2,115 matches
-
adaugă o serie de articole din alte publicații ale vremii. Orizontul integrator al cercetării este conferit de perspectiva semiotică care vizează descrierea sintactică, semantică și pragmatică a limbajului politic cultivat de jurnalist și caracterizarea parametrilor semiozei publicisticii eminesciene. Știință integratoare, semiotica favorizează recursul la inventarul metodologic al altor discipline: lingvistică, sociologie, psihologie, semantică, pragmatică etc. Analiza semiotică se sprijină pe rezultatele obținute în urma procesării corpusului cu instrumente informatice (softul Discourse Analysis Tool). Chiar dacă ponderea pe care o dețin cele două perspective
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de perspectiva semiotică care vizează descrierea sintactică, semantică și pragmatică a limbajului politic cultivat de jurnalist și caracterizarea parametrilor semiozei publicisticii eminesciene. Știință integratoare, semiotica favorizează recursul la inventarul metodologic al altor discipline: lingvistică, sociologie, psihologie, semantică, pragmatică etc. Analiza semiotică se sprijină pe rezultatele obținute în urma procesării corpusului cu instrumente informatice (softul Discourse Analysis Tool). Chiar dacă ponderea pe care o dețin cele două perspective, semiotică și informatică, în cadrul lucrării, este inegală, considerăm că utilizarea unor tehnici de analiză aparținând lingvisticii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
favorizează recursul la inventarul metodologic al altor discipline: lingvistică, sociologie, psihologie, semantică, pragmatică etc. Analiza semiotică se sprijină pe rezultatele obținute în urma procesării corpusului cu instrumente informatice (softul Discourse Analysis Tool). Chiar dacă ponderea pe care o dețin cele două perspective, semiotică și informatică, în cadrul lucrării, este inegală, considerăm că utilizarea unor tehnici de analiză aparținând lingvisticii computaționale a permis obiectivarea cercetării de factură semiotică, contribuind la formarea unei perspective contrastive asupra limbajului publicistic românesc din cea de-a doua jumătate a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
corpusului cu instrumente informatice (softul Discourse Analysis Tool). Chiar dacă ponderea pe care o dețin cele două perspective, semiotică și informatică, în cadrul lucrării, este inegală, considerăm că utilizarea unor tehnici de analiză aparținând lingvisticii computaționale a permis obiectivarea cercetării de factură semiotică, contribuind la formarea unei perspective contrastive asupra limbajului publicistic românesc din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Demersul analitic pleacă de la două premise: prima este aceea că limbajul politic, în calitate de sistem de semne specific exprimării raporturilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este aceea că limbajul politic, în calitate de sistem de semne specific exprimării raporturilor de forță de pe scena politică, poartă amprenta ideologiei, a credințelor și atitudinilor pe care le împărtășește emitentul, recte jurnalistul Eminescu; cea de-a doua premisă este aceea că semiotica, favorizând valorizarea contextului de comunicare, cu numeroasele și variatele lui dimensiuni (obiectul supus analizei nu mai este eminamente verbal, ci eterogen, informațiile privind subiectul și cadrul enunțiativ adăugând fațete noi, care îmbogățesc/clarifică semnificația), permite configurarea unei viziuni complexe asupra
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ordine face ca desfășurarea celor șase capitole să fie subordonată unui demers care pleacă de la general la particular, de la prezentarea trăsăturilor limbajului politic în general la descrierea limbajului politic eminescian, de la premise teoretice și delimitări conceptuale necesare la dezvoltarea unei semiotici aplicate, de la taxonomia manifestărilor discursive din spațiul politic la definirea specificului limbajului politic eminescian. Instrumentele de analiză sunt cele pe care ni le pun la dispoziție semiotica și celelalte științe ale limbajului: lingvistica, pragmalingvistica, logica, retorica, stilistica și lingvistica computațională
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbajului politic eminescian, de la premise teoretice și delimitări conceptuale necesare la dezvoltarea unei semiotici aplicate, de la taxonomia manifestărilor discursive din spațiul politic la definirea specificului limbajului politic eminescian. Instrumentele de analiză sunt cele pe care ni le pun la dispoziție semiotica și celelalte științe ale limbajului: lingvistica, pragmalingvistica, logica, retorica, stilistica și lingvistica computațională. Lucrarea se înscrie în sfera semioticilor aplicate, vizând descrierea mecanismelor și strategiilor care definesc funcționalitatea semnului verbal în cadrul limbajului politic, ca spațiu de reprezentare simbolică a relațiilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din spațiul politic la definirea specificului limbajului politic eminescian. Instrumentele de analiză sunt cele pe care ni le pun la dispoziție semiotica și celelalte științe ale limbajului: lingvistica, pragmalingvistica, logica, retorica, stilistica și lingvistica computațională. Lucrarea se înscrie în sfera semioticilor aplicate, vizând descrierea mecanismelor și strategiilor care definesc funcționalitatea semnului verbal în cadrul limbajului politic, ca spațiu de reprezentare simbolică a relațiilor și actelor din domeniul politic. Cadrul teoretico-metodologic al analizei este oferit de triada semiotică a lui Charles Morris, cu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Lucrarea se înscrie în sfera semioticilor aplicate, vizând descrierea mecanismelor și strategiilor care definesc funcționalitatea semnului verbal în cadrul limbajului politic, ca spațiu de reprezentare simbolică a relațiilor și actelor din domeniul politic. Cadrul teoretico-metodologic al analizei este oferit de triada semiotică a lui Charles Morris, cu cele trei dimensiuni ale sale (sintaxă, semantică și pragmatică), de specificul analizei situaționale a procesului de semioză și de teoriile discursului din domeniul lingvisticii computaționale. Fără a urmări elaborarea unor judecăți de valoare în legătură cu gândirea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
