4,200 matches
-
mai mult talent!” Dar P. rămâne în primul rând ca poet liric, trubadur modern în climatul literar specific începutului de secol XX. Incontestabil, a fost un poet de talent, chiar dacă inegal. Există în producția lui restrânsă versuri de o cuceritoare simplitate și armonie interioară, cu un ritm melopeic, exteriorizând trăiri sufletești cu reverberații neerodate de trecerea timpului. Cultivând modalități lirice caracteristice epocii, ilustrând inspirat madrigalul, serenada, romanța, cantilena, epitalamul și liedul, P. a știut să evite edulcorarea lacrimogenă, sentimentalismul desuet. Unele
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
în cotidianul „Bună ziua, Brașov”. Poezia lui P. cultivă o anume delicatețe ce răzbate din banalul cotidian, relevată cu umor bonom într-o notație finală a fiecărei compoziții, ca o mică surpriză, după câteva rânduri cizelate tocmai pentru a exprima maxima simplitate de înțeles. Giuseppe Ungaretti ar putea fi un model al acestei maniere, la fel de bine și tehnica japoneză a notației, dar P. diluează expresia și o golește conștient de orice tensiuni, căutând cu luciditate binevoitoare banalitatea insidioasă a oricărui fapt. Aici
PISCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288826_a_290155]
-
jurnal de război, reconstituind experiențele parcurse în timpul primei conflagrații mondiale. Această lirică e întâi de toate o confesiune, expresie a trăirilor lăuntrice, proiectate pe fundalul unor realități dramatice, și în același timp o poezie de atmosferă, de notații, transpunând, cu simplitate și autenticitate, stări sufletești, senzații, emoții, meditații și rememorări. Periplul liric depășește însă cadrul unei experiențe individuale, căpătând valori simbolice. Versul e străbătut de o melancolie reținută, cu rezonanțe grave, disimulate cu discreție și finețe de ironia contrapunctată sentimental, sesizabilă
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
hotare”, „mă scufund în el ca într-o mare”. Deși în forme nu prea originale sau expresive, versurile reușesc să figureze imaginea unei sensibilități vii care, ajutată de modele oferite de predecesori (în special de Mihai Eminescu), dar și de simplitatea exprimării, accede la o modestă posteritate. SCRIERI: Poezii, București, 1909. Repere bibliografice: Dragomirescu, Scrieri, 218; Tr. D. L., „Poezii”, CL, 1909, 7; I. Borcia, „Poezii”, LU, 1909, 19; N. Iorga, [„Poezii”], NRL, 1909, 7; C. Ș. Făgețel, Volumul de poezii al
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
1997, Premiul „Steaua Dunării” pentru întreaga activitate culturală. Elogiat la debut de Nichita Stănescu (într-o Planetă pe coperta volumului Roata) pentru „versurile nemachiate” lansate în „ploaia de măști grave sau grotești” din lirica momentului, O. își particularizează prezența prin simplitatea cu care își asumă modul minor al condiției umane. Fără emfaza de a reinventa sau destructura lumea, cu o denominare nudă (rar metaforică) - în fond sceptică față de cuvânt, pe care îl potențează printr-o rostire incantatorie -, vocea lirică relatează datul
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
acestei discipline pe baze științifice solide, productive. Cauzalitatea părea să ofere o relație simplă de determinare: un fapt social trebuie explicat printr-un alt fapt social care îi este cauza (Durkheim, 1974). Dezvoltarea cercetării sociologice a demonstrat însă că în spatele simplității aparente a relațiilor cauzale, formularea acestora ridică probleme deosebit de complexe. Capitolul de față și cel următor sunt dedicate nu atât discutării aspectelor generale ale cauzalității, care poate fi găsită în multe lucrări de epistemologie, sociologică (de exemplu, Costner și Leik
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
