2,033 matches
-
treia. Fâș fâș. Umbra suie pe scaunul din față. Fâș fâș. O roată din dreapta a trecut peste un capac de canal. Fâș fâș. O picătură de apă agățată de parbriz încearcă să ajungă și ea undeva. Fâș fâș. Apoi alta. Semaforul o iluminează violent. Fâș fâș. Apoi alta. ─ Spătarului 29, se aude prin stație. Spătarului 29, în cinci. Spătarului 29, hai care sunteți, în zece. Spătarului 29, donșoară, sunt 241, ajung în șapte minute. Spătarului 29, în șapte minute, doamna Aurora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
fi trebuit să-mi dau seama că am stat cam mult pe afară și că n-o s-o mai găsesc aici când mă voi întoarce. Acum a plecat pentru totdeauna. Alexandru se culcă. Ultimele mașini alunecă spre marginile orașului și semafoarele clipesc singure în ceață. În sfârșit lumea a adormit. Televizorul merge în gol. Costache Popa sforăie pe fotoliul său, lumini albastre se plimbă pe pereții camerei jerpelite, sonorul, în lipsa unui ascultător, redevine o materie inertă, indefinit divizibilă, ca piatra sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Mai târziu, după ce va cădea întunericul, vor fi și mai albe, niște hieroglife pe fața unei mări îmghețate. Străbătând orașul cu troleibuzul pe care-l ia de la Universitate, va urmări felul în care se reflectă luminile verzi și roșii ale semafoarelor în albul de pe sprâncenele clădirilor. Va număra stațiile până la Romancierilor. Va căuta blocul, scara, apartamentul. Îl va găsi. Înainte să apuce să bată sau să sune la ușa din PFL vopsită într-o nuanță de maro gălbui destul de neplăcută, aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de ocolire, dar era clar că mașinile trecuseră oricum, așa că, bănuind că-i vorba de niște reparații care fuseseră terminate, Nicholas Adams conduse mai departe prin oraș, de-a lungul străzii pustii pavate cu piatră de râu, oprindu-se la semafoarele care luminau În acea duminică mai degrabă săracă În trafic, semafoare care aveau desigur să dipară anul viitor, după ce nu vor fi fost plătite. Merse mai departe, pe sub coroanele bogate ale copacilor orășelului, care-s parte din inima ta dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
că-i vorba de niște reparații care fuseseră terminate, Nicholas Adams conduse mai departe prin oraș, de-a lungul străzii pustii pavate cu piatră de râu, oprindu-se la semafoarele care luminau În acea duminică mai degrabă săracă În trafic, semafoare care aveau desigur să dipară anul viitor, după ce nu vor fi fost plătite. Merse mai departe, pe sub coroanele bogate ale copacilor orășelului, care-s parte din inima ta dacă e vorba de orășelul tău, În care ai tot umblat pe sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
o lume nu foarte bine fixată-n balamale. Peste cîteva luni intervine hazardul, și muzicianul, descoperit de o trupă americană de jazz aflată-n turneu, este cooptat pentru un concert. Oprit la un stop, taximetristul privește prin parbriz și, dincolo de semafor, Îl recunoaște deodată pe Sașa pe-un ecran uriaș de stradă, nu-i vine să creadă, se apleacă mult Înainte ca să vadă mai bine, pornește-n trombă spre casă și dă drumul la televizor, da, nu se Înșelase, era chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
că zace întins în băltoaca din marginea trotuarului. "M-a luat cu frig..." - Am văzut când l-a lovit trăsnetul, auzi aceeași voce gâfâită de bărbat speriat. Nu știu dacă mai trăiește. Mă uitam într-acolo, că era chiar sub semafor, și l-am văzut cum s-a aprins de sus până jos, cum i s-au aprins, în aceeași clipă, umbrela, și pălăria, și hainele. Dacă n-ar fi fost ploaia, ar fi ars ca o torță... Nu știu dacă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de tunet. Fulgerul - da, asta e ceva. Da’ tunetul nu ne mai impresionează așa de tare. Încerc să te ajut, javra dracu’, spuse Conștiința. Fata dormea Încă În timp ce urcau dealul Înspre Tallahasee. „O să se trezească probabil cînd oprim la primul semafor“, Își spuse. Însă nu se trezi, așa că merse mai departe prin vechiul orășel, făcu stînga pe U.S. 319 și se Îndreptă spre sud printre frumoasele păduri care se Întindeau către Gulf Coast. „Ai tu o chestie a ta, fata mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
nu văzu pe nimeni. Totuși, senzația aceea continua să-l agaseze, inexplicabil. Înjură și dădu drumul la radio, iar cei de la Eagles începură să cânte Hotel California. 10 Un taxi trecu în viteză maximă pentru a prinde culoarea verde a semaforului, iar el fu stropit din cap până-n picioare, ridică pumnul în aer și slobozi o înjurătură suculentă în urma mașinii. În astfel de zile, șoferii sunt complet dezinteresați de garderoba pietonilor, își spuse în gând, în timp ce doi adolecenți încercau cu mare
