2,487 matches
-
a acestor caracteristici. Tehnicile de manipulare de la nivelul textului jurnalistic sunt abateri de la trăsăturile standard ale acestui tip de discurs. Astfel, vom analiza posibilitatea influenței ilegitime prin identificarea abaterilor în conținut și în formă de la credibilitate și de la doza de seducție acceptabilă social pentru acest tip de discurs. Obținem, prin încălcarea celor patru caracteristici ale textului jurnalistic anumite tehnici, grupate sub denumirile: manipularea obiectivității, manipularea raționalității, manipularea interesului, manipularea atractivității. Distincția formă/conținut Încălcarea caracteristicilor textului jurnalistic pe linia strategiei: Conținut
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
discurs. Obținem, prin încălcarea celor patru caracteristici ale textului jurnalistic anumite tehnici, grupate sub denumirile: manipularea obiectivității, manipularea raționalității, manipularea interesului, manipularea atractivității. Distincția formă/conținut Încălcarea caracteristicilor textului jurnalistic pe linia strategiei: Conținut Formă Credibilitatea Manipularea obiectivității Manipularea raționalității Seducția Manipularea interesului Manipularea atractivității IV.1. Manipularea obiectivității În definirea discursului jurnalistic, am asumat un concept de obiectivitate care presupune prezentarea unor evenimente care se petrec în realitate, în corespondență cu acea realitate și într-o manieră care să corespundă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
compromițătoare la adresa propriului patron, dar publicarea acestora îi poate fi defavorabilă. Astfel, acestea pot să nu vadă lumina tiparului niciodată. În această situație, publicul nici măcar nu mai conștientizează existența unui anumit fenomen. IV.3.2. Evenimențialitatea și tabloidizarea Ca strategie, seducția are rolul de a simplifica informația, astfel încât să fie accesibilă unui număr mare și eterogen de receptori. Dacă însă această simplificare depășește anumite granițe, atunci imaginea realității prezentată de discursul jurnalistic este una deformată. Astfel, seducția devine manipulatorie în condițiile
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și tabloidizarea Ca strategie, seducția are rolul de a simplifica informația, astfel încât să fie accesibilă unui număr mare și eterogen de receptori. Dacă însă această simplificare depășește anumite granițe, atunci imaginea realității prezentată de discursul jurnalistic este una deformată. Astfel, seducția devine manipulatorie în condițiile în care, pentru realizarea ei, se falsifică spațiul public. La nivelul ansamblului conținutului discursului jurnalistic, abaterile sunt: evenimențialitatea și tabloidizarea. Prin acestea avem acces la un spațiu public seducător, marcat de crize, accidente, vedete și scandaluri
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de discurs jurnalistic și de manipulare, pe baza metodologiei asumate. În plus, s-au delimitat mecanismele manipulării prin discursul jurnalistic. Discursul jurnalistic a fost analizat pe trei niveluri interconectate: text, condiții de producere, univers. Rezultat combinat al strategiilor credibilității și seducției, textul jurnalistic, studiat după dihotomia conținut-formă, capătă patru caracteristici: obiectivitatea, raționalitatea, interesul și atractivitatea. La nivelul condițiilor de producere, discursul jurnalistic se construiește, în primul rând, pe o scenă specifică, instituția media, și pe suporturi diferențiate în funcție de canal: hârtia pentru
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
1999, p. 5). La fel cum ideologia naționalistă promova ideea eternității naționale românești (i.e., teza platoniciană a națiunii române trans-istorice, eterne și imuabile), în același chip noua paradigmă difuzează ideea destinului istoric european al românilor. Dacă naționalismul se lăsa pradă seducției exercitate de ideea totalizantă a unității, europenismul introduce același tip de distorsiuni, lăsând impresia că românii au fost dintotdeauna europeni. Și nu doar geografic. "Aflați etnic (prin latinitatea lor) și religios (prin credința lor creștină) în Europa, românii au avut
