2,164 matches
-
vrea să ia contact, în străinătate, cu bolșevicii. Căsătorit cu strănepoata lui Talleyrand, la Berlin, unde are o misiune, Vasile Stancu e arestat, apoi închis la Văcărești, unde își găsește toți comilitonii etc. Introdus pe fondul de reportaj și cronică, senzaționalul, anecdoticul facil, de gust coborât compromit observația socială și în Robul, unde protagonistul, secretar al unui ministru, Obogea, ce îi fusese coleg de gimnaziu e, de fapt, „rob” al demnitarului. Asemenea lui Unanian din Cimitirul Buna-Vestire de Tudor Arghezi, îi
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
atom (1947), Ale noastre, ale voastre... (1948) etc. Totodată, experimentează formule „minore”, îndeosebi literatura pentru copii, romanul de aventuri și genul SF. De pildă, Gheizerul înghețat (1969) este o încercare în linia prozei lui Jack London, condimentată cu elemente de senzațional: un reporter atașat pe lângă o expediție științifică se străduiește să lămurească enigma unui Eldorado nordic, într-o epică uzând de răsturnări de situație și revelații insuficient preparate. Ca și în restul cărților, excesiv e didacticismul, simbolurile fiind explicate îndată ce sunt
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
era și un român, anume Mehedințeanu.357 bucureștiul în 1871 183 adevăr la care fantezia populară (și, în cazul de față, se pare chiar și fantezia interesată a erou lui însuși, dr. Drasch) adăugau o sumedenie de amănunte cu caracter senzațional. Doctorul Alois Drasch (și nu Ludovic, cum notează Bacalbașa) se născuse în provincia Styria din Austria; studiase medicina la Viena, obținându-și aici doctoratul în 1844, când trece și examenul de liberă practică. Venise în Țara Românească în 1845 (și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I. Docan, G. Chițu, I. Câmpineanu, general Cernat.“ 32 Vrea să zică la 11 aprilie 1877 rușii au pus piciorul pe teritoriul României. La 14 aprilie se întrunește Parlamentul în sesiune extraordinară.33 În același timp un potop de știri senzaționale, dar toate false se abat asupra Bucureștilor. Guvernul nu instituie cenzura și nu o va institui deși avem și o armată streină în țară. Pe de altă parte, se simte că guvernul român caută un simplu pretext spre a putea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a-și ascuți un briceag. O lovitură de pușcă răsună și Pantazescu cade mort. Adevărul acestei drame cine l-o fi cunoscând? (Id., ibid., nr. 11869, 19 noiembrie 1922, pp. 1- 2.) În foileton sunt relatate în continuare alte întâmplări senzaționale petrecute după anul 1877, pe care le vom reproduce în Addenda volumului al II-lea al acestei ediții. 424 addenda indice de nume de persoane* * Indicele nu cuprinde, evident, numele lui Constantin Bacalbașa. Au fost înregistrate și pseudonimele și poreclele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
volum, care, de altminteri, e mai slab. Cică, într un fel, avea premoniția sfîrșitului apropiat. Faptul că presa și radioul nu i-au anunțat încă (după o zi și jumătate) moartea a dus la apariția unor zvonuri dintre cele mai senzaționale. Se bănuiește chiar că ar fi vorba de un asasinat politic! De pe urma lui rămîne o operă solidă și unitară ca viziune și stil, cu foarte puține aspecte regretabile. Artist important, Preda a trăit aproape exclusiv pentru literatură, trăgînd chiulul (dovadă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
curent cu întreaga rețea de spionaj a CAER. Din cînd în cînd, în vorbele lui își făcea loc uimirea: „Cum o fi ajuns băiatul ăsta acolo sus?!” Neștiind nimic despre „băiat”, tac, deși știrea m-a făcut curios. Cealaltă „noutate senzațională” pe care a adus-o e demiterea ministrului sănătății. * Impresia că azi e „cea mai mare corupție de cînd există țara românească” o are și Lazan, care mi-a vorbit preț de vreo jumătate de oră în calitate de pățit. Iată, pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
situația ori de starea defavorabilă a celui compătimit. Ceea ce se spune în continuare disimulează cu greu plăcerea de a constata că acela sau aceea traversează o perioadă nefastă. „Bietul Cutare”, „biata Cutare” au aproape întotdeauna rolul de a anunța ceva senzațional din perspectiva povestitorului. Că prin ele emană răutatea, o dovadă e faptul că le aud mai des din gura ipocriților decît din a oamenilor reputați ca sinceri. *Trecută din registrul sentimental în cel politic, mi se pare mereu actuală următoarea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ședința de partid n a venit și primulsecretar, cum ni se anunțase, ci numai Toma. După obiceiul care i-i deja caracteristic, el a deviat imediat de la tema în discuție (climatul redacțional), înșirînd, cu aerul că ne face niște revelații senzaționale, dificultățile prin care trece economia județului: „La Asău, din cauza ploilor, s-a dislocat un munte cu patru sonde. La Modîrzău, la