2,780 matches
-
referent și pe care Arlequin le-ar fi tradus prin "socrul meu" și "soția mea" (interpretare numită de re)? Impolitețea lui Arlequin (o consideră drept soția lui pe cea care nu-i este decât logodnică) o repetă pe cea a servitorului sau i se impută în totalitate? Suntem confruntați cu o dificultate ireductibilă: același referent poate fi descris printr-o infinitate de moduri diferite (socrul meu = Domnul Orgon = tatăl Silviei = prietenul tatălui meu etc.) și este exclusă trecerea de la discursul indirect
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tema discursului. În schimb, anafora lexicală "această drumeață atât de murdară" reia nu atât "infanta", cât felul în care femeia de la fermă o vede pe tânără, o privire prin care personajul, până în acel moment fiica regelui, este plasat în categoria servitorilor. 7.14. Demonstrative insolite și de memorie Acesta nu servește doar la reluarea unui element din cotextul anterior. El funcționează și în textele literare pentru a desemna, într-un fel insolit 276, un referent care nu a fost introdus în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
decembrie 1963 a Jurnalului, inserează textul: "BUGHI MAMBO RAG ...Nu era nevoie să fii mare strateg în 1939 ca să înțelegi că Franța avea să fie învinsă, doborâtă. Frederic al II-lea, cel care spunea că suveranul trebuie să fie primul servitor al poporului său, enunțase demult și alt adevăr: că războiul nu se câștigă cu armele, ci prin rezistența morală a națiunii... Manuala e un cerc mistic chinez, de la ea pornește... A venit Școala Politehnică din Viena, toată, cu profesori și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de Langeron, general în armata rusă, se grăbesc să îmbrace costumul european. De pretutindeni, în cele două capitale, sosesc croitorese și negustori de mode. Se aduc mobile de la Viena, vechile rădvane sunt înlocuite cu trăsuri elegante, casele se umplu de servitori străini, iar în saloane și iatacuri nu se mai aude decât limba franceză. Mersul înnoirii rămâne totuși grevat de reticențe, un motiv major al acestora fiind situația țărilor române, cu precarul lor echilibru între țarigrad și țar. În ochii bănuitori
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
inima lor bunele germine ce natura răsădisă“. Ar trebui citată în întregime, pentru nota ei de autenticitate, pagina care descrie întoarcerea de la studii a fiului unui mare logofăt. Familia aflându-se la masă, tânărului i se trimite vorbă printr-un servitor să aștepte încheierea prânzului. „După masă, toți trecură în salon. Junele călătoriu veni să sărute cu respect mâna părinților săi, care-l sărutară pe frunte, după obicei, fără mai multă mărturisire de iubire, ca și când nu l-ar fi văzut numai
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
al împăratului. Însăși teologia este astfel supusă rațiunilor statului. Dincolo de acestea, puterea bizantină este patrimonială în sensul că-și subordonează aparatul administrativ și militar, resursele financiare, pe scurt, întreg domeniul public cît și oamenii pe care îi consideră proprietate sau servitori ai Basi-leului. Într-o astfel de logică, proprietatea privată, în special cea referitoare la stăpînirea pămîntului, era practic anulată. Ca urmare, exceptînd familia imperială, statutul nobilului este considerabil depreciat, formîndu-se așa-zisa nobilime de serviciu supusă unor sarcini precise, fără
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
recensămîntul stabilit de abatele Expilly în 1778, grupurile ce ar corespunde astăzi claselor mijlocii ale burgheziei numărau deja 4 500 000 de persoane dintr-o populație de 26 milioane de locuitori, dintre care 17 milioane erau țărani și 2 milioane servitori.163 Pe de altă parte totuși, această societate avidă de recunoaștere politică nu se regăsea în schimbări prea strict administrative. În Anglia, prin excepție, mîndria resimțită în fața succesului economic al țării, victoriile asupra Franței și renu-mele devenit universal al noului
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la rîndul său în 1801. Aceasta, fără a mai vorbi de alte abdicări rușinoase ce echivalau cu execuțiile capitale: Carol IV al Spaniei în 1808, Gustave IV Adolphe al Suediei în 1809, și mulți alții încă alungați ca niște simpli servitori, cu o dezinvoltură napoleoniană. Aceasta semnala deja o stare de spirit revoluționară în plină generalizare. Remarcabil este totuși faptul că inventarea de către francezi a principiului de legitimitate al națiunii suverane, principiu valabil și astăzi, s-a produs încă înainte de căderea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