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
săi umani, continuă să fie defensiv, protejându-și ideologia fundațională care îl legitimează politico-istoric, societatea românească pare să fi intrat sub semnul postnaționalismului. "Crezul fanatic" în dogma "ideii naționale" îmbrățișat cu febrilitate colectivă în interbelic și-a epuizat forța de seducție. Literatura didactică, în special prin discursul emis de manualele de istorie școlară, difuzează acum o emisiune ideologică postnaționalistă, în care identitatea colectivă se condensează pe suportul europenismului civic și nu pe cel al naționalismului etnic. Punctul de coagulare a identității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Heidegger. Derrida e de părere că s-a așternut o falsă convingere în ceea ce privește alungarea din cetate a poeților. Phaidros a trebuit să aștepte 25 de veacuri spre a-și dezvălui textura ascunsă. Limbajul poetic pharmakon, medicament și otravă, o seducție și o abatere de la calea obișnuită. Trebuia revăzut și mitul egiptean al lui Theut, zeul care a descoperit literele (grammata). Când Theut i-a oferit regelui Thamus descoperirea, acesta o respinge ca pe un dar otrăvit, ceva de felul pharmakon-ului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
o nou] arom] sau dac] podeaua lor din buc]ț]rie va fi dintr-un material performant? O problem] mai serioas] este minciună cras] utilizat] în publicitate. Ins] nu putem ști sigur ce este minciun] și ce nu în lumea seducției, a kitsch-ului și a hiperbolei. Poate c] nimeni nu crede c] o anumit] past] de dinți sau o marc] faimoas] de îmbr]c]minte garanteaz] succesul unei relații amoroase (deși milioane de persoane sunt dispuse s] parieze pe acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei retardări metodologice și conceptuale, din perspectiva raporturilor cu psihologia socială. Deși au fost socotite mult timp potrivite pentru gradul de cuprindere al viziunii istoricului, care se Îndreaptă mai ales asupra comportamentelor colective ale unor grupuri mari, și deși prezentau seducția unei interpretări globale, general-valabilă, a fenomenelor sociale, teoriile psihosociale de rang mare nu pot constitui un suport teoretic suficient nici pentru istoria mentalităților. Subiectele din sfera alterității dovedesc ușor acest lucru. De pildă, descrierea comportamentelor colective manifestate În timpul unui pogrom
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
național. În acest nou context mental și ideologic, mitul bunului Împărat va fi filtrat prin grila intereselor și obiectivelor formulate din perspectiva ideologiei naționale. Adorația mulțimilor fascinate de farmecul persoanei imperiale se transformă, cu timpul, Într-o banală tentativă de seducție, Într-o simplă Încercare de a câștiga bunăvoința monarhică, iar relația dintre ardelence și Împărat trece, treptat, până la 1918, de la „dragostea sinceră” la o legătură de conveniență și interes. Mai rămânea În picioare doar un ultim element al edificiului mental
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unor scenarii creative care vor sintetiza diversitatea impulsurilor economice, culturale, psiho-sociale prezente În anumite etape de evoluție a societății. Cercetătorii, designerii, psihologii, caută prin demersurile lor să răspundă cerințelor consumatorilor ale căror aspirații sunt expresia ideii de personalizare, protecție, hedonism, seducție. Identificarea tendințelor se bazează pe știință, intuiție și cultura celui preocupat de prognoza trendului, pe receptivitatea sa la semnalele provenite din realitatea economică, socială și psihologică. Astfel, analiza unor comportamente și mentalități actuale permit delimitarea, În literatura de specialitate, a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
