. GLIFOSAT 5 : grâu, secară și tritical 20 : orz și ovăz 0,1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
0,01* : alte cereale 27. CIMEPRMETRIN, inclusiv alte amestecuri ale constituenților izomeri (totalul izomerilor) (b) : grâu, orz, ovăz și secară 0,05* : alte cereale 28. DELTAMETRIN 1 29. FENVALERAT, inclusiv alte amestecuri de constituenți izomeri (totalul izomerilor) (b) : orz, ovăz, secară și tritical 0,05* : alte cereale 30. GLIFOSAT 5 : grâu, secară și tritical 20 : orz și ovăz 0,1* : alte cereale 31. IMAZALIL 0,02* 32. IPRODION 0,5* : grâu (c) : orz și orez 0,02* : alte cereale 33. MANCOZEB
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
izomeri (totalul izomerilor) (b) : grâu, orz, ovăz și secară 0,05* : alte cereale 28. DELTAMETRIN 1 29. FENVALERAT, inclusiv alte amestecuri de constituenți izomeri (totalul izomerilor) (b) : orz, ovăz, secară și tritical 0,05* : alte cereale 30. GLIFOSAT 5 : grâu, secară și tritical 20 : orz și ovăz 0,1* : alte cereale 31. IMAZALIL 0,02* 32. IPRODION 0,5* : grâu (c) : orz și orez 0,02* : alte cereale 33. MANCOZEB 34. MANEB 35. METIRAM 36. PROPINEB 37. ZINEB totalul exprimat în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87349_a_88136]
-
județul Alba, Transilvania, România. Satul are astăzi 50-60 de case (sau "fumuri"). Locuitorii, români,(în 01.01.2005 populația satului nomăra 121 de locuitori) se ocupă în principal cu creșterea animalelor (bovine și ovine), cultivau și mai cultivă cereale (grâu, secară, orz, ovăz, porumb) și cartofi. În sat sunt livezi cu pomi fructiferi (nuci, meri, peri, pruni, cireși, vișini), unii săteni rotunjindu-și veniturile din pomicultură. Erau câteva familii chiar înstărite cu livezi foarte frumoase: Vojei, Codrescu, Băceștii, Găndreștii, familia Nistea
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
iar râpele s-au adâncit, torentele au adus bolovani și pietre mari, așa cum se văd acum. Era desigur rezultatul defrișării masive a pădurilor din timpul roirii satelor. Toate delurile erau arate și semănate cu cu grâu de primăvară, cu ovăs, secară și alac. Atunci, pe la 1920 și mai târziu, toată lumea ara. Secerișul ținea de la 1 august și se termina la 20 octombrie. Câteodată se întâmpla să ningă și oamenii să nu fi terminat de secerat. În perioada secerișului, cei mai înstăriți
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
anexă dintre cele mai importante în economia agrară a satului. De obicei era formata din două poieți și șura propriu-zisă, spații în care se putea intra cu carul încărcat cu fân sau cu snopi de grâu, de ovăs sau de secară. În cele două puduri de pe poieți se depozita fân, iar pe căpriorii șurii se depozitau de obicei snopii cu cerealele în pai. Șura se transforma iarna în arie pentru îmblatitul cerealelor, adică se slivesea cu argilă amestecată cu pleavă pentru
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
47% din suprafața totală a țării. Din suprafața arabilă a județului, marea proprietate deținea peste 16.000 de hectare, iar mica proprietate aproape 122.000 de hectare. Marea parte a suprafețelor arabile era cultivată cu cereale (porumb, orz, grâu, ovăz, secară, mei). Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupau aproximativ 12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000 de hectare, iar plantele industriale circa 7.000 de hectare. De asemenea, existau pășuni pe mai mult de 21.000 de hectare
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
2759 persoane, în 1895 deja locuiau 5215 de persoane. Despre fertilitatea pământului, locuitorii așezării afirmau în 1820: Cam jumătate din toate hotarele satului este stearpă și în afară de ovăz nu prea crește altceva. Pământul este arat pentru boii de povară, crește secara, orz, ovăz, in, cânepă, linte, cartof obișnuit. Este nevoie ca pământul să fie arat de trei ori pe an, și este nevoie să fie dat și cu îngrășământ. Pământul bine cultivat, după un köböl produce șase clăi, iar o claie
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Denumirea de Barlibas o găsim și în lucrarea "Revoluția românilor din Transilvania 1848-1849", scrisă de Silvio Dragomir, unde se arată că atunci când i s-a făcut inventarul moșiei nobilului maghiar Teleki Domokos(1880-1955) din Sânpetru, acesta avea "laburi" semănate cu secara la Barlibas și la Rapau. Satul Barlibas era în pericol să dispară că localitate. În anul 1974 a fost elaborată "Legea privind sistematizarea teritoriului și a localităților urbane și rurale". Prin această lege era prevăzut că până în anu1 2002, trebuiau
Bârlibaș, Mureș () [Corola-website/Science/300570_a_301899]
-
