3,225 matches
-
de către autoritățile locale să stea aproape. În fine, tot ca prima senzație, poate fi notată și agresiunea zgomotului produs de difuzoarele mari, de tip „goarnă” de alarmă antiaeriană, prezente peste tot în parcul din jur, chiar și în copaci. Pini seculari cu difuzoare printre crengi, stranie imagine a ortodoxiei contemporane. Efecte supărătoare de microfonie din timpul slujbei fac ca membrana sensibilă a goarnelor să scoată sunete ciudate, păcănituri, foșnete, măcăneli, ca și cum o legiune de drăcușori puși pe șotii și-ar fi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fel ca și la Iași, se observă tendința celor prezenți de a clădi altare devoționale ad-hoc. Lumânările aprinse nu sunt luate înapoi acasă, ci rămân grupate în triunghi sau în cerc pe marginea de piatră a bisericii, la poalele arborilor seculari din parc, aproape că mi-e teamă că va lua foc covorul de ace și de frunze uscate de lângă ele. Iar ceremonia urmează ritmul unei vieți liniștite, de oraș provincial : în jurul orei 20.30, totul s-a terminat, sau aproape
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu o țărancă bătrână, originară dintr-un sat din apropiere, aș putea afirma că reprezintă pelerinul tipic al locului, după felul cum era îmbrăcată, straița de lână, mâncarea pe care o consuma așezată pe o bancă, sub unul dintre brazii seculari din parc (zacuscă cu ciuperci și pâine de casă, mai exact). Vine de ani de zile aici la Curtea de Argeș, „de când a apucat, de copilă”, adesea într-un grup mai mare, alături de preotul din sat, „un preot foarte bun, din familie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de toacă. Muzica religioasă răsună din difuzoarele risipite în curte. Mașinăria rituală a început să funcțio neze din plin, pelerinul este introdus în ritual, înfășurat de către acesta, actul de pietate individual este topit în marea masă comunitară. Iarba de sub arborii seculari din curte s-a transformat într-un uriaș loc de odihnă, rugăciune și priveghere. Temperatura potrivită, cerul senin, lipsa de vânt întregesc senzația de serbare câmpenească. Aici la Suceava, nu rândul în sine și așteptarea (derizorie, nu cred că a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mănăstire. A început să fie doborâtă pădurea și în zona Prislop. Întâlnesc multe camioane care transportă lemn masiv, cu un fel de minimacara cu gheare de fier atașată de cabină. Unele dintre acestea poartă bușteni uriași, par a fi arbori seculari, legați cu lanțuri grele de metal, cum sunt cele de vapor. Pelerinajul a început să conteze în „microeconomia” locală, iar acest lucru se observă imediat. Mai multe case din Silvașul de Sus/Jos propun camere de închiriat sau pur și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Pentru o mai bună înțelegere a istoriei și evoluției pelerinajului de la Lourdes, aș dori să mai amintesc cititorilor interesați trei abordări diferite, dar care se completează reciproc : Ruth Harris, cu masivul studiu istoric intitulat Lourdes. Body and Spirit in the Secular Age (1999), Clara Gallini și a sa etnologie narativă Il miracolo e la sua prova. Un etnologo a Lourdes (1998) și antropologul britanic John Eade, cu Order and Power at Lourdes : Lay Helpers and the Organization of a Pilgrimage Shrine
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este și turist ? Turistul așa-zis „spiritual” poate fi considerat, la rândul său, pelerin de tip nou ? Dincolo de gândirea binară pelerini versus turiști, chestiunea se dovedește a fi mult mai complexă, un amestec de religie, „spiritualitate” de consum curent, credințe seculare și logică pur economică. Unii specialiști din sfera francofonă sunt extrem de radicali în această privință, afirmând că dilema pelerinaj și/sau turism este una artificială. Ph. Boutry crede că pelerinii au fost dintotdeauna călători, însă „un pelerin este întotdeauna un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
business attitude. În fine, pe ultima poziție ca număr de pelerini și ca importanță se află pelerinajele „diocezane”, organizate sub autoritatea și supravegherea episcopilor locali. Se consideră că în linii generale acestea din urmă ar fi mai „tolerante” față de pelerinii seculari, mai puțin „stricte”, cu alte cuvinte, fie și numai dacă luăm în considerare impunerea unor anumite „coduri” vestimentare mai relaxate. Autoarea este prudentă atunci când vine vorba de aplicabilitatea noțiunii de „communitas”, gândită de Victor Turner (1978), în spațiul creștinismului răsăritean
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
capital cultural, pentru a se demarca de ceilalți pelerini”, însă și față de colegii de serviciu, care nu privesc întotdeauna cu ochi buni astfel de escapade cu iz religios. Discursul pelerinilor despre „puritatea” locurilor vizitate este însă impregnat de un limbaj secular. „Puritatea” este înțeleasă în acest caz drept o calitate ecologică a apei, aerului, a peisajului din jur, perceput în integralitatea sa, nu doar cel sacral. Conducătorii și organizatorii de grupuri scot adesea în evidență aceste semne ale purității ca niște