meditație, îmbinată cu blânde, dulci-amare inflexiuni ironice, chiar autoironice, care dau pe alocuri senzația unui vitalism, dacă se poate spune, resemnat. Doar rareori își fac loc accente de deznădejde sau de sarcasm. Este o poezie degajând îndeobște un aer de simplitate familiară, amalgamând tendințe clasicizante sau de notație realistă cu altele romantice și mai cu seamă simboliste - fluiditatea versului, cultivarea vagului, accentul pe atmosferă, predispoziția spre analogii -, acestea din urmă fiind cele mai pregnante. Dar N. nu e un simbolist (sentimental
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
lucrurilor cu adevărat importante. Cuvintele care descriu experiența ultimă sunt cele ale misticilor din toate timpurile - „Totul este viață și înviere!” - și dovedesc că, atunci când gândirea ajunge la ultimele sale consecințe, limbajul se eliberează de orice idiosincrazie și originalitate în favoarea simplității și a universalității. SCRIERI: Amintiri în uniformă, Valle Hermoso (Argentina), 1952; Povestea vorbelor, Paris, 1959; Carte de vise, Roma, 1968; Așa a fost să fie, München, 1975; Petreceri, Londra, 1977; Toană de har, Londra, 1978; Înăuntru, Londra, 1979; Opere, I-
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
accesibile studenților începători, precum și unui public ne-specialist. Matematica aplicată aici este elementară și se reduce la cazurile în care este neapărat necesară. Fluxul de idei urmărește o anumită structură internă, iar ideile principale se construiesc în mod gradat. Dar simplitatea prezentării nu trebuie confundată cu o simplitate de conținut. Problemele dezbătute sunt serioase și privesc rolul științelor sociale și mijloacele prin care acestea contribuie la cunoașterea umană în general. Mi-am propus să prezint și să susțin o logică a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
specialist. Matematica aplicată aici este elementară și se reduce la cazurile în care este neapărat necesară. Fluxul de idei urmărește o anumită structură internă, iar ideile principale se construiesc în mod gradat. Dar simplitatea prezentării nu trebuie confundată cu o simplitate de conținut. Problemele dezbătute sunt serioase și privesc rolul științelor sociale și mijloacele prin care acestea contribuie la cunoașterea umană în general. Mi-am propus să prezint și să susțin o logică a gândirii riguroase din științele sociale, sperând ca
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mod absolut principiile de bază. Mai degrabă aș spune că se renunță la vechea teorie în favoarea celei noi. Noua teorie furnizează o altă lentilă prin care se poate privi lumea empirică și prin care vechea complexitate se înlocuiește cu o simplitate mai convenabilă. Noua teorie nu conține în mod necesar cunoștințe sporite. Și nici nu e absolut necesar ca aceste cunoștințe să fie mai avansate. Totuși, în înlocuirea unei paradigme științifice cu o alta, lucrurile care păreau problematice și deranjante în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
complicată. Dar nu sunt sigur că putem trage învățăminte din asta. Scopul cercetătorului este acela de a crea un echilibru între nevoia de simplificare și nevoia de explicare. Aici se aplică trei reguli generale de bun-simț. Prima este aceea a simplității. Un model elegant și clar care să specifice relațiile de bază este întotdeauna de preferat unui model dificil de descifrat, de înțeles și, în final, de estimat în mod plauzibil. A doua regulă este cea a relevanței teoretice. Ocupați-vă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
s-o reprezentați și față de teoria pe care doriți s-o testați. Acesta este adesea un proces repetitiv, după cum arată și exemplul lui Jackson, în care adăugați și eliminați trăsături, introduceți și eliminați restricții, până când obțineți un echilibru satisfăcător între simplitate și plauzibilitate. Aceasta este o chestiune de judecată și experiență. Numai după ce vă veți dezvolta și analiza cu succes propriul model vă veți putea ocupa de date și de convențiile testării riguroase. VI. Concluziitc "VI. Concluzii" Care sunt ingredientele unui