fost protestant și că avea o valoroasă bibliotecă. Dintre actele emise de Gabriel Bethlen, la Ilia cele mai importante sunt cele din 25 iunie 1614 și 18 septembrie 1624, prin care scutește pe preoții români de sarcini iobăgești: dijma grâului, secarei, orzului, ovăzului, si dijma din vite și produse, dar în schimb sunt obligați să răspândească în zona calvinismul. Presiunea calvinista la Ilia a fost așa de mare încât chiar și biserica romano-catolică a fost confiscată de calvini și mai bine
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
animale existente în gospodăriile majorității locuitorilor din Livadia. În condițiile prezentate anterior a rămas de secole pentru locuitori alternativa păstoritului și a creșterii animalelor, ca ocupație de căpetenie, completată într-o măsură mai mică de agricultură, de cultivarea cerealelor (grâu, secară și porumb), a legumelor și zarzavaturilor (cartofi, fasole, varză, ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel, etc.). Având în vedere ocupația principală a locuitorilor din Livadia rezultă că alimentația de bază a acestora era în primul rând bazată pe folosirea produselor animaliere: lapte
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din grădini toamna, - culesul fructelor din livezi toamna, în special a prunelor care constituiau materia primă în fabricarea țuicii, o băutură tradițională a locuitorilor din Livadia (un rachiu de tărie medie, chiar sub medie). Toamna se încheia cu semănatul grâului, secarei, orzului și ogărâtul terenurilor pentru culturile de primăvară. În lunile noiembrie-decembrie bărbații aduceau de la pădure lemne de foc (din composesoratul de lângă sat), acestea erau aduse cu care, sănii sau tânjala (1-2 copaci de fag curățați de crengi târâți pe pământ
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
religia, 566 de locuitori s-au declarat ortodocși, iar restul (114) adepți ai cultului penticostal. Ocupația principală a locuitorilor este agricultura, cu accent pe creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, păsări) și cultivarea, pe areale restrânse, a unor cereale (ovăz, orz, secară, grâu), cartofi, legume etc. Pomicultura, în special cultura prunului, este influențată în mare măsura de condițiile climatice extreme (apariția primului sau ultimului îngheț, grindini etc.). Până la sfârșitul anilor ’90, o mare parte din forța de muncă masculină era angajată în
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
lunca și stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul și măceșul. Pe malul apelor întâlnim sălcia și arinul, în livezi întâlnim mărul, părul, prunul, cireșul și nucul. Plantele cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secara, orz, ovăz, porumb), floarea soarelui și trifolienele. În satul Briheni vegetația este de deal, pădurile și pășunile ocupând o mare suprafață. c.) Colectivitatea asupra căreia își exercită autoritatea Consiliul local al comunei Lunca se compune din: - Satul Lunca cu o
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
căpițe în 1713 și 1,4 căpițe la 1753. Media câblelor de porumb crește simțitor de la 0,2 în 1713 la 4,5 câble în 1753. În 1713 se cultiva porumbul și meiul, la 1753 se mai cultiva grâu, ovăz, secară, obținându-se, de exemplu, în 1753 din porumb 204 câble, din grâu 57 și 3/4 câble, din ovăz 5 și 1/2 câble, din secară 36 câble. La 1713 este semnalată prima moară în sat, în proprietatea lui Simion
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
În 1713 se cultiva porumbul și meiul, la 1753 se mai cultiva grâu, ovăz, secară, obținându-se, de exemplu, în 1753 din porumb 204 câble, din grâu 57 și 3/4 câble, din ovăz 5 și 1/2 câble, din secară 36 câble. La 1713 este semnalată prima moară în sat, în proprietatea lui Simion Martin, moară ce aducea un venit de 5 câble de grâu în 1723 și 20 câble de grâu în 1753. Această moară era așezată pe malul
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
maghiară sau traduse). Dintre familiile a căror continuitate se poate urmări prin veacuri până în zilele noastre ar fi: Crăciun, Gavrilaș, Martin, Gherman (la 1694) adăugându-li-se (la 1699) Gaja, Groza,Toma (1699), David (la 1712) și Tătar, Ungur, Budura, Secară (la 1713). Pe tot parcursul Evului Mediu localitățile de pe cursul Crișului Repede trec de la o stăpânire la alta. Politica de investiții în bunuri imobile funcționa și în acest timp. Unii domnitori ai Țării Românești, își asigură averile cumpărând domenii în
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
jocul și veselia ce țineau până în zorii zilei. [[Fișier:Boscadau.jpg|thumb|250px|Boscadau]] Obiceiul cununii era unul dintre cele mai frumoase obiceiuri, deoarece țarinile din jurul satului erau, cu ani în urmă, pline de holde de grâu, orz, ovăz sau secară, iar seceratul era efectuat doar cu secera, manual, fiind nevoie de mulți secerători pentru adunatul acestora. Cununa, simbol al hărniciei și rodniciei pământului, era adevăratul ceremonial al recoltei. Gospodarul care avea mai mult grâu de secerat („un om găzdac") făcea
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]