2,506 matches
-
o ființă umană cu serioase deficiențe morale, față de care anumite forme specifice de violență erau permise. Atitudinea față de femei, ca obiecte sexuale, în afara familiei, reprezintă o condiționare culturală pentru unele forme specifice de violență, ale căror elemente centrale sunt decepția, seducția, relațiile sexuale impuse duse până la forma cea mai agresivă, violul. Formele grave de violență împotriva femeii în familie dețin o poziție culturală și socială specifică: sunt legitime doar în cazuri excepționale și bine justificate. Pe de o parte, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de alterări ale vaselor fine de sânge ale creierului. Abuzul sexual constă în implicarea copilului în activități sexuale pe care nu le poate înțelege sau nu le poate consimți ori care încalcă legile sau interdicțiile societății (vizionarea de materiale pornografice, seducție, avansuri, mângâieri, promisiuni sau implicarea lui în acte sexuale cu unul sau mai mulți parteneri). Abuzul sexual poate fi comis de un adult sau de un copil mai mare ori mai dezvoltat, aflat pe poziție de responsabilitate, încredere sau putere
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în România, cadrele legislative menite să preîntâmpine sau să soluționeze situațiile de abuz asupra copilului au fost insuficient abordate de actorii politici. De fapt, ,,abuzul” nici nu era inclus în legislația penală decât sub aspectul infracțiunilor de incest, viol, corupție, seducție etc. Legislația românească privind protecția copilului nu a surprins definirea în termeni concreți a conceptelor de abuz, exploatare și neglijare a copilului, așa cum sunt operaționalizați în documentele ONU și în cele ale Comunității Europene. De cele mai multe ori s-a asistat
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ca parte a unei posibile perechi. Ce căuta el în „iubire”? înaintea tandreții - voluptatea, deși resimțea și lipsa celei dintîi. în intimitate („Mai spune s-aducă și ceaiul,/ Și vino și tu mai aproape...”) avea ca arrière pensée ideea de seducție și de posesiune. Apropierea îl face îndrăzneț și impetuos. O frază din romanul său antum e elocventă în acest sens: „[Sensitif și Marieta] se găsiseră atît de apropiați, încît el [care abia descinsese în casa ei - n. m.] o plimbă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
au rămas închise pînă nu demult) au etimologii și vîrste diferite. Totuși între ele există o legătură de sens. „Cochetele” (atît de jumulite de scriitorii romîni din secolul al XIX-lea) ajung să fie, nu o dată, „cocote”, profesioniste în arta seducției. Dar în timp ce „cochetă” mai are încă în el ceva amăgitor, „cocotă” e brutal, nu lasă nici o iluzie asupra persoanei. într-un acces de moralism, Bacovia îl folosește ca pe o insultă: „Femeie, - mască de culori, / Cocotă plină de rafinării-/ Tu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un cuplu în anii '40, nu în ultimul rând de bani. Marguerite era efectiv fără adăpost (Michel falimentase moșia familiei) și tânjea după cineva, deși nu neapărat un partener conjugal de același sex, care să poată transforma slăbiciunea ei pentru seducție și călătorie în disciplina necesară pentru a deveni scriitor. În 1949 Marguerite era dispusă; 30 de ani mai târziu, în 1979, când tocmai murise Grace, era mai puțin sigură că alegerea fusese corectă. Transformarea lui Yourcenar după moartea lui Grace
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
în iluzie ori în caricatură. Versul lui Adi Cristi se construiește ca un decupaj viu dintr-o realitate bolnavă și are adesea o duritate menită a sancționa tocmai tarele realității noastre imediate. Lumea în care trăiește poetul e una a seducției prin kitsch, ipocrizie și superficialitate, așadar un fel de ridicol bâlci al deșertăciunilor, de care, în calitatea autoimpusă de agent secret acoperit (firește, al adevărului), el este cu totul și iremediabil dezgustat. Ideea de agresiune a mediului socio-politic în care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
eseuri, cronici literare, poezie în "Alma Mater" (unde este și redactor-șef între 1971-1972), "Dialog", "România literară", "Dacia literară", "Convorbiri literare", "Contrafort", "Steaua" etc. Publică mai multe volume de critică și istorie literară: Marginea și centrul, Editura Cartea Românească, București, 1990; Seducția ideologiilor și luciditatea criticii. Privire asupra criticii literare românești din perioada interbelică, Editura Integral, București, 1999; Literatura și tranziția, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2000; Literatura română postbelică, vol. 1, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2005; Începuturile literaturii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