furnizează date valoroase pentru dezvoltarea unor strategii de design, inovare, marketing valide și pentru industria de textile și confecții. Cercetătorii, designerii, psihologii, caută prin demersurile lor să răspundă cerințelor consumatorilor ale căror aspirații sunt expresia ideii de personalizare, protecție, hedonism, seducție. Elaborarea tendințelor se bazează pe știință, intuiție și cultura celui preocupat de prognoza trendului, pe receptivitatea sa la semnalele provenite din realitatea economică, socială și psihologică. Pentru a pătrunde În universul psihic al consumatorului cu scopul de a-i Înțelege
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dar o întâlnim și în afara aparatului ideologic, ca falsă limbă reală utilizată de diverse persoane. Ca strategie performativă poate fi considerată și utilizarea din abundență a metaforei (metaforizarea) în construcțiile noastre discursive, deoarece limbajul metaforic este un excelent mijloc de seducție discursivă, și astfel de acțiune asupra celorlalți. Direcția de adecvare, la nivelul dimensiunii performative a discursivității, este a lumii la limbaj, în sensul că interlocutorul (și prin el lumea) este cel care trebuie să reacționeze adecvat la cele emise în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
este o parafrază succintă la „Retorica” lui Nietzsche, readucând încă o dată în prim plan cele discutate mai sus: natura metaforică a limbajului. Cu toate că metafora la origine este un procedeu retoric și poetic un „ornament estetic” care îmbracă discursul în hainele seducției și persuasiunii, se constată astăzi că ea poate fi întâlnită în majoritatea tipurilor de discurs și chiar acolo unde nu ne așteptăm, fiind intrigați că dăm peste ea și în „sanctuarul obiectivității”: discursul științific. Prin urmare „asistăm astăzi la deplasarea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de literalitate și discursul poetic dominat de nonliteralitate. Metafora nu este doar un „ornament estetic” ce îmbracă discursul, menit a emoționa, persuada, ci în aceeași măsură ea este o strategie discursivă, referențială, chiar dacă „slabă”, prin care locutorul poate urmări atât seducția cât mai ales îmbogățirea universului cognitiv al interlocutorului cu noi cunoștințe, „adevăruri”. Metafora este o excelentă și sugestivă modalitate sugestivă prin care fenomene complexe pot fi înțelese, comprehendate datorită analogiei puse în joc, deși ea lasă loc unor multiple interpretări
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
situațională sau contextuală, având un pronunțat caracter practic (accentul căzând pe eficiența intervenției discursive). Pledăm pentru argumentarea ca strategie sau intervenție discursivă perlocuționară, la baza căreia stau mecanismele raționale ale performanței discursive, aceasta oscilând între două extreme: demonstrație pură și seducția discursivă, mecanismele pur raționale și mecanismele emoționale. În acest sens, Vignaux va afirma că “există o întreagă serie de forme argumentative, cuprinse între demonstrația științifică și discursul vânzătorului sau avocatului” (apud Romedea, 1999:165). Argumentarea se ferește atât “de demersurile
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și din interacția discursivă, precum și de actuala deplasare a atenției de pe cunoaștere pe discursivitate în cultura contemporană. Asumam mai sus argumentarea ca intervenție discursivă ce oscilează între două extreme, între demonstrația pură, strict deductivă cu mecanismele ei pur raționale și seducția discursivă cu mecanismele ei emoționale, iraționale. Prin urmare, în funcție de locul pe care îl va ocupa pe această “scară”, argumentarea va căpăta o anumită “marcă”. Locutorul, punând în joc argumentarea ca strategia perlocuționară, vizează în planul apropiat asumarea unei idei sau
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ornare” și altele), mecanisme ce țin, mai curând, de sensibilitatea subiectivă decât de raționalitate, vizând în special dimensiunea emoțională a interlocutorului. Argumentele și operațiile vehiculate de persuadare sunt seducătoare și sugestive nu constrângătoare, tinzând spre cealaltă extremă, cea irațională, a seducției prin cuvinte, care de cele mai multe ori ia forma “persuasiunii clandestine” sau manipulării prin cuvinte. În actul persuadării accentul cade pe rezultatul obținut și mai puțin pe modalitățile prin care se ajunge la el. Uneori, însă, persuadarea este mai puțin un