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
densitate lirică. Inorogul alb aduce o tonalitate nouă: metaforele se împuținează, discursul pierde din impetuozitatea inițială, imaginile se simplifică, nu își mai trădează elaborarea, artificiul, iar ironia devine mai subtilă, ocolind opozițiile șocant-teribiliste, gesticulația fiind înlocuită de hieratism, de o simplitate aproape solemnă. În „clopotele verzi” - barbiene - ale mării bate o pendulă de aur, purificând poemele de orice stridențe. Sub aspectul cântecului naiv, doi îndrăgostiți sunt „invitați la ceaiul dat de flori”, iar ele, într-o metamorfozare antropomorfă nepretențioasă, „se vor
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
abstracte. Poemele împrumută ceva din naivitatea și hieraticul din Cântarea Cântărilor, în formulări în care aluzia culturală se integrează suplu, cu naturalețe: „Stau în fața ta/ Mai curată decât crinii,/ Cu inima dulce”. Decantarea instrumentelor textuale, în sensul unei aspirații spre simplitate, continuă în Mai mult pasăre decât înger. Totuși poeta nu renunță la imaginile elaborate, nici la bucolicul artificial, în care „Ierburile pe dealuri devin lapte/ În vocile suave ca niște îngeri albi”, sau la „confuziile” suprarealiste. Accentele teribiliste nu dispar
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
379-381; Cocora, Privitor, II, 104-106; Popa, Dicț. lit. (1977), 397-398; Carol Isac, Teatrul și viața, Iași, 1978, 85-86; Paul Tutungiu, Dialoguri despre teatru, Iași, 1980, 50-56; Andrei Corbea, Binele și răul, CRC, 1981, 21; Diaconescu, Dramaturgi, 299-301; Teodor Pracsiu, Orgoliul simplității, Iași, 1985, 107-110; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, II, Chișinău, 1994, 201-216; Constantin Paiu, Omagiul criticului, CL, 1996, 6; Valentin Silvestru, Chipurile și măștile lui Ștefan Oprea, ATN, 1996, 7; Florin Faifer, O incoruptibilă seriozitate, TTR, 1996, 10-12; Florin Faifer, Eminescu
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
științei, el e rareori evidențiat. Aceasta s-ar putea explica prin faptul că nu a fost un atomist convins, iar influența lui directă se limitează la fizică clasică. Dar, cum aveau să remarce Lloyd Motz și Jefferson Weaver, spectroscopul, „în ciuda simplității lui este probabil cel mai important instrument științific în sine născocit vreodată. De la inventarea lui, el a permis realizarea mai multor descoperiri științifice de anvergură, în domenii care se întind de la fizică nucleului la cosmologia fizică și la astronomie, incorporând
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
pe urmele lui Blaise Pascal, care distingea între spiritul de geometrie și cel de finețe, cu alte cuvinte între spiritul științific și cel literar-artistic, autorul nuanțează distincția spre a o prelungi etic și a întemeia speculativ ideea „bucuriilor simple”, a simplității și a modestiei, cu corolarul excesului în puțin, pentru a înfăptui un ideal etic pe care l-a urmărit întreaga viață: „să apropiu viața de idee, s-o modific pe ea în sensul ideii”. La începutul anilor ’30, N. s-
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
1986, București), prozator. Urmează cursurile Facultății de Chimie din cadrul Institutului Politehnic din București. A desfășurat o îndelungată activitate de activist PCR, șef în Direcția Presei etc. Nuvelele și romanele lui P. ilustrează in toto principiile realismului socialist, accesibilitatea stilului, sentimentalismul, simplitatea vulgarizatoare fiind elementele fondatoare ale acestor proze. Scenariul epic urmărește un traseu similar, personajul central - muncitor, inginer sau student - trăind o transformare fundamentală în momentul înrolării în lupta comunistă. Întâmplările sunt plasate în diverse momente ale instalării comunismului: în timpul războiului
PANAITESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288649_a_289978]