al divinității și condiția umană. Este adevărat că omul a fost creat pentru a servi pe zei, care, înainte de toate, aveau nevoie să fie hrăniți și îmbrăcați 5. Cultul era conceput ca un serviciu al zeilor. Totuși, chiar dacă oamenii sunt servitorii zeilor, ei nu sunt sclavii lor. Sacrificiul constă mai ales în ofrande și în omagii. Cât privește marile sărbători colective ale cetății, celebrate cu prilejul Anului Nou sau al ridicării unui templu, ele au o structură cosmologică. Raymond Jestin insistă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Anului Nou sau al ridicării unui templu, ele au o structură cosmologică. Raymond Jestin insistă asupra faptului că noțiunea păcatului, a elementului expiator și ideea "țapului ispășitor" nu sunt atestate în texte 6. Aceasta presupune că oamenii nu sunt numai servitorii zeilor, ci totodată imitatorii lor și, prin urmare, colaboratorii lor. Întrucât zeii sunt responsabili de ordinea cosmică, oamenii trebuie să le urmeze poruncile, căci ele se referă la norme, la "decretele", me, care asigură atât bunul mers al lumii cât
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
32: 2) - și el nu le cere altceva credincioșilor săi. Esențialul reformei zoroastriene constă într-o imitatio dei. Omul este somat sa urmeze exemplul lui Ahură Măzdă, dar el e liber în alegerea sa. El nu se simte sclavul ori servitorul lui Dumnezeu (cum se recunosc, de exemplu, credincioșii lui Varuna, ai lui Iahve ori ai lui Allah). În găthăs, Ahură Măzdă ocupă primul loc. El e bun și sfânt (spenta). El a creat lumea cu gândul (Yasna, 31: 7), 11
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
altare, nici statui. Totuși ei sacrificau anual lui Ares cai și oi, și unul din o sută de prizonieri de război; zeul era reprezentat printr-o spadă de fier înfiptă într-o movilă artificială. Sacrificii umane (una din concubine, numeroși servitori) și de cai însoțeau înmormântarea regilor (IV, 71 sq.). În fine, e important de observat caracterul "șamanic" al unui asemenea rit: sciții aruncau semințe de cânepă pe pietre înroșite în foc și, adaugă Herodot - care n-a înțeles că era
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
alături de Dumnezeu (Ps. 109: l și 5; I. Cronici, 28: 5; 29: 23 etc.). Suveranul este reprezentantul lui Iahve; prin urmare, el aparține sferei divine. Dar poziția unică a lui Iahve face imposibilă "divinizarea" regelui 2: acesta e prin excelență "servitorul" lui Iahve (cuvântul e aplicat de 60 de ori lui David). Ceremonia încoronării comportă, alături de alte rituri, oncțiunea, proclamarea regalității și întronarea 3. Ca reprezentant al lui Iahve, regele lui Israel, la fel ca și suveranii Orientului antic, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
certat Iahve, dar morții nu m-a dat" (117:18). Sunt singurele aluzii la învierea morților înainte de robia babiloniană (587-538 î. Hr.) când o parte a populației va fi supusă influenței eshatologiei iraniene (cf. partea a II-a)1(). "Sclav" sau "servitor" al lui Iahve, omul trebuie să trăiască în frica de Dumnezeul său. Supunerea este actul religios perfect. Dimpotrivă, păcatul este nesupunerea, încălcarea comandamentelor. Totuși, conștiința precarității nu exclude încrederea în Iahve, nici bucuria născută de binecuvântarea divină. Dar raporturile Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
4 sq.). În fine, Iahve mai vestește o distrugere: "restul iudeilor" stabiliți în Egipt vor fi și ei nimiciți (44: 12 sq.). 29 La somația lui Iahve, el și-a consemnat pe un sul prorocirile de nenorocire, într-o zi, servitorul său Baruh a vrut să citească unele pasaje în Templu, dar a fost oprit, cartea i-a fost dusă regelui care a ars sulul. Dar Ieremia a dictat o nouă carte (cap. 36). Una din caracteristicile mesajului lui Ieremia este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
dansând în zgomot de timpane și flaute. Pentheu se teme mai ales de influența vinului, căci "de îndată ce se arată vinul la o petrecere de femei, totul este nesănătos în aceste devoțiuni" (260-262). Totuși nu vinul a provocat extazul baccantelor. Un servitor al lui Pentheu, care le zărise pe Kithairon în zori, le descrie îmbrăcate în piei de căpriori, încununate de iederă, încinse cu șerpi, purtând și alăptând la sâni, unele pui de căprioare, altele, căței de lup (695 sq.) "Miracolele" specific
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