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pot investi dezinteresat. Pasiunea, emoția, entuziasmul sunt deja prezente la apel în orice pelerinaj, masele sunt pregătite pentru a primi mesaje cu încărcătură sacră sau patriotică. Iar Sacrul, cu majusculă, a făcut mereu parte din structura intimă a oricărei puteri seculare. Chiar și pelerinajele cele mai „religioase” cu putință, de la Mešugorje la mouled-urile din Egipt, se înscriu în jocul de putere și influență al puterilor locale, regionale, naționale și uneori chiar transnaționale. Ele aduc împreună diverse forme de birocrație, reguli, partide
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cazul specific al pelerinajelor din România, celebra și atât de subtila „simfonie bizantină” a raportului Biserică-Stat trece prin brațul vânjos al jandarmilor care păstrează ordinea. Nu este o glumă sau o ironie afirmația anterioară. Dintotdeauna forța fizică a fost brațul secular al legii, o introducere fără mediator în inima sacrului, având drept coordonate de bază Forța și Permanența (De Heusch, 1962 : 64). Sacrul însuși face parte din structura Puterii. A oricărei puteri seculare, declinat în diferite forme de manifestare. Pelerinii înșiși
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
afirmația anterioară. Dintotdeauna forța fizică a fost brațul secular al legii, o introducere fără mediator în inima sacrului, având drept coordonate de bază Forța și Permanența (De Heusch, 1962 : 64). Sacrul însuși face parte din structura Puterii. A oricărei puteri seculare, declinat în diferite forme de manifestare. Pelerinii înșiși, prin numărul, diversitatea, originea lor atât de diversă, totul pe fondul amenințării mondiale a atentatelor și terorismului, sunt și motiv de îngrijorare politică, și nu doar o resursă. O masă atât de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fiind întotdeauna definiți, pentru a justifica în cele din urmă opțiunea autorului în favoarea Socio-Constructivismului drept cea mai adecvată manieră de analiză a orientării relațiilor internaționale ale României în prioada 1948-1989. Superficialitatea (sau dacă preferați "fușăreala") atât de răspândită în Epigonia seculară și suculară ar trebui să ridice niște semne de întrebare. Dar în Epigonia se scrie, nu se citește... Se scriu mai ales ode. La adresa conducătorilor (de doctorate inclusiv) și /sau la adresa celor cu care "e bine să te ai bine
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o mișcare solidă, revoluționară. A fost de asemenea puternic emancipatoare: pentru muncitori, care au salutat-o ca sfârșit al opresiunii țariste și ca promisiune a unei vieți mai bune, pentru țărani, cărora le-a fost promis pământ, obiectul aspirațiilor lor seculare, și pe care l-au primit pentru câțiva ani, numai pentru a fi confiscat de către stat în 1928, când Stalin a lansat procesul de colectivizare. Dar Lenin a fost cel care a argumentat primul că pământul trebuie colectivizat deoarece țăranii
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
încercare de a promova "misticismul și obscurantismul". Într-o încercare de a contracara propunerile occidentale asupra drepturilor religioase, România a trimis pentru a fi inclusă în documentul final cerința ca statele să "modeleze și să dezvolte conștiința [umană]" în spirit secular, "științific". Delegația română nu a primit aproape deloc sprijin de la aliații săi din Pactul de la Varșovia pentru această linie de argumentare și aceste propuneri Pozițiile rigide ale delegației române erau reîntărite periodic prin consultări la București cu liderul de partid
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
alte credințe și învățăm de la ei pentru că Dumnezeu mărturisește în Biblie că lucrează în felul Său indiferent unde, deci și în afara bisericii creștine. În meditație rămânem deschiși chiar și unor surprize. Printre altele, niciodată nu considerăm o filosofie sau teologie seculară sau ideile metafizice ori alte forme de gândire ca având valoare absolută, precum toate amintesc de istoria deschisă în care trăim până în ziua când vom ști cum să știm266. 10. Dogma ca formare sau deformare a tradiției Cristos sălășluiește în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
reîncarnare și de karma (legea de cauză și efect) sunt împărtășite de diversele religii cu dezvoltarea unor analogii și diferențe semnificative. Funcția polemică a doctrinelor se adresează tensiunii create între identitatea și continuitatea tradiției și bogata înțelegere a adevărului. Înțelepciunea seculară este adeseori contrată de diverse clauze doctrinale și întâlnim apologia care revendică adevărata credință și luptă împotriva detractorilor și necredincioșilor. Revelația primară ca depozit de credință se referă la un fondator cum este Zoroastru, la un profet precum Moise, la
