5,139 matches
-
pur si simplu echivalata cu senzația, pentru Kant, ea reprezintă conexiunea imperativa dintre datele senzoriale și înțelegerea intelectuală 58. În acest punct, Collingwood oferă propria teorie a imaginației, care răspunde controversei enunțate anterior prin aceea că acceptă existența unei experiențe senzoriale șui generis, asemănătoare cu experiență senzorială propriu-zisă, dar totuși distinctă de aceasta: "Cu alte cuvinte, trebuie să existe o formă de experiență, alta decât senzația, dar înrudită îndeaproape cu această; atât de îndeaproape, încât să poată fi confundată cu ea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pentru Kant, ea reprezintă conexiunea imperativa dintre datele senzoriale și înțelegerea intelectuală 58. În acest punct, Collingwood oferă propria teorie a imaginației, care răspunde controversei enunțate anterior prin aceea că acceptă existența unei experiențe senzoriale șui generis, asemănătoare cu experiență senzorială propriu-zisă, dar totuși distinctă de aceasta: "Cu alte cuvinte, trebuie să existe o formă de experiență, alta decât senzația, dar înrudită îndeaproape cu această; atât de îndeaproape, încât să poată fi confundată cu ea, dar diferită în aceea că sunetele
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
speak to mân formerly & not now. because it is not true [...]" (E: 615). Totuși, în Annotations to Lavater's Aphorisms on Mân, Blake susține că Dumnezeu nu poate fi perceput ca atare și că orice descriere a unui reflex eminamente senzorial este încărcat de imagini: "It is impossible to think without images of somewhat on earth" (E: 600). Pe scurt, aceasta implică faptul că simțurile vizionare percep prezenta divină în formă antropica, fiindcă Dumnezeu eludează orice formă conceptibila. Din această decurge
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
părere că, din mărturiile lui Varley, transpare că "imaginile pe care Blake le-a desenat că Figuri Vizionare erau mai degrabă percepute decât inventate" (2003, p. 302). După cum rezultă din parcurgerea tuturor acestor dovezi, în cazul viziunilor empirice blakeene, percepția senzorială comună este dublată de una extrasenzoriala, aptă de a-i induce subiectului un sentiment sacru sau divin 110. În There is No Natural Religion, Blake subliniază explicit acest aspect: "Man's perceptions are not bounded by organs of perception. he
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Piaget. Acesta înțelege învățarea într-un sens mai general, ca o asimilare informațională, succedată de acomodare sau restructurare operațională. În sensul cel mai general, ca însușire de informații și formare de comportamente, învățarea se prezintă sub mai multe forme: perceptivă, senzorială, motorie, verbală, cognitivă, afectivă. Toate procesele psihice sunt formate prin învățare (percepție, memorie, gândire, voință) și sunt antrenate ca mijloace în procesul învățării. De aceea, învățarea nu poate fi redusă la vreunul din procese (de exemplu, memorie), dar nici procesele
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
Gândirea permite o cunoaștere a ceea ce simțurile nu pot dezvălui în mod nemijlocit, precum și a ceea ce încă nu există, adică prevederea desfășurării viitoare a fenomenelor. Este o reflectare generalizată a realității obiective și reprezintă treapta logică a cunoașterii;dincolo de treapta senzorială a cunoașterii, având un caracter abstract, reflectă ceea ce este general și esențial în fenomene. În procesul gândirii se disting următoarele operații principale: a) Analiza și sinteza. Analiza constă în separarea mintală, dintr-un întreg, a însușirilor sau părților sale. Sinteza
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
treaptă înaltă a ierarhiei motivaționale; este important ca profesorul să fie capabil să trezească și să mențină această motivație. Pentru proiectarea învățării este utilă observația, legată de motivația pentru cunoaștere, că, toate organismele inclusiv omul, simt permanent nevoia de stimulare senzorial - cognitivă (în absența căreia apare stresul de inactivitate). De aceea, pentru a cunoaște mai mult, mai bine și mai profund, procesul învățării trebuie apropiat cât mai mult de activitatea exploratorie (observare, investigare proprie), deci caracterul activ al învățării stimulează motivația
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
a instruirii, ea presupunând o măiestrie deosebită din partea educatorilor. În proiectarea învățării sunt de mare interes sistemele de stimulare a comportamentului uman, stabilite de Birch și Veroff, pe baza lor profesorul putând stimula motivația pentru învățare a elevilor. 1. Sistemul senzorial cuprinde actele incluse în comportamentul de satisfacere a unor trebuințe elementare (senzoriale). Este util în experimentele de învățare făcute pe animale, dar inoperant în instruirea umană, din considerente morale și umanitare. 2. Sistemul curiozității poate avea o largă utilizare în
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
sunt de mare interes sistemele de stimulare a comportamentului uman, stabilite de Birch și Veroff, pe baza lor profesorul putând stimula motivația pentru învățare a elevilor. 1. Sistemul senzorial cuprinde actele incluse în comportamentul de satisfacere a unor trebuințe elementare (senzoriale). Este util în experimentele de învățare făcute pe animale, dar inoperant în instruirea umană, din considerente morale și umanitare. 2. Sistemul curiozității poate avea o largă utilizare în instruire, bazându-se pe faptul că tot ce este nou, nelămurit, suscită