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
jumătate din carosabil. Un alt șofer îi transmise prin intermediul farurilor că ar fi timpul să se grăbească. Ștergătoarele se mișcau dintr-o parte în alta și nu avu timp să vadă prin parbriz decât un chip difuz. Culoarea verde a semaforului începuse să pâlpâie. Pe partea cealaltă a străzii, un bătrânel cu o umbrelă imensă, de culoare neagră, se apropie de el și încercă să-l consoleze: - Nu mai există bun simț, domnule, toți gonesc ca disperații. Către ce s-or
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Jacobs, Jon Roth, John și Abe Lichtenstein și familiei Weisberger: Shirley și Ed, Judy, David și Pam, Mike și Michele. 1 Ferește-te de orice proiect care necesită haine noi. Henry David Thoreau, WALDEN, 1854 Nici nu se Înverzise bine semaforul de la intersecția dintre 17th Street cu Broadway, că o armată de taximetriști plini de ei a și vâjâit pe lângă pericolul public pe patru roți, pe care mă chinuiam să Îl manevrez pe străzile orașului. Ambreiaj, accelerație, schimbător de viteze (de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Îndreptat atenția spre o treabă mai importantă: cum să fac să-mi intre nicotina În sânge cât mai rapid. Mâinile Îmi erau din nou umede de transpirație, dovadă fiind chibriturile care Îmi tot scăpau printre degete și cădeau pe podea. Semaforul s-a făcut verde exact În clipa În care reușisem să aprind țigara, așa că am fost nevoită să o las așa, spânzurată Între buze, În timp ce mă chinuiam cu jocul complicat ambreiaj, accelerație, bagă În viteză (de la punctul mort la viteza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Băiatul a urlat de câteva ori foarte puțin originalul „Băga-te-aș În mă-ta!“ Înainte de a pedala mai departe. — Da, Miranda. Bună, te aud perfect. — Ahn-dre-ah, unde e mașina mea? Ai lăsat-o În parcare? Din fericire, tocmai atunci semaforul s-a făcut roșu și se părea că ăsta e un stop lung. Mașina s-a oprit brusc, fără a izbi ceva sau pe cineva, iar mie mi-a scăpat un suspin de ușurare. — Sunt chiar acum În mașină, Miranda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Taximetristul m-a privit În oglinda retrovizoare - cu oarecare milă, aș putea să jur - și a zis: — A, da. Elias-Clark Building. Am luat-o la stânga pe 97 Street și din nou la stânga pe Lex, am trecut ca-n zbor de semafoare, toate pe verde, până pe 59 Street, de unde am luat-o spre vest pe Madison. După exact șase minute, dat fiind că la ora aceea nu prea era trafic, a oprit cu un scrâșnet În fața monolitului Înalt, suplu și elegant, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În goană nebună pe lângă mine, cu toate sirenele urlând și cu luminile aprinse, În Încercarea nereușită de a trece prin traficul total blocat. Ca de obicei, șoferii au ignorat salvarea, care a fost nevoită să se oprească și ea la semafor, ca toate celelalte autovehicule. Mă dăduse cumva o Întâlnire? Da, așa mi se păruse. Îmi dăduse o Întâlnire! Îmi dăduse o Întâlnire. Christian Collinsworth Îmi dăduse o Întâlnire - și Încă o Întâlnire de sâmbătă seara, și Încă la Babbo, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
el la Întâmplare, Îmi dădeam seama clar. Oricum ar fi, asta nu are nimic de-a face cu tine, am răspuns eu cu demnitate și chiar mi-am dat ochii peste cap. Am traversat Third Avenue fără să observ că semaforul se făcuse roșu și a fost cât pe ce să fiu aplatizată de o dubiță. — Mă rog, În fine, de acum ai scăpat. Dar o să te invit din nou. Și cred că data viitoare o să spui da. — Zău? Ce te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
uită Înăuntru, ca și mine. Nu are reacții la ce spun, nici nu-mi confirmă că m-a auzit. Se urcă. Cheie. Motor. Accelerează puternic. Pornește. Schimbă. Virează la dreapta pe Romei. Merge cu precauție până În Piața Romană. Se schimbă semaforul. Roșu. Frână. Derapează. Intră În cel din față. Dă Înapoi. Îl lovește pe cel din spate. Se ferește către stânga. Poc. Bang. Zdrang. La dreapta. La stânga. Înapoi. În față. O mie de claxoane. Nervii șuieră. E disperată. Nu mai are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