încinse cu iederă brobonesc picături de miere (703 sq.). Cu siguranță, urmează slujitorul, dacă ai fi fost acolo, tu însuți te-ai fi convertit după un asemenea spectacol, aducându-i zeului pe care îl disprețuiești, rugăciuni" (712-714). Surprinși de către Agave, servitorul și tovarășii săi erau cât pe ce să fie sfâșiați. Bacchantele se aruncă atunci asupra vitelor care pășteau pe câmp și", fără nici o bucată de fier în mâini". Le sfârtecă în bucăți. "Sub mii de mâini de tinere fete", tauri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cheamă «cocottes», cum ieri se chemau «lorettes». «Bullier» e un bal-café, frecventat de studenți și de «cocottes», «grisettes» minorum gentium. «Mabille» este aristocrația: «gommeux», «leișorii» (petits lions) și «cocottes»-le de înaltă reputație, în toalete de primă ordine, cu trăsuri, servitori, case proprii. Acestea sînt frumuseți, - și cînd le-ai văzut, înțelegi cît de ușor este a-ți pierde capul, mai ales dacă ai parale. Parisul, afară de stabilimente publice de toleranță, are particularele, cocottes-le, păsări de pradă, grisettes-le, fete care, contrar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a doua căsătorie, femeia a început să aibă „tulburări mintale sub forma de delir și halucinațiuni: acuză pe sora ei că-i face farmece, că îndepărtează pe poetul V. de care e amorezată, că acesta vine la ea deghizat ca servitor sau ca muzicant și că chiar a contractat căsătoria civilă cu poetul V., însă el nu se poartă bine cu ea, o lasă în casă la sora ei, dușmanca ei cea mai mare, care a vroit s-o otrăvească. Din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
așadar de aproape trei ori mai mare ca al tuberculoșilor. Boala era răspîndită mai ales pe cîteva străzi mărginașe: Tirului, Cerbului, Tăbăcari, Neagoe Vodă, Bacău-Ocna, în primul rînd printre casnice (29), după care urmau agricultori/agricultoare (14), muncitori/muncitoare (8), servitori/servitoare (7), lucrători/lucrătoare(6), funcționari/funcționare (6), prostituate (5), chelneri/chelnerițe (4), frizeri (2), un șef de tren și doi mecanici, un electrician, un misit, un muzician, un elev etc. De la unii din aceștia se infectează și copii, - cel
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
manuscrisul Cluj, trimis lui G. Bogdan-Duică. în ambele versiuni ale regulamentului, cuvîntul revine de mai multe ori. La Sterian: „Toți proprietarii de imobile și implicit locuitorii (un consilier, pare-mi se, N. Țintă, rudă cu poetul, a adăugat: chiriașii și servitorii - n. m.) sînt datori a ține întotdeauna în stare bună, higienică și curată toate imobilele...” 7) La Schapira: „Hotelurile din oraș vor fi supravegheate în fiece săptămînă din punctul de vedere al higienei, - de către autoritățile sanitare ale orașului. Același lucru
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
3), agricultori, grădinari, fierari, dulgheri, tabacari, iuftari, muzicanți (între care și „gornistul de la garda civică”), „sergenți de vilu” (adică de oraș, mai tîrziu de stradă), lampiști. Tot ei (unii de religie catolică) și femeile sau fiicele lor se angajează ca servitori. în 1881: 18 romîni și 6 evrei. „Jidovirea” se vede, cel mai frapant, în comerț. în anul luat drept referință, din cei 222 de tați evrei, 59 sînt comercianți, ceea ce înseamnă, mai mult de o pătrime. Un număr copleșitor, în raport cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
propusă de Cárdenas. În aceste bătălii de început López Obrador a demonstrat anumite patternuri comportamentale, care aveau ulterior să-i marcheze atât mandatul de primar, cât și campania prezidențială din 2006. Retorica populistă, care îi opune pe politicienii corupți, umililor servitor ai maselor (între care se număra și el), a fost atașată unui stil de conducere personalizat, agresiv și mobilizator și unor tactici clientelare menite să să construiască baza partidului. Tipul de populism pe care López Obrador l-a exercitat a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
1087. Călugărul relatează cum lorzii regelui aflat pe patul de moarte se adună în jurul său dar în clipa în care acesta moare, lorzii pleacă pe domeniile lor pentru a înăbuși răscoalele țăranilor. Între timp, vasalii jefuiesc locuința regelui decedat: "Acești servitori, văzând că stăpânii lor au fugit în secret, au înșfăcat armele, vasele, hainele, fețele de masă, așternuturile și tot mobilierul regal și au plecat în mare grabă, lăsând trupul regelui aproape gol pe podea... Fiecare dintre ei, asemeni unei păsări
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
joacă cu ideea prezentului neconcluziv. Clancie se aseamănă mai mult cu o cronologie, dar sunt prezente tehnici asociate cu romanul modern. De exemplu, Dennis Clancie este luat prizonier de tatăl femeii pe care o iubește. După ce acesta se eliberează, un servitor aduce apă, altul prosopul și altul pălăria; toți l-au servit la cină și l-au dus în camera sa. A doua zi, după ce i s-au returnat calul și armele în bună ordine, își ia rămas bun de la Doamna
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]