menestrelul melancolic de lângă Un trunchi de smalț albastru (ce) stătea ca o stană putea să asculte " Sub dafinii în floare și bolțile de vie,/ cântări crepusculare de liră și de flaut". Majoritatea actanților din cartea de debut trăiesc însă irepresibila seducție a călătoriei pe axele sus-jos, înalt-adânc. Tiparul fundamental al textelor privilegiază în fapt iluminarea, mediată de plonjarea în acvatic, ca spațiu ideal al "transmigrării". Doar la o primă, neatentă vedere, finalitatea acestui gen de revelații pare a fi prin urmare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în planul secund al cîtorva dintre marile construcții doctrinale ale secolului trecut, chiar și printre cele care își revendică în mod insistent rigoarea demonstrației și caracterul științific al postulatelor lor. Aceasta este, fară îndoială, sursa și explicația puterii lor de seducție: care ar fi fost destinul istoric al unui marxism căruia i s-ar fi suprimat apelul profetic și viziunea mesianică, fiind redus doar la datele unui sistem conceptual și al unei metode de analiză? Dar milenarismul revoluționar, nostalgiile paseiste, cultul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
toată diversitatea sa tematică. Vis al refugiului, al adăpostului, al siguranței, casa poate deveni imaginea unei temnițe, simbolul opresiunii prin încarcerare, al înmormîntării, ba chiar al mormîntului. Șarpele este, în același timp, ceva dezgustător, promisiune a fecundității și instrument de seducție. Rădăcina care absoarbe sevele pămîntului pentru a le urca la cer este percepută simultan ca forță vitală și ca forță a întunericului... Posibilitățile mitului de a inversa nu fac decît să răspundă reversibilității imaginilor, a simbolurilor, a metaforelor. Mitul politic
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
proprietatea temei este dată, și ea, ca înglobîndu-le pe cele ale sub-temelor: are TOTUL pentru A FI ÎNDRĂGIT. "Totul" face trimitere la părți (A1 și A2) și la proprietățile lor euforice în măsură să producă, în mod special, efectul de seducție vizat. De exemplu, se poate distinge mai bine trecerea de la secvențialitate la configurație, despre care am vorbit mai devreme. Ultimul rînd din (15) garantează amplasarea celor trei componente ale dimensiunii configuraționale subliniate de schema 1 (pagina 92). Folosim din nou
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
societate au arătat că automobilul este adesea un instrument pentru afirmarea de sine mai ales pentru bărbați. Berlinele luxoase, coupé sport sau - cum e la modă mai nou - impozantele vehicule 4X4 sunt asociate uneori, în mod explicit, în reclame cu seducția sau cu fantasma de dominare masculină. Astfel, un clip publicitar pentru marca Volvo arăta, în 2007, un bărbat la volanul mașinii sale adoptând atitudini virile și purtând ochelari de soare și haină de piele. La sfârșitul reclamei apărea următoarea frază
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
scenariu de o claritate uimitoare. Activarea unei astfel de scheme mentale este de natură să intre în rezonanță cu activarea striatumului ventral al telespectatorilor masculi care privesc această reclamă. Numeroase reclame pentru automobile se exprimă în registrul dominări și al seducției. Pentru a încheia, cităm exemplu Peugeot-ului 307, care prezintă un automobilist la volanul unei mașini gigant. La început nu ne dăm seama de caracterul supradimensionat (proporțiile automobilului sunt conforme cu cele ale unui model normal), dar camera se retrage și
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
poate modifica imaginea și statutul social. O analiză reclamelor în domeniul automobilelor a arătat de exemplu că resursele psihologice ale cumpărării sunt adesea legate de ideea de dominare (dominarea celorlalți având o mașină mai mare, vezi fișa 32) sau de seducție. Reclamele pentru produsele de slăbit fac apel, după cum vom vedea, la noțiunea de comparație socială care ne determină să ne întrebăm dacă suntem mai mult sau mai puțin bine decât ceilalți. Apare o întrebare: cum pot fi introduse în mintea
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
repre-zintă "acceptabilul" și "inacceptabilul". În Express Yourself (1989), Vogue și Justify My Love (1990), apare în travesti și utilizează parodia pentru a submina polaritățile masculin / feminin, artă adevărată / artă pop, ficțiune / realitate, privat / public 143. Personalitatea ei schimbătoare și estetica seducției devin astfel "punctele de referință ale unei culturi postmoderne a comodificării, în care noțiunea de autenticitate a făcut loc constructului postmodernist 144". Este evident că Madonna este un produs "fabricat" al epocii noastre laice și postmoderne. În ciuda încercărilor ei vădite
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
totalitate. Un bun manuscris este cel care „seduce” privirea. Dacă citiți un astfel de manuscris, nu vă veți putea dezlipi ochii de pe text și veți devora paragraf după paragraf, pagină după pagină, până va apărea oboseala. O atare putere de seducție trebuie să fie scopul redactării unui raport de cercetare. Conceperea unui asemenea tip de text necesită experiență și talent. Cu cât cineva scrie mai des pentru aceeași audiență, cu atât mai probabil comunicarea va fi mai eficientă. Totuși, claritatea poate