situaționale a procesului de semioză și de teoriile discursului din domeniul lingvisticii computaționale. Fără a urmări elaborarea unor judecăți de valoare în legătură cu gândirea politică eminesciană sau operarea unor ierarhizări între creația literară și cea publicistică, lucrarea are ca scop caracterizarea semiotică a limbajului politic cultivat de Mihai Eminescu în presa vremii și analiza contrastivă a acestuia prin raportare la alte publicații din epocă, pe baza rezultatelor obținute în urma procesării corpusului cu instrumente informatice. În desfășurarea analizei, plecăm de la premisa că individualitatea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comunicare pe care îl presupune publicistica poetului, are ca scop identificarea articulațiilor întregului și reducerea subiectivismului generat de o perspectivă unilaterală asupra obiectului. * * * Lucrarea de față valorifică cercetări realizate pe parcursul studiilor doctorale. Rezultatele obținute au fost prezentate în cadrul tezei Analiza semiotică a limbajului politic eminescian, susținută public în 27 septembrie 2011, la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași. Pe parcursul desfășurării cercetării, am beneficiat de îndrumarea și sprijinul profesorilor Laurențiu Șoitu și Dan Cristea, cărora le mulțumesc pe această cale. Mulțumesc, de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu politicul prin cercetarea practicilor discursive efective, care ajung să fie practici politice"7. Imanentă acțiunii politice, comunicarea se caracterizează printr-o permanentă reconfigurare la nivelul conținuturilor, strategiilor, efectelor, din perspectiva mutațiilor pe care le înregistrează contextele generatoare și mizele semiotice în plan social. 1.2. Cadrul conceptual al analizei Accepțiuni ale limbajului Într-o accepțiune largă, limbajul definește orice ansamblu semnificant, indiferent de natura materialului din care sunt alcătuite semnele. În acest sens, se vorbește despre limbajul culorilor, limbaj vestimentar
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de comunicare determină constituirea sa în subiect de reflecție și de cercetare încă din cele mai vechi timpuri. Secolul al XX-lea marchează întoarcerea reflexivă asupra naturii limbajului, inaugurând discipline noi care și-l asumă ca obiect de cercetare: lingvistica, semiotica, pragmatica ș.a. Interesul este generat de ceea ce specialiștii numesc turnanta lingvistică, inițiată de Cursul de lingvistică generală (1916), al lui Ferdinand de Saussure, care subliniază necesitatea elaborării unei teorii a limbajului. Intuirea importanței limbajului în procesul de comunicare și a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semne și obiectele pe care le denotă acestea, iar "pragmatistul" are în vedere un tip particular de activitate de comunicare. Cele trei accepțiuni circumscriu de altfel dimensiunile semiozei, sugerându-se astfel statutul privilegiat al limbajului între obiectele de studiu ale semioticii. Pentru Algirdas-Julien Greimas 19, ambiguitatea termenului este cauzată, în bună parte, de utilizarea acestuia în aria extralingvistică, în special pentru desemnarea științei ca limbaj. Greimas consideră că "știința nu este limbaj decât în măsura în care acesta este înțeles ca loc de mediere
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
extins pentru orice sistem de semne sociale codificate care nu fac apel la cuvânt"22. Astfel de definiții, fără a contribui la clarificarea conceptuală, sporesc ambiguitatea semantică a termenului limbaj, prin circularitate și exprimare echivocă. La rândul lor, dicționarele de semiotică subliniază natura semnificantă a limbajului verbal și fac din acesta obiectul de studiu predilect al științei semnelor. În Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, A.J. Greimas și J. Courtés susțin că definirea termenilor limbă și limbaj reflectă, pe
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