fel...” Răsuzitată, „tactica” (de fapt, trucul) lui e să ne determine să credem că, în niște vremuri grele ca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Central și atrăgea atenția că ea e periclitată de raporturile dintre Stalin și Troțki. Sînt lucruri pe care nu ni le-a spus nimeni, nici la cursul de Istoria URSS, nici mai tîrziu la învățămîntul politic. De aceea sînt azi senzaționale. Mai ales partea din scrisoare în care se vorbește despre Stalin: „Tovarășul Stalin, devenit secretar general, a concentrat în mîinile sale o putere nelimitată, și nu sînt sigur că el poate să se folosească de ea cu destulă circumspecție”. Elisaveta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Între 25-30 ianuarie 1974 voi fi invitat la Suceava, Câmpulung, Fălticeni, spre a conferenția. Voi veni bucuros și aș dori să ne revedem. Acum 2 zile mi-a apărut volumul: Octavian Goga: Poezii 354, cuprinzând 70 poezii inedite (necunoscute). Ceva senzațional. Dacă veți găsi cartea acolo, luați-o, căci aici s-a și epuizat, deși are 25.000 tiraj. La Fălticeni țin neapărat să mai conferențiez. Cred că lumea nu m-a uitat 355. Vă rog scrieți-mi noutăți! Pentru noul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și scandaloasă, Povestea vorbii. Titlul nu era Întâmplător, poetul era un mare admirator al lui Anton Pann și debutase el Însuși În 1926, adică 40 de ani mai devreme, Într-o revistă cu același nume. După două săptămâni, primeam o senzațională carte poștală. MRP răspunsese neașteptat de prompt, adevărată surpriză În epocă (și nu numai). „Stimate tovarășe, - Întârzierea cu care vă răspund vă poate spune mai bine ca orice cât am de citit și de răspuns colaborărilor și corespondențelor pe care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să-l potolesc, să-i demonstrez că era un elogiu, să-i recitesc măcar fraza. Câte n-a spus... nu se poate repeta. De altfel, În ultima perioadă, vorbea ca un birjar. Radu! La care toate frazele erau polizate, ceremonioase. Senzațional! Am fost uluit când, În parcul Ioanid, a spus la un moment dat: «Gata, să ne cărăm». Suna ca o Înjurătură În gura lui. În ultimul an, chiar Înjura, și anume tot timpul. Moartea lui nu m-a surprins. Știam
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
perspectiva, limitând-o abuziv și absurd, și o dă ca și Întreagă. Respirați normal, respirați aerul planetei, nu al urâtei celule de Închisoare fără fereastră, În care se zbat, patetici și grotești, atâția. Respirația normală a Dumneavoastră este un fapt senzațional. Aceasta este actualitatea, aceasta este inteligența și onestitatea. Permiteți-mi, dragă Domnule Norman Manea, să vă rog să primiți, ca semn al zilei-eveniment care a fost pentru mine lectura Interviului Dumneavoastră, ultimele două capitole din romanul meu a cărui apariție
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
un soț oarecare, visând la marile evadări idilice ale amorului. Claudine este o femeie cu un trecut pre-marital aventuros, care și-a găsit Împlinirea În asocierea cu soțul pe care Îl admiră și Îl iubește. Ea nu visează la escapade senzaționale, doldora de clișeele feminismului provincial al micilor matroane nefericite. „Bovarismul” ei este nul. Eroina lui Musil ar avea, probabil, formulări drastice despre mediocritatea iluziilor și a eșecului În neautentica și, până la urmă, imposibila „eliberare” de sine la care aspira Emma
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În acești ultimi 10 ani, o experiență regeneratoare. Întâlnirea cu William Philips oferea acea mult așteptată confirmare că oamenii legendari care au trăit vremuri legendare și au izbutit realizări legendare ( În cazul său, acea furtunoasă, stimulatoare, seducătoare - Într-un cuvânt, senzațională Partisan Review a anilor ’30 și ’40) sunt destul de puternici și autentici pentru a refuza sacralizarea trecutului, ca și Îmbălsămarea muncii lor actuale. William ne dăruia multe glume și evaluări critice despre trecut, ferm În rezistența contra conformismului de orice
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
debutează dadaist, În Țara Dada, țară veche și țară de... exil, pentru a se re-situa, apoi, după traversarea oceanului, Într-o inversare complementară, nu mai puțin paradoxală, În Lumea Nouă. În realitate, fusese un debut stupefiant printre novici, o premieră senzațională. Ghiozdanul cu care venise Înarmat, la deschiderea anului școlar, noul elev era (fapt nemaiîntâlnit până atunci) și o carte de vizită! Capacul avea imprimat, cu mari litere negre de tipar, numele exotic al liceanului: STEINBERG. Prilej de admirativă năuceală printre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
