2,502 matches
-
pielea ei. -BATJOCURA Va ști că batjocura reflectă prostia celui care batjocurește, iar înțelepciunea nu este prietenă cu ea. -PROBLEME O femeie înțeleaptă va accepta faptul că, în viața fiecărui om există lucruri frumoase dar și “neplăceri”. Însă va extrage “seva” din lucrurile frumoase, și va încerca să combată și să elimine lucrurile neplăcute din “graficul vieții” ei. Putem spune că va vedea întotdeauna partea plină a paharului, astfel se va alege cu ceva, decât cu nimic. -ABILITATE Va avea abilitatea
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
românesc, iar Bălcescu poate fi privit ca un apostol propovăduitor al radicalismelor politice și sociale (naționalismul politic combinat cu revendicările democratice și de egalizare socială au constituit mixul ideologic care a explodat în Revoluțiile române de la 1848). Nutrindu-se din seva ideativă secretată de scrierile lui Giuseppe Mazzini, pe care cărturarul român îl aprecia ca fiind cel mai mare revoluționar al Europei, Bălcescu a inaugurat în reflecția istorică și socio-politică românească doctrina naționalismului mesianic. După cum va deveni de îndată transparent, comuniunea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost Nicolae Iorga. Revista Neamul Românesc, fondată de N. Iorga în 1906, a prilejuit colaborarea dintre cei doi capi doctrinari, favorizând și fertilizări încrucișate între sămănătorism și cuzism, unite ambele în opțiunea comună pentru autohtonismul radical naționalist. Trăgându-și seva din rezervorul doctrinar compus din cuzism și sămănătorism, anii treizeci au oferit climatul pentru o îndoită prefacere a discursului de extremă dreapta. Pe plan calitativ, discursul de extrema dreapta s-a radicalizat treptat până la cote hiperbolice, atingând punctul de clocotire
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
originea în intenționalitatea conștientă. Ea "nu e o plăsmuire conștientă, urmărită ca atare, programatic, din partea spiritului" (p. 6). "Ingineria spirituală" realizată după un plan de lucru asumat cu luciditate pălește în fața creativității organice a stilului a cărui potență își trage sevele din inconștient, avându-și "rădăcini împlântate în cuiburi dincolo de lumină" (ibidem). Prin intermediul mecanismului "personanței", "inconștientul răzbate cu structurile, cu undele și cu conținuturile sale, până sub bolțile conștiinței", producând efecte dăinuitoare și incalculabile asupra acesteia din urmă. Descrierea pe care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și tehnicilor de meditație este eliberarea de suferință. Plecați, tinerilor, ca să ajungeți înțelepți și, fiind înțelepți, să rămâneți tineri. În Europa, munca încleștează și doare. Azi știm că lumea veche s-a schimbat, că mesajul lui Hristos a fost victorios. Seva poeziei este sentimentul profund al inepuizabilului. Dacă am ști să medităm, am obține seninătatea către care tinde orice om, împăcarea cu lumea care este, poate, chiar sensul existenței pământești. (Meditații, 10 iulie 1935) Cine se teme de luptă sau obosește
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3026]
-
personalitățile Moldovei și ale Țării, încât pe bună dreptate Nicolae Leon, părintele parazitologiei românești, fratele lui Grigore Antipa, considera acest tărâm drept un „locus genii” al românilor. În aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu a fost plămădit și și-a tras seva cunoașterii și Grigore Antipa, una dintre cele mai strălucite personalități ale științei românești. Reprezintă pentru noi o datorie de onoare punerea în lumină a contribuțiilor de excepție ale lui Grigore Antipa în știință: punerea bazelor hidrobiologiei ca știință în România
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
nu mai are căciulă. Și nici pahar. Din nou se îmbrățișează, apoi privesc spre cazanul lor care se întunecă. Se pregătea atît lumea animală, cît și cea vegetală, de primirea averselor de ploaie. Furioase sau nu, dar întotdeauna aducătoare de seva vieții, apa. Primele picături, mari cît bobul de fasole, au fost primite de cei doi cu brațele întinse și ochii închiși, îndreptați spre cer. Stropii reci le aduceau un fel de bucurie, care făcea parte dintr-un prelungit preludiu. Cămașa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu o face, atunci această contribuție duce la micșorarea capitalului. E vorba aici de un etern și vătămător lucrum cessans și damnam emergens, care stă drept mărturie destinului său fatal fără seamăn. E o imagine tristă atunci când îți vezi deodată seva vieții scurgându-se! Dar să continuăm. T. Avantajele sale extraordinare, care sunt strâns legate de sângele și de rangul său, conform legilor interne ale Principatelor, constau în faptul că trebuia să ia parte la cele mai importante treburi ale țării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
