3,287 matches
-
bazele fundaționale ale cultului școlar al regalității. Pentru ca școală să "sădéscă în sufletul tinerimiĭ iubirea nețărmurită de țĕră și sentimentul solidaritățiĭ naționale" considerată misiunea de căpătâi a educației -, Haret a introdus, prin circulara din 22 aprilie 1897, un calendar al serbărilor școlare obligatorii. Aniversate erau zilele de 10 Mai (ziua regalității) și 24 Ianuarie (ziua Unirii din 1859) cei doi pilaștrii simbolici ai ordinii temporale a noului calendar comemorativ național. Alături de acestea, celebrative au fost desemnate zilele bătăliilor de la Valea-Albă și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au actualizat periodic. Manualele școlare utilizate pentru celelalte discipline, mai puțin sensibile ideologic, reclamau doar aprobarea autorităților confesionale, nefăcând obiectul scrutării din partea ochiului cenzurii (Ghibu, 1915, p. 108). O altă cale pe care se manifesta maghiarizarea era dimensiunea festivă a serbărilor naționale. În trei ocazii anuale (Ziua Sfântului Ștefan celebrată pe 20 august, Ziua adoptării legilor pașoptiste aniversată pe 11 martie, respectiv ziua onomastică a regelui) școlile primare (inclusiv cele românești) trebuiau să își manifeste ritualic loialitatea față de simbolurile statalității maghiare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
americani, spre a le ține de urât. Protestarea a avut loc la o cafenea numită Procope. Un ponci aprins pentru circonstanță lumina mutrele protestanților; câteva discursuri terminate prin "Să trăiască România, să trăiască viitoarea Republică Romînă" au format bagajul acestei serbări. A doua zi câteva jurnale avansate au relatat protestarea făcută de câțiva români. Aceasta a fost destul ca d. Cogălniceanu să se supere. Se pune în birje și se oprește drept la ministrul de interne, spune ministrului surprins ceea ce se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
răspuns. Existau în adevăr o sumă de indicii că retragerea are un fond serios. Era în adevăr de mirare ca ministrul care luase inițiativa proclamării regatului să abdice de la cârmă tocmai pentru timpul festivităților încoronării, deși medalia comemorativă a acestor serbări, bătută de mai nainte, cuprinde numele său ca ministru-prezident. Daca motivul retragerii ar fi fost osteneala sau sațiul de afaceri desigur că regele i-ar fi acordat un congediu nelimitat, fără ca să fie nevoie de demisia sa și a cabinetului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un suprem element de control. Demosul este însă adeseori un suveran nestatornic, inesperient, lesne crezător; preocupațiuni zilnice și absorbirea vieții lui într-un vecinic prezent, negîndirea lui nici la trecut, nici la viitor, lesniciunea de a-i distrage atenția prin serbări publice, prin întreprinderi hazardate, prin expediente factice, îl fac adesea impropriu de a gândi mai adânc asupra unei cestiuni de interes public, îl fac accesibil pentru fraza mare și surd pentru adevăr. De aceea e bine daca ochi sobri, cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e bine daca ochi sobri, cari disting măreția înscenării de însuși fondul piesei ce se joacă, [î ]i atrag atenția asupra acestui din urmă, pe când simțurile lui sunt uimite de partea decorativă a vieții publice. Daca dar, în ajunul frumoasei serbări de încoronare, lăsăm tonul polemic de o parte, totuși lucrurile ce ne vin în minte nu este partea decorativă cu care se încheie era de la 1859 și până astăzi, ci fondul acestei ere. Nu trebuie să ne scape din vedere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din câteșipatru unghiurile lumei își dă rendez-vous. Iată ceea ce, în fața marelui aparat al proclamării Independenței și a tuturor succeselor formale cu care se împăunează atât de mult oamenii dirigenți, ne strânge inima cu adevărată durere. Am voi în adevăr ca serbarea ce se pregătește să trezească în inima oamenilor noștri de stat sentimentul adevărului, ca o pornire mai generoasă să pătrunză inima lor, ca să se convingă că numai partea decorativă a vieții publice nu e suficientă pentru a pune capăt suferințelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
