6,711 matches
-
iar subiectul trebuia să apese cât mai rapid posibil imediat ce apărea semnul „Pericol” (ambulanță sau lumină roșie la semafor, după caz). Totuși, acest timp de reacție pentru sarcina considerată principală era măsurat în funcție de diferite sarcini concurente. Întrucât era vorba despre simularea efectelor ascultării radioului în timpul șofatului, o bandă sonoră difuza, în funcție de condiții, mesaje cu patru niveluri de dificultate lingvistică diferite; de la nivelul 1, cel mai simplu, până la nivelul 4, cel mai complex (cu fraze lungi și propoziții intercalate). Nivel de complexitate
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în „transcendența goală” (după formula lui Hugo Friedrich) stă, fără doar și poate, și la originea tendinței actuale de a privilegia dimensiunea metacomunicativă 1, în detrimentul celei metafizice. Un argument în plus pentru a readuce în discuție ecuația preplatonică mimesis = joc, simulare 2. Căci, în cele din urmă, la ce altceva ne-ar putea trimite cu gândul recunoașterea heterogeneității principiale a lumilor - reale sau ficționale - care amalgamează neîncetat datele percepției și pe cele ale imaginarului, elemente posibile și imposibile, credibile și incredibile
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de aporii și paradoxuri. În Grecia antică - pentru a porni de la matricea sistemelor noastre conceptuale - inițial, mimesis-ul desemna, după cum știm, o funcție performativă într-un context dramatico-ritual. Înainte de Platon, conceptul ar fi fost înțeles nu ca imitație, ci ca „mimare”, „simulare”1, împrejurare ce ne îndreptățește să bănuim că una dintre primele experiențe ale artei trebuie să fi fost aceea magică, incantatorie. În mod similar, adevărul, aletheia (a!lhvqeia), etimologic înrudit cu lethe (!lhvqe), uitarea, era privit în legătură cu viziunile, cu visele
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
prezintă în studiul citat câteva dintre modalitățile prin care jocul și ficțiunea se implică reciproc, având aceleași „cadre” (frames), în contrast cu acțiuni sau comunicări „reale”. Pe scurt, am avea de-a face cu o voluntară suspendare a incredulității care să confere simulării (îndeletnicire inofensivă, ineficace și inocentă, prin excelență), aparența seriozității. Pe de altă parte, nu pot fi trecute cu vederea nici valențele subversive ale jocului care, tocmai în virtutea caracterului său de spațiu imaginar și ritualistic, a permis dintotdeauna scriitorilor să se
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de spațiu imaginar și ritualistic, a permis dintotdeauna scriitorilor să se ocupe de subiecte și teme tabu. Așadar, în cadrele, altminteri extrem de clar trasate, de mesaje metacomunicative (de tipul „acum ne jucăm”), ludicul a oscilat în permanență între două extreme: simularea inofensivă și răsturnarea (subversivă) a ierarhiilor 82. Asupra acestui (aparent) paradox vom insista pe larg în capitolele următoare. Până atunci să notăm doar că, în sfera artelor, jocul apare aproape întotdeauna în relație cu plăcerea estetică, provenită - după Aristotel - din
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și mai flexibil - în consonanță cu eterogenitatea și complexitatea lumii contemporane - de exploatare conștientă și deliberată a resurselor unui „imaginar mimetic”245, care presupune nu de puține ori schimbul de roluri (între Cititor și Autor, de pildă), travestiul, deghizarea textuală, simularea. Și toate aceasta - trebuie să precizăm - nu ca modalități de exhibare a unei autoreferențialități principiale a limbajului și a literaturii, ci ca strategii de adaptare la o realitate iremediabil scindată. În consonanță cu o asemenea viziune asupra realului, vom încerca
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
dezvăluie treptat resursele carnavalești. Iar protagonistul, în ciuda aparenței sale umile, se dovedește, până la sfârșit, o figură nu doar ieșită din comun, ci și emblematică pentru un univers în care esențiale rămân răsturnarea ordinii prestabilite, schimbul de roluri, punerile în abis, simularea. Dar să nu anticipăm deocamdată. Pentru a vedea cum funcționează aceste mecanisme, să alegem pentru început - nu tocmai la întâmplare, desigur - poemul mopete în atmosfera lăuntrică, din deschiderea ciclului care îl are ca protagonist pe simpaticul personaj: mopete s-a
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
teatral” pe care îl presupune (în mod tacit) scrierea unui poem. Mircea Ivănescu nu procedează nici el altfel atunci când mimează mici narațiuni, secvențe desprinse parcă dintr-un roman sau dintr-o povestire, construind microuniversuri în care suverane rămân ludicul și simularea. Pe bună dreptate Eugen Negrici observa că poetul lansează mereu ipoteze, avid parcă să joace toate rolurile: „de-a Sanseverina”, „de-a Albă ca Zăpada”, „de-a detectivii”, „de-a iubirea romantică”, „de-a prințul Prospero”, provocând din camera sa
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