gândul la sacrificiul ce-i va avea curând ca victime, odată cu Sărbătorile, ale noastre, nu ale lor, porcul și bradul nu sunt singuri. Le Împărtășește soarta și vâscul. Ei și? Am spune sub primul impuls, e un parazit care suge seva arborilor; un tâlhar deci. Dar tot un tâlhar a fost și primul mântuit, pentru că a avut șansa de a fi răstignit odată cu Hristos... Dar vâscul nu e un oarecine. El a avut de-a face și cu zeii, cel puțin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dorește măcar cât o surcică În rugul de pe care pleacă din această lume. Dar, spre deosebire de santal, vâscul este un semiparazit care Își Înfige rădăcinile, mult transformate, nu În pământ, ci În ramura unui copac pentru a extrage nu apă, ci sevă brută, ceva oarecum diferit. Restul, adică producerea substanțelor organice prin fotosinteză, o face singur, deși ca orice hoț, mai fură și altceva decât și-a pus În minte, adică o mică cantitate din substanțele organice sintetizate de nefericita gazdă. Desigur
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
altă fațetă, În fond a aceleiași complementarități: inversiunea spațială, dar și esența diferită a adăpatului: substanță la plantă, respectiv duh la femeie. Femeia și floarea: o metaforă cu doi „F“, care abia așteaptă să fie speculată la sânge sau la sevă... ceea ce și Încerc. Dacă, „sărutând“ o floare, insecta cară polen, adică substanță, atunci bărbatul cară informație, spirit. Ambii, insectă și bărbat, sunt sau devin astfel doar simpli cărăuși ai altcuiva: al altei plante - desigur, e vorba de planul fizic, imanent
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe sub pielea fiecăruia, a cucerit Întreaga lume. Nu ne dă prea multă energie, dar Îl cultivăm totuși În detrimentul altora, hrănitoare cu adevărat. Așa, de-o gustare pe an. „Sâmbătă cu prieteni“, 29 august 1998, ora 16,35 34. Sânge și sevă Prietenului nostru Aurel Începe să-i vină apa la moară: intrăm În sezonul Brumei. Suficient motiv să Încerc a-i Îndeplini porunca: „sângele apă nu se face“, dar musai În spiritul vegetarianismului În care mă complac, nu atât ca mâncare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În spiritul vegetarianismului În care mă complac, nu atât ca mâncare cât iubire. Sau, pentru că bruma se așează pe frunze, Încă vrezi ori dimpotrivă, complementarul roșcat, nu pe vreo blană. Dar ocolesc capcana, aceea că planta chiar are apă, adică sevă, În loc de sânge deși, prin vechiul ei strămoș, Euglena, ar fi putut alege drumul animalului. Și totuși sunt plante care au sânge, mai precis hemoglobină, mai concret Încă, leghemoglobină, cu care ele, mazărea, fasolea, bobul, soia, trifoiul, ca și lucerna, ademenesc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sfârșitul ei. E vorba de arborele cosmic sau axa lumii. Care ne Învață și acum, când aspirăm spre tăriile cerului, unuia al devenirii viitoare, să rămânem cu rădăcinile Înfipte În pământ, chiar dacă acesta e un element brut, căci mustește de sevă, iar acele tării doar se hrănesc cu seve, nu le produc. Și, cum la sfârșitul lumii - zice mitologia, nu numai aceea românească - aneantizarea lumii va Începe cu Înghițirea arborelui cosmic, axa lumii, În hăul apelor, poate primordiale pentru altă lume
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
axa lumii. Care ne Învață și acum, când aspirăm spre tăriile cerului, unuia al devenirii viitoare, să rămânem cu rădăcinile Înfipte În pământ, chiar dacă acesta e un element brut, căci mustește de sevă, iar acele tării doar se hrănesc cu seve, nu le produc. Și, cum la sfârșitul lumii - zice mitologia, nu numai aceea românească - aneantizarea lumii va Începe cu Înghițirea arborelui cosmic, axa lumii, În hăul apelor, poate primordiale pentru altă lume, nu e musai să facem o repetiție, retezând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înseamnă doar furajare, proiectate fiind ca atare, după cele mai savante norme dietetice; dar nu sunt sarmale. Iar rock-ul ori videoclipul e poate șocul electric care-l face pe animalul dus la abator indiferent În fața cuțitului casapului. Sânge și sevă. Aceia care le adăpostesc, animal și plantă, folosesc pentru a le crea și folosi același cod genetic, până’n ultimul amănunt. Aceeași metodă de a imprima ceva sau altceva. Lumea e unitară deci, iar planta Își poate astfel permite să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
prietenului meu de suflet pentru sticla cu vin care mă obliga să fiu mai vigilent decât vameșii pe care urma să-i Întâlnesc? Pentru mica amuletă, din lutul Basarabiei, care nu o fecioară Înfățișa, ci o floare ce-și trage seva taman dintr’un ostil vas de laborator... Dar mai ales pentru promisiunea de a vă deveni oaspete radiofonic. Știți de ce? Pentru că un om care a săpat 5 fântâni, care Înainte de a fi ministru dar deja academician, a aruncat la coș