iar din 1872 practică el însuși avocatura mai întâi în Făgăraș, apoi, până în 1877, în Brașov. Încă din al doilea an de studenție începuse să colaboreze cu versuri la „Familia”, tot acolo publicând o nuvelă istorică, cu subiect exotic și senzațional (Simonida). Renunță însă repede la beletristică în favoarea cercetărilor etnografice, istorice și filologice, valorificate în articole apărute în „Familia”, „Telegraful român”, „Federațiunea” și „Orientul latin”. Din 1877 se stabilește la București și se dedică aproape exclusiv studiilor de istorie și adunării
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
scriitorul oferă o șansă unor tipuri (plutonierul major, boierul) osândite de constrângătoarele canoane de altcândva. În rest, același nesaț de a povesti. În opera cumpănită și decentă a lui D., romanul Limpedele chip al dimineții (1986) distonează. Tentată de un senzațional ieftin, narațiunea, a cărei acțiune se petrece în preajma și imediat după întoarcerea armelor din toamna lui 1944, păstrează tarele unui conformism pe care clișeele (și lozincile) presărate ici și colo îl fac și mai flagrant. Dacă potentații, legionarii („bande de
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
și întâmplări onirice, impresii de călătorie (geografie sentimentală), reverii și melancolii autoironice, vag moralizatoare - sunt câteva din temele acestei lirici. Cu Poeme scrise pe un geamantan (1995) se definește mai pronunțat un stil: „O atmosferă ireală - / De bal, / Un carnaval / Senzațional! / Al măștilor, / Cuvintelor - / Și-un claun adus / Cu mari eforturi din Apus. Cuvinte fără dop - / Limbajul pop.” Prozodia alertă, adecvată, care nu ocolește zonele „pop” ale vieții, face ca această poezie să pară o șaradă copilărească, cu un scenariu sentimental
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
literaturii franceze din ultimul deceniu. În raport cu scriitorii publicați de editura Minuit, Houellebecq reduce la minimum jocurile de limbaj, sincopele narative, procedeele sale retorice putând fi circumscrise de naratologia clasică. Limbajul său tinde spre transparența clinică, aceea care arată tot, limpede, senzațional și epidermic, Într-un gest care nu poate fi apreciat decât privit În Întregime. “Soyez abjects, vous serez vrais” (“Fiți abjecți și veți fi adevărați” ) este deviza viziunii scriitorului asupra literaturii, slogan, de fapt, foarte zolian. De la Mersault, protagonistul lui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lipsit de un conflict central propriu-zis. Scena acțiunii se află, pe rând, în Moldova, Transilvania, Polonia, apoi la Kiev, Istanbul, Roma etc.; apar personaje istorice cunoscute (Lăpușneanu, Despot, Tomșa, Doamna Chiajna, Sigismund Zapolya); se țes peste tot intrigi, survin evenimente senzaționale. Romanul este interesant prin „culoarea locală” (și de epocă), minuțios și plauzibil reconstituită, și prin problemele investigate în spațiul lăuntric (raporturile dintre putere și avere și, respectiv, realizarea de sine a artistului, meditații asupra identităților spiritual-culturale ș.a.). Romul Ladea (1968
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
Așa cum precizează Ted Chiricos et al. (1997, 344), caracteristicile mesajelor se referă la proporția spațiului dintr-un ziar rezervat prezentării infracțiunilor, dacă infracțiunile relatate sunt locale sau din zone îndepărtate, dacă știrile sunt selectate aleatoriu sau sunt focalizate pe infracțiunile senzaționale. Vârsta, apartenența la gen (bărbat/femeie), rezidența (urban/rural), experiența ca victimă, percepția crimei, inclusiv percepția riscului de victimizare criminală alcătuiesc caracteristicile audienței. Unele concluzii ale studiilor privind relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală realizate în SUA au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
grija pentru păstrarea autenticității materialului adunat, îndeosebi în ce privește fidelitatea lingvistică. Meritul său rămâne acela de a fi făcut cunoscute mai multe piese cu circulație locală (Mârza, Rusalin al lui Damian, Patima lui Ioan Stoia etc.). Este însă și autorul unei senzaționale contrafaceri a Mioriței. Pasiunea pentru poveștile populare, cea mai importantă latură a activității sale, i-a adus supranumele, excesiv, de „Creangă al Banatului”. În proza memorialistică, risipită prin reviste, evocă anii copilăriei și experiența pedagogică (Suferințele unui învățător de la naștere
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
în Aniversarea (1980) destinul personajelor e reconstituit printr-o succesiune de monologuri interioare, rechizitorii sau justificări, în Din aproape în aproape (1989), cronică de familie, frescă a anilor ’40-’50 și totodată roman de moravuri, primează epicul debordant, cu accente senzaționale. G.-C. semnează și un volum de publicistică, Reverberații (1971), în colaborare cu Alexandru Guțan, precum și romanele pentru copii Alte culori, alte anotimpuri (1973) și Caruselul primăverii (1986). SCRIERI: Liliacul cânta în surdină. Ars amandi, București, 1968; Aldebaran, București, 1970
GHIRVU-CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]