putea spune, în aceste condiții, că ne aflăm în prezența unei poezii „mimetice”, dar avem de-a face, desigur, cu un tip particular de mimesis, înțeles nu atât ca reprezentare fidelă a realului preexistent, cât mai cu seamă ca mimare, simulare și modalitate implicită de... stimulare a capacității noastre de cititori prea puțin inocenți, de a pătrunde în felurite lumi ficționale, mai mult sau mai puțin plauzibile, unde suntem atrași să jucăm diferite jocuri ale închipuirii. Este vorba de o alunecare
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
serioase cum se întâmplă în cazul criticării indirecte a unui regim totalitar. În acest caz particular (extrem de caracteristic pentru literatura română din a doua jumătate a secolului XX), schimbul de roluri (între cititor și autor, de pildă), travestiul, deghizarea textuală, simularea reprezintă mai mult decât simple procedee compoziționale și stilistice. Ele se manifestă - trebuie să precizăm - nu atât ca modalități de exhibare a unei autoreferențialități principiale a limbajului și a literaturii, cât mai cu seamă ca forme de reacție la stimulii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ar căpăta în viziunea aristotelică înrâurirea accepțiunii presocratice, rituale, a mimesis-ului, distanța este, desigur, destul de mare. Însă nu e mai puțin adevărat că argumentele aduse de cercetările mai recente în favoarea interpretării conceptului de mimesis în primul rând ca joc, ca simulare (în spiritul accepțiunii arhaice), se pot dovedi extrem de utile în deconstruirea dialecticii mit/rațiune, definitorie (și nu întotdeauna profitabilă) pentru gândirea occidentală. Din perspectiva demonstrației noastre, tocmai resuscitarea dimensiunii presocratice a conceptului se dovedește, în ultimă instanță, crucială. Poezia metatranzitivă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mai curând sub forma unor variabile, dependente de un moment istoric anume. În plus, dincolo de această relativizare, se poate ghici chiar o nouă funcție negativă, perversă, s-ar putea spune, a lor, funcție ce nu exclude deghizarea, schimbul de măști, simularea. Într-un cuvânt, în literatura actuală, genurile rămân, de multe ori doar un background de convenții și norme, în funcție de care se măsoară fie noutatea pe care o aduce orice operă originală, fie consecințele renunțării ironice la pretenția originalității. Toate aceste
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
traumatism al coloanei vertebrale; Înființarea unui centru de intervenție timpurie (cu două funcțiuni de bază: diagnosticare urodinamică, de care au beneficiat un număr de 115 persoane, și evaluare funcțională, de care au beneficiat 137 de persoaneă; Înființarea unui modul de simulare de domiciliu - în fapt, o locuință complet adaptată care reprezintă o etapă premergătoare întoarcerii la domiciliu; Înființarea unui birou de informare și orientare socioprofesională, de care au beneficiat 202 persoane; Implementarea unui sistem-pilot de transport adaptat, care a avut 155
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
rezultatele proiectului-pilot au putut fi extinse prin funcționarea permanentă a centrelor înființate în cadrul proiectului pentru folosirea serviciilor lor de către întreaga comunitate a persoanelor cu nevoi. Pe baza experienței anterioare, decontarea cheltuielilor de cazare și masă ale participanților în cadrul modulului de simulare de domiciliu și a unei părți a cheltuielilor salariale s-a realizat din bugetul acordat de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei în baza Legii nr. 34/1998. O parte a cheltuielilor proiectului, după încetarea finanțării, au fost acoperite din bugetele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
rece”, informațiile și aprecierile n-ar trebui să aibă impact asupra judecăților ulterioare. Ancorările încurajează aplicarea principiului minimului efort de gândire, dar, după cum vedem, în acest caz, principiul respectiv conduce la costuri cognitive (erori). Cercetările au evidențiat că și mecanismele simulării mentale, desfășurându-se după tendința minimului efort, constituie potențiale surse de eroare în aprecieri. Prin efectul simulării mentale se înțelege faptul că reacțiile noastre la diferite evenimente depind nu numai de evenimentele în sine, ci și de scenariile alternative pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
minimului efort de gândire, dar, după cum vedem, în acest caz, principiul respectiv conduce la costuri cognitive (erori). Cercetările au evidențiat că și mecanismele simulării mentale, desfășurându-se după tendința minimului efort, constituie potențiale surse de eroare în aprecieri. Prin efectul simulării mentale se înțelege faptul că reacțiile noastre la diferite evenimente depind nu numai de evenimentele în sine, ci și de scenariile alternative pe care le provoacă. Cu deosebire când e vorba de evenimente nedorite, oamenii sunt înclinați să simuleze mental