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nostru, Toma I. Coteț, care a ars pe altarul muncii și dăruirii totale, întru realizarea copiilor săi, Mariana și Adrian. Argument Vine o vreme în existența fiecăruia dintre noi, când poate mai mult ca oricând, ceva tainic și sublim din seva noastră lăuntrică ne cere să redevenim ceea ce-am fost. Ca s-o putem face, trebuie să ne întoarcem în timp, să ne redescoperim fiecare etapă a parcursului nostru existențial, să căutăm acele unghere magice unde încă stă ascuns parte
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
acel om, învață și ia-ți apoi zborul pentru că de cele mai multe ori profesionalismul acestora riscă să te strivească și nu poți prinde rădăcini proprii la umbra acestor „stejari”. Cam așa se finalizau discuțiile purtate cu tata, uneori căpătau ceva din seva apoteotică a propriei noastre existențe și de fiecare dată rămâneau cuvintele, pildele de viață și asocierile făcute. Nu știu cât de mult era iubit, dar cu siguranță era respectat în comunitatea noastră. Într-o lume, la vremea aceea plină cu bresle și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
-mă cu atenție. Eu v-am iertat chiar de-atunci și asta pentru că datoria oricărui părinte fie el și asociat unuia biologic, este să ierte și să uite. De multe ori se întâmplă ca propriul tău copil, din sângele și seva ta organică, să nu-ți respecte sfaturile și să-ți provoace dezamăgiri. E o problemă pe care viața o scoate adesea la suprafață, dar voi copii, unii dintre voi aflați la sute de kilometri distanță de casă, căutați să nu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
cere astăzi ca noi să ne facem datoria, urmând calea arătată de dânsul. I Țara Oltului, cetate frumoasă a naturii, așezată între Olt și Carpații făgărășeni, martoră seculară a suferințelor îndurate de Neamul Românesc, a vut fericirea să dea din seva rădăcinii sale etnice, adânc înfiptă în pământul și crezul latin, un număr însemnat de intelectuali naționaliști, care au păstrat în popor tezaurul graiului, credinței, obiceiurilor strămoșești, în decursul milenarei stăpâniri străine. Prin mintea lor plină de înțelepciune, prin dragostea lor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și viața-mi nu sunt lucruri osebite. La o analiză de profunzime, sintagma românul s-a născut poet adâncește rădăcini și dezvăluie substanță în folclor. Oricât de rafinat ar fi artistul și în orice timp ar evolua, filonul gros ori sevele fine ale culturii tradiționale răzbat în opera fiecăruia de la frații Conachi și până la cele mai alese spirite ale creativității românești -, formând un păienjeniș subtil și nobil, indiferent dacă-i vorba de Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, Brâncuși sau de Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
stratul duhului nostru popular, doar altfel dozate și constelate spune Lucian Blaga 1. Criteriile care fac ca, după un timp nedefinit, să se-ntrupeze într-un singur om gena geniului, în așa fel încât acest pământ să-și strâgă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale2 țin numai și numai de mister. Ele scapă oricăruia dintre muritori. Geniului însuși îi scapă. Fiind (poate) cel mai aproape de mâna divină, el are intuiții cosmice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
la poezia-reverie2. Conform raționamentului elementar că omul nu se poate desprinde de lume (întrucât el este parte constitutivă a ei), tot astfel nu se poate imagina opera unui creator în afara realității obiective a lumii înconjurătoare din care creatorul își trage sevele: la temelia creației poetice stă deci trăirea personală 3. Noua lume (aceea a creației) se călăuzește după alte reguli decât lumea obiectivă: regulile proprii ale eului creator. Poetul este astfel justificat în el însuși, ca sâmburele în carnea fructului. Presupunând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pierderea supremă. Natura este singurul absolut. George Gană observă cu justețe că această afirmație a poetului exprimă o valorizare superlativă a naturii, dând o formulare aforistică unor îndelungate raporturi sufletești și spirituale cu ea157. Codrul, simbol plenar al naturii, concentrează sevele absolutului. În Fiind băiet păduri cutreeram 158 se revarsă nu puține dintre acestea: Un freamăt lin trecea din ram în ram, miresmelee veneau adormitor./ [...] Pe câmpi un văl de argintie ceață,/ Sclipiri pe cer, văpae preste ape, buciumul (nelipsitul bucium
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]