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Fuga e continuarea mitului, e diversiunea înaintea luptei care nu mai poate fi dusă frontal, ci doar prin intermediul irealului. Nebunia e de fapt inteligență. De o sclipitoare rezonanță cu... pădurea, dacă vreți. Stejarul, simbol al măreției Moldovei 370, al codrului secular, constituie aici baza materială a unei nave cosmice de suferință. Să nu uităm că Heidegger în Experiența gândirii scria: "Venim prea târziu pentru zei și prea curând pentru ființă./ Poemul abia început de ea este omul". Deci și la Vieru
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Enoh putem răsturna istoria zecilor de mii de ani și iată-ne înțelegând că nu suntem întâmplător pe acest pământ. Călătoresc adeseori în spațiul moldav, simțind izul vechi al lumii din Dochia Ceahlăului și până la Cetatea Albă. Mă înconjoară codrii seculari, viile și iazurile. Biserica Trei Ierarhi din Iași are sculpturi în piatră pe toată suprafața exteriorului la fel cu interiorul capelei Rosslyn din Scoția și știu că rosicrucianul Dimitrie Cantemir fiind înmormântat aici533 constituie o legătură sacră cu întregul univers
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
De fapt putem și trebuie să medităm cu toții, indiferent de credință și să preluăm din învățăturile celorlalți, pentru că Divinitatea biblică lucrează permanent pe drumul Său și în afara bisericii creștine. Împreună, rugându-ne în meditație, ne deschidem întru totul, considerând filosofia seculară sau ideile teologice și metafizice, ori formele de gândire nu ca pe niște valori absolute ci ca o bază dogmatică demnă de a îmbrățișa universul precum petalele lotusului razele soarelui. Să reținem că istoria rămâne capabilă până în ultima zi să
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
e diversiunea înaintea luptei care nu mai poate fi dusă frontal, ci doar prin intermediul irealului, așteptând cu răbdare și înțelepciune clipa. Nebunia e de fapt inteligență. De o sclipitoare rezonanță cu... pădurea. Stejarul, simbol al măreției Moldovei 940, al codrului secular, parte a arborelui edenic, constituie aici baza materială a unei nave cosmice de suferință. Să nu uităm că Heidegger în Experiența gândirii scria: "Venim prea târziu pentru zei și prea curând pentru ființă./ Poemul abia început de ea este omul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nu mi-a plăcut niciodată ideea aceea că noi, și numai noi, am apărat Europa de pericolul otoman și de alte pericole, că i-am bătut pe toți „cu unghiile și cu dinții”, adăugând, eventual, o ghioagă smulsă din pădurea seculară. Am spus că acest popor , care-mi face cinstea să-i aparțin, a dus o viață modestă, umilă în anumite momente, suficientă sieși, dar n-a renunțat niciodată la libertate, la demnitate, la unitate și suveranitate. Nu cred că un
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
podul acela peste o lingură de apă ar fi fost Piramida lui Keops sau Versailles-ul. Nu mai departe decât vinerea trecută, s-a pornit un vuiet peste țară, transformat, metamorfozat într-un strigăt victorios: Avem buget! Avem, „după lupte seculare” care au durat trei zile, timp suficient să se producă și să țină o minune. O opoziție rarefiată și anemică n-a putut împiedica pe cei 245 de uninominali să voteze bugetul pe anul în curs; ceilalți sunt mulți și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a asigurat bunăstarea promisă. Toți spun că, dacă dădea Ceaușescu de mâncare, era și acum; asta potrivit teoriei reducționiste a bărdăhanului. Mai bine ar fi să se spună că nu a asigurat bunăstare, fiindcă nu a avut timp, în comparație cu capitalismul secular. Să ne amintim care era situația francezilor de rând în 1848, după 60 de ani de la marea lor revoluție din 1789 care statornicise capitalismul. Tot așa, care era situația în Anglia după 200 de ani de capitalism (1642-1848), iar în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
toți bunii leniniști, islamist-leniniștii sunt convinși că masele musulmane sunt profund nemulțumite de regimul din țările lor și că una sau două manifestări spectaculoase ale Jihadului, Îndreptate Împotriva „stâlpilor tiraniei“ din Occident, ar dezlănțui mișcarea de răsturnare a regimurilor arabo-islamice seculare, imorale și nedrepte care au Întinat Islamul. În locul lor, totuși, islamist-leniniștii nu vor să instaureze un paradis al clasei muncitoare, ci, mai degrabă, un paradis religios. Legământul lor este acela de a instaura un stat islamic În cuprinsul acelorași teritorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]