noi ale orașului îl nelinișteau. Deprins, de ani de zile, cu atriul și ferit, ca într-un acvariu, el privea, cu fereală, spre vitrinele strălucitoare, spre șinele care scrâșneau și scânteiau sub roțile tramvaielor, spre icnetul mașinilor care frânau la semafor și, apoi, țâșneau, slobode, spre firele de înaltă tensiune care șuierau, surd, pe stâlpii de beton, în fine, spre oamenii înșiși, care, pe măsură ce se înmulțeau și mișunau pe trotuare, semănau tot mai mult unii cu alții. Acum, în loc s-o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dar nu-și ridicară privirile. Spui lucruri ciudate în ultima vreme, începu Filip. Ești prea singură... — Nu prea am timp să fiu singură... Singurătatea nu cere timp. Dimpotrivă, poate că nu ai timp să lupți împotriva singurătății... Se opriră la semafor, deși la ora aceea străzile erau pustii. Dar Cosmina căuta un pretext pentru a schimba discuția. Ca dovadă : — Cum merge cartea ? — Bunicul tău e un interlocutor extraordinar. De fapt, interlocutor nu e cuvântul potrivit, pentru că nu conversăm. Vorbește ca și cum ar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
priveliște. Or, pasajul ăsta parcă le înghite pe toate... Dacă n-ar mai fi mișcare, n-ar mai fi nici moarte, reverberă orbul, cu glasul lui gros, din străfunduri. — Băga-mi-aș ! exclamă, admirativ, Costică Ologu... Apoi, întinzând gâtul spre semaforul dinspre Piața Unirii : Șase ! Poliția... Nu mai privi a doua oară, să se convingă că nu se înșelase. Mai bine două nefăcute decât una făcută. Își înșfăcă de pe trotuar farfuria de tablă, pe care o îndesă la piept, încheindu-se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
sută de ani în urmă și se așezaseră prin satele din jurul Târgoviștei. Roberto Maroni, blând și mereu plecat în lume, ca un apostol. Rada încadră mașina pe bulevard și întoarse spre Piața Romană. Ploaia se întețise, mașinile se înghesuiau la semafor. Bărbatului, de cât vorbise, i se uscase gâtul și începuse, din nou, să tușească... — Ai răcit... Și mai voiai să te duci pe jos, pe ploaia asta, până la gară... — N-am răcit... Da’ așa-i boala asta, s-adună și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-mi aduc aminte de câte ceva, trebuie să- mi amintesc și de el, era și el pe-acolo... Lumea era mai mare decât credeam... Nici gând... Lumea toată era aia pe care o știi. A noastră era mai mică decât credeam... Semaforul înțepeni pe culoarea roșie. Bătrânul rămase pe loc, ceea ce îi dădu răgazul să privească iarăși în toate părțile. Se opriră și ei la un pas în urma lui, dar, ca să nu-i dea de bănuit, traversară strada. Apoi merseră încet, pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
direcționale sunt aplicate sub semnal, pe o tăblița adiționala; b) semnalul de culoare roșie interzice trecerea. ... La apariția acestui semnal, conducătorii de vehicule vor opri înaintea marcajului de oprire sau, după caz, de traversare pentru pietoni, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semnalul este instalat deasupra sau de cealaltă parte a intersecției și nu există marcaje de oprire, conducătorii de vehicule vor opri înainte de colțul intersecției, respectând regulile de circulație aplicabile pentru intersecții. Pietonii nu trebuie să se angajeze în traversarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106218_a_107547]
-
de circulație aplicabile pentru acea zonă. Articolul 13 Autovehiculele prevăzute la art. 75 alin. 2 lit. a) și b), când se deplasează în acțiuni de intervenție sau în misiuni care impun urgență, pot circula prin intersecții, chiar dacă semnalele luminoase ale semaforului interzic trecerea sau daca indicatoarele existente obligă la acordarea priorității ori interzic accesul. Conducătorii autovehiculelor prevăzute la alineatul precedent sunt obligați să folosească din timp mijloacele de avertizare sonore și luminoase. D. Semnalele agentului de circulație Articolul 14 Semnalele agentului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106218_a_107547]
-
șinelor, pieselor aparatelor de cale, materialului mărunt de cale, contrașinelor, ecliselor, părților componente ale instalațiilor de siguranța circulației, cablurilor de semnalizare și telecomunicații, componentelor instalațiilor de electrificare, componentelor materialului rulant, instalațiilor de semnalizare și dirijare a circulației, semnelor de circulație, semafoarelor, capacelor căminelor de vizitare sau părților componente și altele asemenea, parazăpezilor sau părților componente ale unor construcții metalice destinate pentru protecția împotriva viscolului, avalanșelor, inundațiilor sau altor calamități, a căror lipsă produce ori poate produce evenimente sau accidente cu victime
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269911_a_271240]