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
fi mai eficientă. Totuși, claritatea poate fi Îmbunătățită prin rescriere, o activitate recomandată În orice situație. Având În vedere utilizarea instrumentelor electronice de redactat, un cercetător nu are nici o scuză pentru a sări peste procesul de rescriere. Captivarea, incitarea și seducția - acestea sunt caracteristici rare ale studiilor de caz. Pentru a obține un asemenea studiu, cercetătorul trebuie să manifeste entuziasm față de investigația sa și să vrea să difuzeze rezultatele pe scară largă. De fapt, un bun cercetător ar putea fi predispus
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
să precizăm că în cazul lor această îndeletnicire are o răspândire foarte mare. Ea devine, în marea majoritate a situațiilor, o formă de a obține avantaje materiale și bănești. Mai trebuie să recunoaștem că în spatele acestor exerciții de manipulare și "seducție" se pot distinge și unele informații (credințe, ritualuri etc.) care se regăsesc și în culegerile de etnografie și folclor. Totuși, din cauza faptului că predomină elementul comercial și speculativ, este foarte greu de disociat între "comerțul cu iluzii" și tradițiile culturale
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
faptelor și vorbele lui să-i călăuzească. Mai știm că și Socrate s-a arătat discipolilor a fi un om brav și că vorbea numai frumos despre virtute și despre alte îndatoriri ale oamenilor". (Xenofon, 1987, p. 7) Forța de seducție a lui Socrate este atât de mare, încât până și oamenii cei mai hrăpăreți, mai neînfrânați și ambițioși (precum Critias și Alcibiade) au simțit pericolul deturnării de la propriile lor scopuri, către calea desăvârșirii de sine: " Chiar dacă intenția celor doi apropiați
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
pericolul unui derapaj de la proiectul implicării lor în politică, sau dimpotrivă, atunci când au constatat că sunt pe cale de a-și regândi total proiectul de viață, l-au părăsit pe Socrate...". (Stan, 2007, p. 95) Poate că sofiștii au conștientizat pericolul seducției exercitate de magiștri, poate au considerat că un asemenea "rapt" în lumea spiritului este inacceptabil pentru că se soldează cu pierderea libertății, în numele unei ipotetice ulterioare descoperiri de sine; să nu uităm, "Un Maestru carismatic, un "prof" inspirat pun stăpânire în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
formală și educația informală, ceea ce presupune o regândire a școlii, care să plece de la regândirea limbajului educației și de la omniprezența noilor tehnologii ale informației și ale comunicării. Cu alte cuvinte, educația formală trebuie să recupereze în primul rând forța de seducție a modelului promovat la nivelul și cu ajutorul noilor tehnologii ale informației și ale comunicării, simultan cu reconstruirea instrumental-tehnologică a spațiului educațional formal. Deocamdată, în ciuda numeroaselor semnale din partea unor gânditori mai degrabă exteriori sistemului, "Educația instituționalizată este o entitate care a
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
59) Reise că, în ultimă instanță, o persoană deține autoritate epistemică în raport cu o altă persoană datorită încrederii (suportului afectiv) pe care i-a câștigat-o. În cazul nostru, mass-media exercită o influență imensă asupra populației din cauza unui proces complex de seducție a acesteia, dacă vreți, de câștigare a încrederii ei. Pe baza acestui suport afectiv mass-media lansează modele care dețin suficientă autoritate pentru a impune anumite propoziții ca adevărate. Multiplicarea centrelor de autoritate în interiorul câmpului educativ școlar (mai ales prin intruziunea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
raport orizontal (chiar dacă a vorbi de egalitarism epistemic este un nonsens); deși Bochenski vorbește de necesitatea unor argumente care să justifice acceptarea unei autorități anume, multiplicarea centrelor de autoritate aduce în prim-plan nevoia acestora de a se impune prin seducție: Când autoritățile sunt multe, ele tind să se anuleze reciproc, iar unica autoritate eficientă în domeniu este cea care trebuie să aleagă între ele. Doar datorită celui care alege, o autoritate potențială devine autoritate. Autoritățile nu mai comandă; îl lingușesc
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
profesorul încă mai pledează prin modul lui de a fi pentru cumpătare în toate, poate și pentru că nu (mai?) are acces la resurse. Însemnele exterioare și interioare (valori, mentalități) ale purtătorului autorității și-au pierdut forța de impunere (și de seducție), ceea ce înseamnă că ne aflăm în fața unei crize de autoritate. În plus, dacă recompensele (ca și pedepsele) reprezintă apanajul autorității, criza de autoritate a profesorului le-a aruncat în derizoriu, ceea ce înseamnă că în școală nimeni nu mai muncește pentru
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]