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
percepțiilor, noțiunile - din legarea și contopirea reprezentărilor. Bazele teoriilor asociaționiste se pot formula astfel: 1. esența învățării - însușirea de către om a legăturilor existente între obiecte concrete, însușiri, acțiuni; 2. conținutul învățării - formarea asociațiilor, adică a legăturilor psihologice între elementele experienței senzoriale; 3. condițiile învățării - existența între elemente asociate a unor adiacențe fizice (vecinătate în spațiu și în timp), psihologice (asemănarea, contrast), funcționale (relații de scop și mijloc, calitate și cantitate, obiect și însușire, cauză și efect) logice (particular - general, premisă - concluzie
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
elementele experienței anterioare; aceste îmbinări să se repete suficient de des; vechile cunoștințe de care se leagă noua experiență să fie încă proaspete în memoria elevului. De aici decurg următoarele principii ale învățării eficiente: a) instruirea să pornească de la experiența senzorială și de la observații asupra obiectelor și proceselor; b) să se împartă informațiile noi în elemente separate și combinații de elemente, în raport cu complexitatea lor; c) să se introducă treptat elementele și îmbinările între ele, potrivit legăturilor lor cu experiența trecută a
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
multe locuri, el revine asupra funcției acesteia de a interveni și suspenda actul instinctiv: Inteligența se deosebește de instinct prin creșterea numrului reacțiunilor posibile la o situație determinat și prin intervalul între excitație și reacțiune... Ideea se interpune între excitația senzorial și reacția motrice; de unde urmeaz controlul rspunsului, inhibiția rspunsului insuficient, construcția unui act complex... creierul e un organ de posibilitți, între excitație și reacție el intercaleaz contingențe viitoare. (H. Delacroix. Nici un fenomen sufletesc, afar poate de voinț, nu realizeaz mai
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
caracterul aprioric al adevărului matematic apare atât la filosofii din Antichitate, cât și, ulterior, în Critica rațiunii pure a lui Immanuel Kant. Apariția geometriilor neeuclidiene a contrazis teoriile kantiene asupra imuabilității adevărurilor matematice ca entități care există independent de realitatea senzorială. Matematica, și în particular geometria ca știință a spațiului, nu mai e una singură, ci doar un model matematizat al spațiului fizic, cu alte cuvinte, o construcție logică consistentă și necontradictorie în care se regăsesc descrise proprietățile fundamentale ale modelului
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
și eterne (physis n.a.), căci adevărul nu poate fi pus în relație decât cu un asemenea tip de realitate. Noblețea, ca trăsătură distinctivă a unora, ține așadar de planul aparenței, al nesemnificativului, de acele "lucruri înșelătoare" care țin de percepția senzorială și de părere...". (Stan, 2003, p. 66) Dacă excelența nu depinde de naștere (de noblețea părinților), atunci ea poate fi dobândită prin efort personal, adică stă la îndemâna tuturor cetățenilor. Dar cei mai mulți s-au mulțumit să deprindă tehnica, interesați de controlul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cultura sau religia le impun indivizilor"; • securitate "siguranța, armonia și stabilitatea societății, relațiilor și sinelui"; • putere "dobândirea statusului și prestigiului, controlului și dominației asupra oamenilor și resurselor"; • realizarea "succesul personal prin demonstrarea competenței în conformitate cu standardele sociale"; • hidonism "plăcerea și gratificarea senzorială a sinelui"; • stimulare "entuziasm, noutate și provocare în viață"; • Auto-direcționare "gândire, acțiune, creativitate și explorare independentă". Teoria post-materialismului a lui Ronald Inglehart Ronald F. Inglehart este profesor la Universitatea din Michigan, S.U.A. și este directorul World Values Survey, care este
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
ca una dintre cele mai complexe spiritualități umane, se exprimă printr-un ansamblu de reacții spirituale ale omului, față de valorile estetice ale naturii, societății și artei. De aceea, din punct de vedere psihologic, ea este o sinteză proprie a concret senzorialului, afectivului și raționalului, nu numai în constatare dar și în aprecierea pe care o presupune față de realitate, cât și față de produsele spirituale ale activității creatoare umane. La baza atitudinii estetice, ca de altfel la toate celelalte atitudini, se află un
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
o are educația estetică a elevilor în însușirea specificului reflectării estetice, trebuiesc amintite trăaăturile definitorii ale imaginației artistice. Imaginația artistică este mijlocul specific prin care arta reflectă viața și generalizează de pe pozițiile idealului estetic, artistic, într-o formă vie, concret senzorială, nemijlocit sensibilă. Cea dintâi condiție a reflectării elementului artistic, constă tocmai în a înțelege că arta crează o aparență vie concretă, senzorială, pe care o poate selecta din realitate obiectivă însăși sau o poate imagina pe baza cunoașterii realității. Așadar