-
ș.a.), cu influențe vizibile în alegerea spațiului (orașul, strada, camera, gara), a tonalității (oralitatea) sau a sintaxei (insolita juxtapunere și amestecul dintre poezie și proză). Tânărul poet se distinge prin ridicarea lumii obiectelor la un fel de modus vivendi al simplității, un spațiu heraclitean, care conservă memoria afectivă a trecutului, dar și identitatea prezentului: „Numai lucrurile simple nu dezamăgesc niciodată” este unul din laitmotive. Există, de asemenea, câteva obiecte simbolice care apar la intervale regulate: vaza din sticlă albă, eșarfa vișinie
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
rigorii formale, ilustrată atât de bine prin formula „modernismului tradiționalist”. Dincolo de orice influențe, registrul lui M. se rotunjește continuu sub presiunea unui suflu poetic de veritabilă intensitate a trăirii, contopind elemente diverse, cărora le împrumută pecetea propriei voci, de o simplitate aparentă, dar scoțând la lumină nervurile unei fine cizelări. Semnul eleat al începuturilor atice aruncă din când în când la suprafață mari izbucniri de lavă vulcanică, zgura pietrificată a unor impetuoase trăiri. O aură mitică plutește peste lucruri și ființe
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
de pictură și gravură în Elveția și Suedia. Ceremonie de iarnă este o carte unică în creația poetei (Mircea Martin), prin spontaneitatea, forța de irupție a lirismului. Debutul, valoros literar prin forță și prospețime, printr-un limbaj poetic în care simplitatea melodioasă și copilărească se îmbină cu un metaforism neașteptat, este uneori spectaculos prin acuitatea percepției concretului, mai ales în imaginile combustiei, ale „arderilor” senzoriale: „arde tot pământul unde trec băieții”, „și pân-la roșu arde viața mea” etc. (Cântec cu toată
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
polemice, și tendința spre echilibrul clasic al expresiei. Clasicism și romantism în dramaturgia românească (1816-1918) (1973) aduce într-un prim capitol precizări teoretice referitoare la teatralitatea clasicismului, ca expresie concentrată a mimesisului (organizarea convențiilor structurii dramatice, condiția logică a conflictului, simplitatea situațiilor, relația dintre acțiunea principală și acțiunile secundare, determinând combinarea situațiilor dramatice, tensiunea morală a intrigii etc.), așadar mijloacele de „a realiza la maximum universalitatea realului”, și continuă cu disocierile privind teatralitatea romantismului, unde accentul cade pe coexistența spectaculozității operelor
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
Sursele obscurității, consideră Friedrich, sunt două: refuzul oricărei forme de mimesis și autonomizarea limbajului. În poemul modern, peste o „realitate dezarticulată sau sfâșiată de violența fanteziei” se stratifică irealități discreționare, expuse într-un limbaj disonant (în care determinările exprimă nedeterminarea, simplitatea - complexitatea, temporalul - atemporalitatea, senzorialul - suprasensibilul), sub autonomia „celor mai riscante aventuri de limbaj”. În cititor, obscuritatea provoacă o „tensiune disonantă”, o „interacțiune de inteligibilitate și fascinație”. De la Rimbaud și mai ales de la Mallarmé încoace, poemul nu mai exprimă conținuturi univoce
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
formalismul lingvistic neobizantin impune între omul modern și fețele bisericești o anumită distanță birocratică, când nu o justificată indispoziție afectivă. De ce n-am putea spera ca viața în Biserică să redevină o experiență a firescului? S-ar cuveni să redescoperim simplitatea vieții parohiale, centrată pe slujirea lui Dumnezeu la marginea casei (după etimologia grecească a cuvântului parohie). S-ar cuveni să ne reamintim că Evanghelia, cu toate chemările sale sfinte, ne pune pe toți în minoritate. Mita și mitra valahătc "Mita
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]