C-AM FOST PROROCI... Pare-ni-se c-am fost proroci când, la auzirea listei de nume proprii ce compun cabinetul actual, am luat îndrăzneala de-a ne îndoi asupra vitalității lui. Abia câteva săptămâni trecură, abia se sfârși feeria serbărilor de încoronare și iată că deja se vorbește despre remanieri ministeriale, încît se vede că încrederea specială a d-lui C. A. Rosetti nu e în stare să prefacă ea singură pe d. D. Brătianu și pe-o seamă din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oportunitate poate, spre Rusia, d. I. Brătianu spre Austria. Instinctul nostru ne condusese bine, simțisem că în acea corespondență, cu toate că termenii erau greoi și acuzările prea directe, pulsa un adevăr. Afară de asta ne deprinsesem a nu prea avea încredere în serbări publice, în manifestațiuni patriotice, în zgomot de muzici, în fanfare și în făclii... Știam de ex. că o serbare analogă, intrarea triumfală {EminescuOpXII 177} a trupelor, s-a făcut în București exact în ziua în care d. Nicu Catargiu iscălea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu toate că termenii erau greoi și acuzările prea directe, pulsa un adevăr. Afară de asta ne deprinsesem a nu prea avea încredere în serbări publice, în manifestațiuni patriotice, în zgomot de muzici, în fanfare și în făclii... Știam de ex. că o serbare analogă, intrarea triumfală {EminescuOpXII 177} a trupelor, s-a făcut în București exact în ziua în care d. Nicu Catargiu iscălea în numele guvernului român cedarea Basarabiei. Serbările de încoronare, zgomotoase și splendide, ascundeau poate cu focul lor bengal sâmburul unui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zgomot de muzici, în fanfare și în făclii... Știam de ex. că o serbare analogă, intrarea triumfală {EminescuOpXII 177} a trupelor, s-a făcut în București exact în ziua în care d. Nicu Catargiu iscălea în numele guvernului român cedarea Basarabiei. Serbările de încoronare, zgomotoase și splendide, ascundeau poate cu focul lor bengal sâmburul unui eveniment tăinuit cu discrețiune, însă mult mai însemnat, concesiile ce d-nii Brătianu - Boerescu făcuseră vederilor Austriei în cestiunea Dunării. Independența costase Basarabia, modificarea art. 7, răscumpărarea căilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
proclamării republicei de la 1869 - 70. Actul curios al invitării, care aduce aminte de căpăținele de zahăr nemțesc pe care patrioții promiteau să le taie pe atunci, [î]l lăsăm să urmeze întocmai. Monarhia ereditară cată să se fi bucurând de serbarea acelei zile nemuritoare în care soarele libertății, apărând în zona Ploieștilor, după mici divergențe de opinii cu casa telegrafului și poștelor și cu banii cutiilor bisericilor, au apus la Fetelei pe dată ce reacțiunea s-a ivit sub forma unei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sfinte o breaslă ușoară de femei din Iași, mitropolitul a refuzat mult timp s-o sfințească. Dar ceea ce are haz e cronografia tablourilor sale. A zugrăvit într-un rând "o fată lângă izvor" și n-a putut-o vinde. Vine serbarea lui Grigorie Ghica, cel decapitat pentru opunerea la cesiunea Bucovinei. Repede donița de apă se preface în stâncă c-o pajură austriacă, se pun lanțuri la mînile chipului și tabloul reprezintă "Bucovina răpită de austriaci". Dar tot nu se vinde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
DEMAGOGII SUNT ACEIAȘI... Demagogii sunt aceiași, totdauna și pretutindeni. Republicanii din Franța au sărbătorit săptămâna trecută ziua de 14 iulie, st. n., cu multă pompă, cu mare zgomot. Nimeni n-ar avea de zis ceva, nici chiar "Figaro", în contra unei serbări naționale ca atare. Este bine însă a vedea ce fac în Franța republicanii roșii când sunt în opozițiune și cum se poartă când destinele țării ajung pe mâna lor. Ceea ce se poate susține despre revoluționarii petroliști de ieri, republicani oportuniști
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tot acești puritani vin și imitează același "orgii", poate ceva mai cu vârf. Aceleași programe, aceleași salve de artilerie, aceeași ploaie de decorațiuni și reprezentațiuni gratuite. Foile rebele ieri, oficioase astăzi, n-ar suferi deloc să vorbească cineva de imoralitatea serbărilor naționale. Din contra, ele sunt cari le celebrează cu un elan liric. "Republique Franșaise ", organul d-lui Gambetta, declară cu gravitate ca serbările naționale sunt unul din cele mai puternice mijloace de educațiune! Toate acestea nu ne dau oare portretul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și reprezentațiuni gratuite. Foile rebele ieri, oficioase astăzi, n-ar suferi deloc să vorbească cineva de imoralitatea serbărilor naționale. Din contra, ele sunt cari le celebrează cu un elan liric. "Republique Franșaise ", organul d-lui Gambetta, declară cu gravitate ca serbările naționale sunt unul din cele mai puternice mijloace de educațiune! Toate acestea nu ne dau oare portretul fidel al roșilor noștri? Acești saltimbanci oportuniști una strigă și alta fac! Și apoi în orice creațiuni pe dos ale lor întrec pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-ar fi făcut și cabinetului din Viena. Va să zică pare a exista o tensiune oarecare între guvernul din București și cel din Sofia, a cărei gravitate ne-a descoperit-o corespondentul "Gazetei generale" din Augsburg când a arătat că la serbările din șistov, făcute cu ocazia proclamării dictaturei, reprezentantul României s-ar fi ținut de-o parte în mod ostentativ. Daca cu Bulgaria relațiunile sunt încordate, cele cu Austria asemenea nu sunt de natură de-a satisface cerințele unei bune