un orizont cultural determinat, iar pe de altă parte, opțiunea acestuia pentru un demers metodologic distinct: "fiecare încercare de definire a limbajului (facultate umană, funcție socială, mijloc de comunicare etc.) reflectă o atitudine teoretică care reorganizează în manieră proprie "faptele semiotice". Mai puțin compromițător este probabil să substituim termenului limbaj expresia ansamblu semnificant"23. Optând pentru sintagma "ansamblu semnificant", autorii dicționarului circumscriu limbajul în sfera de studiu a semioticii generale, relevându-i natura proteiformă în procesul de comunicare. Oswald Ducrot și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comunicare etc.) reflectă o atitudine teoretică care reorganizează în manieră proprie "faptele semiotice". Mai puțin compromițător este probabil să substituim termenului limbaj expresia ansamblu semnificant"23. Optând pentru sintagma "ansamblu semnificant", autorii dicționarului circumscriu limbajul în sfera de studiu a semioticii generale, relevându-i natura proteiformă în procesul de comunicare. Oswald Ducrot și Jean-Marie Schaeffer subliniază importanța limbajului, afirmând că: "Nu există activitate umană străină de utilizarea limbajului"24, și vorbesc despre trei perspective de definire a limbajelor (naturale sau artificiale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sale. Stabilirea ponderii limbajului în politică, caracterizarea relației dintre limbaj și ideologie, dar și dintre limbaj și putere, identificarea modalităților prin care limbajul reflectă gândirea politică a emitentului și a mecanismelor discursive de influențare a auditoriului devin obiectivele unei analize semiotice care, prin perspectivele interdisciplinare pe care le favorizează, are capacitatea de a surprinde specificul funcționării acestui sistem de semne pe scena politică. Având ca scop gestionarea vieții colective, politica recurge la semne pentru a face sensibile recunoașterile și reprezentările și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
constrângeri asupra locutorilor, exprimând adeziunea lor la credințele unui grup. Perspectiva nu anihilează în totalitate libertatea creatoare a locutorului care continuă să dispună de un anumit spațiu de libertate, guvernat însă de regulile grupării politice din care face parte. Abordarea semiotică a relației dintre ideologie și limbajul politic implică cel puțin două aspecte: explicarea stabilității structurilor mentale, pe de o parte, și reformularea problemelor de semantică generate de acestea, pe de altă parte. Constantele identificate la nivelul expresiei discursului politic nu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vizând cuvântul cel mai potrivit pentru slujirea intereselor emițătorului, limbajul filosofic apelează la cuvinte comune, simple, iar acolo unde puterea de semnificare a acestora se dovedește neputincioasă, tăcerea își intră în drepturi. "Fie că va fi vorba de o abordare semiotică deductivă, fie de una abductivă, e important să precizăm că discursul filosofic trebuie mereu și neobosit înțeles ca fapt extraordinar, care rupe "vecinătatea tăcerii" și ne ajută cu generozitate să înțelegem ce înseamnă: "dacă n-ar fi, nu s-ar
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
În discursul meu sunt întotdeauna prezente unul sau mai multe alte discursuri. A vorbi înseamnă întotdeauna a vorbi cu, împotriva sau pentru altcineva. Obiectul discursului conflictual este celălalt, al cărui discurs trebuie descalificat, respins"108. Capitolul 2 Dimensiuni ale analizei semiotice a limbajului politic 2.1. Particularități ale abordării semiotice Printre demersurile analitice moderne, cercetările de factură semiotică se impun nu numai ca arie de acțiune, ci și ca modalitate de analiză a unui ansamblu semnificant. După deschiderile operate de J.
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
multe alte discursuri. A vorbi înseamnă întotdeauna a vorbi cu, împotriva sau pentru altcineva. Obiectul discursului conflictual este celălalt, al cărui discurs trebuie descalificat, respins"108. Capitolul 2 Dimensiuni ale analizei semiotice a limbajului politic 2.1. Particularități ale abordării semiotice Printre demersurile analitice moderne, cercetările de factură semiotică se impun nu numai ca arie de acțiune, ci și ca modalitate de analiză a unui ansamblu semnificant. După deschiderile operate de J. Locke și Ch.S. Peirce, Charles Morris descrie cadrul epistemologic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vorbi cu, împotriva sau pentru altcineva. Obiectul discursului conflictual este celălalt, al cărui discurs trebuie descalificat, respins"108. Capitolul 2 Dimensiuni ale analizei semiotice a limbajului politic 2.1. Particularități ale abordării semiotice Printre demersurile analitice moderne, cercetările de factură semiotică se impun nu numai ca arie de acțiune, ci și ca modalitate de analiză a unui ansamblu semnificant. După deschiderile operate de J. Locke și Ch.S. Peirce, Charles Morris descrie cadrul epistemologic al unei științe care are ca obiect sistemele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nu numai ca arie de acțiune, ci și ca modalitate de analiză a unui ansamblu semnificant. După deschiderile operate de J. Locke și Ch.S. Peirce, Charles Morris descrie cadrul epistemologic al unei științe care are ca obiect sistemele de semne semiotica. În esență, semiotica propune investigarea universului din perspectiva semnului și a relațiilor pe care le întreține acesta cu alte categorii de semne. Integrând studiul semnului fenomenului comunicativ, Charles Morris întreprinde o reevaluare a coordonatelor cercetării, prin deschiderile pe care le
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
arie de acțiune, ci și ca modalitate de analiză a unui ansamblu semnificant. După deschiderile operate de J. Locke și Ch.S. Peirce, Charles Morris descrie cadrul epistemologic al unei științe care are ca obiect sistemele de semne semiotica. În esență, semiotica propune investigarea universului din perspectiva semnului și a relațiilor pe care le întreține acesta cu alte categorii de semne. Integrând studiul semnului fenomenului comunicativ, Charles Morris întreprinde o reevaluare a coordonatelor cercetării, prin deschiderile pe care le oferă demersul semiotic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]