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
evidență calitatea de „ornament estetic” al acesteia, care deși este mai întâi prelucrată, decodată cognitiv de către receptor, adevărata ei țintă este nivelul emoțional afectiv, care odată atins face să vibreze întreaga ființă a acestuia. Limbajul metaforic își află puterea de seducție în exploatarea unor nevoi spirituale a omului și anume: nevoia, setea de frumos - Frumosul făcând parte, în antichitatea greacă, din „trinitatea valorică”, alături de Adevăr și Bine - și nevoia de nou. Cea dea doua condiție a unui discurs eficient - noutatea - este
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
puritanism alergic la toate fabuloasele construcții medievale ale imaginarului, la științele oculte și chiar la “magia naturală”. Inamicul principal al creștinătății reformate era fantezia umană. Protestanții și apoi catolicii, prin inchiziție, își propun să cenzureze radical imaginarul și să înlăture seducția naturii. Intelectualii erau încă protejați de puterea temporală, dar cînd frica le va pătrunde în suflete, vor începe singuri să scrie numai ceea ce Biserica vroia să audă. “Cenzura transformase personalitatea”; ) se pierdea obiceiul de a gîndi prin calități, de a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
vie: E.M. Cioran suivi de Les continents de l’insomnie (Éd. Michalon, Paris, 1995); Apocalypsen enligt Cioran (Dualis Förlags, Ludvika, Suedia, 1997); Declarație de iubire (Humanitas, 2001); Ușa interzisă (Humanitas, 2002); Despre minciună (Humanitas, 2006); Despre ură (Humanitas, 2007); Despre seducție (Humanitas, 2007); Povești de dragoste la prima vedere (coautor, Humanitas, 2008); Scrisori către fiul meu (Humanitas, 2008); Despre Noica. Noica inedit (coautor, Humanitas, 2009). TRADUCERI mai importante — Platon, Hippias Maior, Euthydemos, Phaidros; Martin Heidegger (în colaborare), Originea operei de artă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
1995). CĂRȚI ÎN FORMAT AUDIO — Ușa interzisă (Humanitas Multimedia, 2003); Noica (Humanitas Multimedia, 2003); Apel către lichele (Humanitas Multimedia, 2006); Declarație de iubire (Humanitas Multimedia, 2006); Sebastian, mon frère. Scrisoare către un frate mai mare (Humanitas Multimedia, 2006); Strategii ale seducției. De la Romeo și Julieta la sărutul cioranian (Humanitas Multimedia, 2006); Despre minciună (Humanitas Multimedia, 2006). </biography> CUVÂNT ÎNAINTE Această carte s-ar fi putut intitula la fel de bine Despre libertate. Mi s-a părut însă că este mai potrivit ca elementul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
urmă, relația simbolică nu unește, de fapt, decât oameni. Riturile nu pot fi clasificate în întregime nici în domeniul religios, nici social, nici psihologic, nici estetic; ele preiau elemente din toate domeniile, ceea ce explică, fără îndoială, extraordinara lor putere de seducție. Adesea, antropologia se lovește de dificultăți care țin de vocabular, deoarece ea trebuie să reziste dorinței de a-și canoniza definițiile conceptuale, menținând un efort de rigoare. Termenii lexicului antropologic se dovedesc prea rigizi când contribuie la fixarea obiectelor de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cu manifestări orale ale problemelor psihologice au nevoie de consult psihiatric și trebuie făcută în acest sens o trimitere. Personalitatea isterică Pacientul cu personalitate isterică tinde să fie labil emoțional, cu un comportament dramatic, influențabil și de multe ori imaginativ. Seducția și vanitatea sunt caracteristice pentru el. Felul în care arată este o dominantă pentru acest tip de personalitate, motiv pentru care sunt eleganți, cocheți și manierați. Din punct de vedere al relației cu medicul stomatolog au adeseori anxietăți severe, fobii
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]