vecinătăți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ale țării sunt de-o ordine superioară politicei militante și merită o asemenea rezervă. [27-28 iulie 1881] POETUL ALECSANDRI ȘI STUDENȚII ROMÎNI DIN VIENA Se știe că Societatea "Romînia Jună" din Viena, constituită numai din studenți români, a dat o serbare cu ocazia aniversării a 60 [-a]a d-lui V. Alecsandri, bardul român de la Mircești. în acea zi s-a trimis poetului, din Viena un preafrumos album, legat în catifea grenată, având pe fața de deasupra scoarții o ghirlandă de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu prea e natural; ni se pare că în franțuzește mai e și actul al patrulea. Public a fost nici mult, nici puțin. Observam numai onor[atei] direcțiuni a teatrului că Scânteia e cam obscenă. [29 ianuarie 1881] VICTOR HUGO Serbarea din Paris în onoarea lui Victor Hugo s-a petrecut în cel mai strălucit mod. La această ovațiune au luat parte peste 300 000 de oameni. Bătrânul poet, din fereastra locuinței sale, a ținut un discurs în care a ridicat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Întreținere, dar și de publicitate și promoții. Zonele comune sunt adesea dedicate unor varietăți de activități pe tot parcursul anului, de la Îngrijirea persoanelor În vârstă și probleme de sănătate, până la amenajarea de spații de pentru sărbătorile de iarnă sau pentru serbările elevilor. Magazinul este considerat ca fiind un „vânzător”, fie că este organizat În forma de vânzare cu autoservire, fie În formă clasică. Tendințele Înregistrate atât În prezentarea mărfurilor, la vederea clientului, cu posibilitatea de a și le alege singur, cât
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
apar traducerile Plăcerile vederii, după Les Peintures modernes de John Ruskin, un fragment din farsa lui Molière Gelozia lui Barbouillé și altul din cartea Din grădina lui Epicur de Anatole France. Un portret consacrat lui William Shakespeare, scris „cu ocazia serbării tricentenarului” de un Senetto, și altul lui Cervantes, realizat de Mihail I. Miozin, fac parte din materialele care nu sunt subsumate rubricilor curente (cu excepția noutăților teatrale, muzicale și artistice adunate sub titlul „Ecouri”), dar care sunt structurate tematic, după cum se
VIAŢA ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290516_a_291845]
-
Emil Nicolae, „Edena”, CL, 1981, 12; Piru, Debuturi, 212-213; Constantin Trandafir, „Edena”, ST, 1982, 2; Virgil Cuțitaru, Corabia lui Sterian Vicol, CL, 1982, 9; Constantin Pricop, „Sigiliul grădinii”, CL, 1983, 8; Zaharia Sângeorzan, „Sigiliul grădinii”, RL, 1984, 42; Constantin Trandafir, Serbarea din cuvânt, T, 1985, 8; Tudor Mușat, „Lacrima învingătorului”, TMS, 1985, 11; Constantin Trandafir, „Repausul focului”, ST, 1986, 12; Cristian Florin Popescu, Echilibrul maturității, LCF, 1987, 3; Octavian Dănilă, „Repausul focului”, TMS, 1987, 5; Adrian Dafir, Meditație și implicare, LCF
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
discursurile erau adeseori patetice, folclorizate, unidirecționate către prezent, ajungându-se imediat la un discurs Împotriva puterii. Leadership-ul lui Carol I era rareori remarcat, iar conflictele din epocă, marile dispute privind monarhia și mecanismele sale interne erau evitate de către adepții dinastiei. Serbările de la 10 mai aveau profilul unor Întâlniri sectare, unde membrii și simpatizanții diverselor asociații monarhiste Încercau să le transforme În scurte momente de popularizare a ideii monarhice: Își făceau cunoscute dezideratele politice, punând În evidență simboluri ale dinastiei (imn, steme
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
la ridicarea edificiului . În pofida unor zvonuri Întreținute de presa locală de opoziție, despre amânarea vizitei lui Carol ca urmare a stadiului nesatisfăcător În care se găseau pregătirile de primire a suveranilor , la 11 octombrie a fost publicat programul oficial al serbărilor prilejuite de inaugurarea palatului universitar. Festivitățile debutau pe 20 octombrie, odată cu sosirea În Iași a familiei regale și continuau până la 23 octombrie. În prima zi urmau să fie organizate un Te Deum la Mitropolie și o Întâlnire a lui Carol
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
spitalul Sf. Spiridon, Baia turcească, penitenciar , Liceul internat, Liceul externat și Școala primară de băieți Carol I, iar În cel al Elisabetei deplasări la Conservator, Școala Reuniunii femeilor române, Spitalul de copii Caritatea și Ospiciul de infirme . Lista invitaților la serbările din Iași era completată cu nume importante ale spațiului public românesc, nu și cu profesori de la universitățile din străinătate, după cum remarcau cu tristețe chiar cadrele didactice de la instituția serbată. Alături de oficialitățile locale - primarul Nicu Gane, prefectul V. Gheorghian, membrii Consiliului
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]