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să simuleze mental alternative episodice opuse, bazate pe raționamente de tipul „ce altceva ar fi putut face”, „cum s-ar fi putut evita (evenimentul)”. Este ceea ce, în literatura de specialitate, se numește gândire contrafactuală (conterfactual thinking). Mai departe, teoria despre simularea mentală face predicția că, cu cât omul construiește mai ușor și mai repede asemenea alternative, cu atât va resimți mai multă compasiune pentru victimele implicate în astfel de evenimente. Kahneman și Miller (1986) - principalii artizani ai multor considerații teoretice de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a găsi mai ușor și mai repede alternative opuse în cele două situații funcționează atât la nivel de actori ai episoadelor, cât și la cel al subiecților ce judecă aceste episoade. Pe de altă parte, considerăm că numai invocarea mecanismului simulării pe baza minimului efort, a accesibilității (availability) construcției euristice nu este suficientă pentru a explica în mod convingător relațiile agenților cognitivi. În cazul experimentului de față, simpatia și compasiunea mai puternică față de persoana A, în raport cu B, poate fi rațional (și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
A s-a datorat absolut unui ghinion. În virtutea socializării în spiritul normei justiției (dreptății) distributive, a echității, ceea ce i s-a întâmplat persoanei A ne apare ca fiind o nedreptate. Oricum, experiențe mai riguroase în controlul variabilelor indică prezența efectelor simulării mentale ca surse de erori și prin ceea ce s-ar putea numi falsă diferență de șanse și implicarea suspiciunii. Indivizii sunt tentați ca atunci când întâlnesc evenimente puțin probabile să considere șansele lor de apariție la modul absolut și nu relativ
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
10 locuri vor rămâne câteva „neprogramate” dinainte, deci pe care se poate efectiv concura cinstit. Desigur, situația mai sus imaginată nu coincide exact cu cele manipulate experimental, dar este asemănătoare și poate fi așezată sub semnul strategiilor euristice și al simulării mentale. O analiză lucidă a comportamentului cognitiv cotidian complex ne îndreptățește să nu-l calificăm nici ca total (sau aproape total) rațional, așa cum este el presupus în teoria alegerii raționale, dar nici prins cu o atât de mare frecvență în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
numeroase și deci apar, din acest motiv, dificultăți în controlarea situației fiecăreia sau legate de înmulțirea numărului de observații, repetate asupra fiecărei entități, datele culese prin observație pot fi supuse unui tratament statistic prin care, de regulă, se încearcă tocmai simularea unor situații experimentale. Astfel, o serie de proceduri statistice bazate pe corelație (corelații parțiale, regresia multiplă, analiza path etc.) și similarele lor în cazul caracteristicilor calitative nu fac altceva decât să încerce să evidențieze relația directă dintre două variabile când
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
principal, de caracterul ei selectiv -, ci și la cel al percepției, al procesării și interpretării informației ce se culege, prin intermediul chestionarului, în cadrul anchetei. O serie de mecanisme și erori specifice de acest gen (efectul falsului consens, efectul încadrării, efectul ancorării, simularea mentală, falsa diferență de șanse) au fost expuse în secțiunea dedicată erorilor cunoașterii comune din primul capitol. Aici vom semnala doar importanța ideii mai generale conform căreia subiectul are propria perspectivă asupra problemelor puse în discuție prin chestionare, el plasându
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu te văz, am chinuri Iar cînd te văz leșinuri’’, este generală În poezia erotică a timpului și indică o suspectă complicitate În durere. Conachi cumulează Într-un poem (În lipsa ei) toate formele chinului (focul, plînsul, ieșirea din „simțire”, tremurul, simularea morții), Între ele leșinul: „CÎt mi-i de urît sînt fără tine, Toate pre pămînt moarte-s pentru mine..,,. Orișiunde-oi fi, dacă nu ești față, Parcă-s pe-un pustiu, afară din viață. Vai de min’ atunci cînd nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de a pune capăt zilelor intră În strategia seducției. Sentimentul morții capătă substanță acolo unde strategia Încetează și În fața Îndrăgostitului se deschide cu adevărat perspectiva dispariției. Iată un poem (Două inimi ce se despart) ce stă ambiguu la frontiera dintre simulare și senzația reală de stingere. Conachi se grăbește să Îmbrățișeze o idee mare, răspîndită În poezia erotică a evului mediu: unirea eternă În moarte. Este mitul tristanian al pasiunii care află plenitudine și liniște În transcendent. Nu-ți vine să
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
apărând pe neașteptate, oameni cercetându-i chipul ca să afle dacă mai era viu sau murise; asculta șoapte și își dădea seama că ceva parcă se petrecuse în sufletul acelor jivine ce-i analizau sănătatea minții. Drept care Tommaso sporea doza de simulare spre a-i dezorienta. Nu sunt nebun, e nebun cel ce mă torturează și mă silește să-l trădez pe Dumnezeu. Dar minuni o să se-ntâmple, se va vedea curgând sângele ca un fluviu ieșit din matcă care nu-i
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]