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
specific prin care arta reflectă viața și generalizează de pe pozițiile idealului estetic, artistic, într-o formă vie, concret senzorială, nemijlocit sensibilă. Cea dintâi condiție a reflectării elementului artistic, constă tocmai în a înțelege că arta crează o aparență vie concretă, senzorială, pe care o poate selecta din realitate obiectivă însăși sau o poate imagina pe baza cunoașterii realității. Așadar, imaginea artistică este în mod inevitabil o reflectare subiectivă a realității obiective, adică o răsfrângere a acesteia prin prisma personalității artistului. De
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
simțul văzului, care învață mai ușor materialele tipărite sau grafice, ori pur și simplu privind în jurul lor; • elevi auditivi, care învață cel mai bine prin ascultare și conversație; • elevi tactili, care învață cel mai bine prin atingerea obiectelor, prin perceperea senzorială a materiei, sau prin folosirea mâinilor și degetelor; • elevii kinestezici, care învață cel mai bine prin acționarea maselor musculare (și care au nevoie să se miște pentru a putea învățaĂ. Fiecare dintre noi are o predispoziție nativă spre unul dintre
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
lui și de a asocia idei ce aparent nu au nici o legătură între ele. Elevii de emisferă cerebrală stângă gândesc mai degrabă prin simboluri de felul literelor, cuvintelor și numerelor, pe când elevii de emisferă dreaptă gândesc mai degrabă prin intermediul transpunerilor senzoriale ale imaginilor, sunetelor, gusturilor, atingerilor și mișcărilor fără cuvinte. După aflarea superlegăturii (una dintre următoarele variante: emisfera stângavizuală, emisfera dreapta-vizuală, emisfera stânga-auditivă, emisfera dreaptaauditivă, emisfera stânga tactilă, emisfera dreapta-tactilă, emisfera stângakinestezică, emisfera dreapta kinestezicăă, putem crește eficiența și plăcerea învățatului
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
pe oameni înțelepți, poeții îi fac inteligenți, matematicile subtili, științele naturii profunzi, morala gravi, logica și retorica capabili de a rivaliza. Francis Bacon Stilul de învățare reprezintă modalitatea preferată de receptare, prelucrare, stocare și reactualizare a informației. A. După modalitatea senzorială implicată, există 3 stiluri de învățare principale: 1. Stilul auditiv Elevii care au această manieră de studiu: • învață vorbind și ascultând; 24 • sunt eficienți în discuțiile de grup; • își manifestă verbal entuziasmul; • suportă greu liniștea în timpul învățării; • învață din explicațiile
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
o natură paradoxală, fiind în același timp concretă și abstractă, referindu-se la un lucru specific, dar și la un simbol 24. În acest sens, imaginile din publicitate nu sunt simple fotografii sau videoclipuri, întrucât oferă atât o experiență emoțională, senzorială, cât și un stil de viață prin care intenționează să atragă consumatorul 25. De fapt, ideea are la bază o nouă perspectivă atât asupra comunicării, cât și a imaginii, aceasta fiind înțeleasă drept o adevărată experiență senzorială, oamenii fiind atrași
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o experiență emoțională, senzorială, cât și un stil de viață prin care intenționează să atragă consumatorul 25. De fapt, ideea are la bază o nouă perspectivă atât asupra comunicării, cât și a imaginii, aceasta fiind înțeleasă drept o adevărată experiență senzorială, oamenii fiind atrași de reprezentări și obiecte care le creează senzații, care îi conduc către opinii și credințe, influențându-i chiar și pe cei mai raționali. În acest sens, Martin Lindstrom propune o nouă viziune asupra felului cum are loc
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cum are loc procesul percepției și, implicit, al imaginii, făcând referire la o serie de studii întreprinse pe cele mai mari branduri din lume. Lindstrom susține că imaginea brandurilor trebuie să fie înțeleasă pluridimensional, în sensul că presupune o experiență senzorială, înglobând văzul, auzul, mirosul, simțul tactil și gustul, deoarece indivizii înțeleg "lumea aproape exclusiv prin intermediul simțurilor. Simțurile sunt legătura (...) cu memoria și se află în relație nemijlocită cu emoțiile"26. Sinergia senzorială despre care vorbește cercetătorul american este un fenomen
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
înțeleasă pluridimensional, în sensul că presupune o experiență senzorială, înglobând văzul, auzul, mirosul, simțul tactil și gustul, deoarece indivizii înțeleg "lumea aproape exclusiv prin intermediul simțurilor. Simțurile sunt legătura (...) cu memoria și se află în relație nemijlocită cu emoțiile"26. Sinergia senzorială despre care vorbește cercetătorul american este un fenomen complex care generează efecte în lanț, în sensul că activarea unui simț va declanșa altul, conducând în final la un șir de trăiri și emoții care pun stăpânire pe procesul reprezentațional și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]