2,389 matches
-
octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Astfel, în anul 1962, rămăseseră în Rădăuți doar aproximativ 800 de evrei. Activitatea religioasă a continuat să se desfășoare în Rădăuți. În 1962, funcționau în localitate trei sinagogi. Prima sinagogă din Rădăuți a fost construită în anul 1830 de către Eliahu Gewölb, în centrul orașului. Ca urmare a creșterii numărului de evrei din oraș, sinagogile au devenit neîncăpătoare, iar în anul 1880, în timpul vizitei împăratului Franz Joseph I la Rădăuți, o
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
religioasă a continuat să se desfășoare în Rădăuți. În 1962, funcționau în localitate trei sinagogi. Prima sinagogă din Rădăuți a fost construită în anul 1830 de către Eliahu Gewölb, în centrul orașului. Ca urmare a creșterii numărului de evrei din oraș, sinagogile au devenit neîncăpătoare, iar în anul 1880, în timpul vizitei împăratului Franz Joseph I la Rădăuți, o delegație de evrei i-a solicitat sprijinul. Aveau nevoie de un teren pentru a construi o mare sinagogă. Împăratul și-a dat acordul punând
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
creșterii numărului de evrei din oraș, sinagogile au devenit neîncăpătoare, iar în anul 1880, în timpul vizitei împăratului Franz Joseph I la Rădăuți, o delegație de evrei i-a solicitat sprijinul. Aveau nevoie de un teren pentru a construi o mare sinagogă. Împăratul și-a dat acordul punând la dispoziția comunității evreiești o parcelă de teren în centrul orașului, lângă parc. Construcția templului a trenat mai mulți ani ca urmare a neînțelegerilor dintre evreii ortodocși și cei moderniști cu privire la proiectul acestuia. Dacă
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
parcelă de teren în centrul orașului, lângă parc. Construcția templului a trenat mai mulți ani ca urmare a neînțelegerilor dintre evreii ortodocși și cei moderniști cu privire la proiectul acestuia. Dacă ortodocșii doreau ca templul să fie construit în stilul tradițional al sinagogilor, moderniștii voiau un templu asemănător cu cel din Cernăuți, cu o cupolă rotundă deasupra. În final s-a ajuns la un compromis, iar templul a fost construit în stilul Templului din Cernăuți dar cu două turnuri gemene în loc de cupolă. Femeilor
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
Templului au pătruns, printr-un geam spart, persoane necunoscute care au spart lacătul de la Aron Kodeș, au scos cele trei suluri sfinte, le-au dezbrăcat de învelitori și le-au așezat pe masă. Nu a fost furat nimic. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Templul Mare din Rădăuți
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
titlul cărții pe care a scris-o), însoțit de cele două soții și de elevii săi, între care cel ce i-a scris mai apoi biografia, Rabi Ishmael Misangoiti. Ei au înființat o ieșiva numită „Kneset Israel” pe locul fostei sinagogi „Ramhal”. După un an Hâim Ben Attar s-a mutat, împreună cu ieșiva, la Ierusalim . În 1743 s-a instalat la Akko un alt învățat evreu de renume în acea vreme, rabinul și cabalistul Moshe Hâim Luzzatto, împreună cu soția sa, Tzippora
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
satul Ițcani (localitate de frontieră între Imperiul Austro-Ungar și Regatul României, formată în jurul Gării Ițcani) nu existau locuitori de etnie română, populația fiind formată din germani, poloni și evrei. În sat existau o biserică romano-catolică, o biserică luterană și o sinagogă, dar nici o biserică ortodoxă. După Unirea Bucovinei cu România, unii locuitori de etnie neromână s-au repatriat în țările lor, stabilindu-se aici români din satele din apropiere pentru a lucra la Gara și Depoul de locomotive din Ițcani. Denumirea
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
profesor la universitățile din Freiburg in Breisgau și Ingolstadt, unde a devenit prorector în 1515. Din 1518 a ocupat funcția de predicator al Catedralei din Regensburg. În această funcția a îndemnat la persecutarea evreilor și a luat parte la distrugerea sinagogii din Regensburg. Mai tîrziu, ca predicator pentru pelerini în capela „Mariei cea frumoasă” a devenit cunoscut prin devoțiunea sa fanatică pentru Fecioara Maria. În 1521 s-a mutat la Waldshut. În 1522 i-a întîlnit la Basel pe Heinrich Glarean
Balthasar Hubmaier () [Corola-website/Science/316771_a_318100]
-
ani; tatăl lui Spektor a întâlnit-o pe Vargas prin intermediul soțului acesteia, violonistul Samuel Marder. Deși familiei nu i-a fost în putință să aducă pianul lor din Rusia, Spektor a găsit un pian la care să cânte în subsolul sinagogii ei. Spektor a fost inițial interesată numai în muzică clasică, dar mai târziu și de hip hop, rock și punk. Deși a compus la început cântece în jurul casei, Spektor a devenit interesată pentru prima oară de compuneri mai formale în timpul
Regina Spektor () [Corola-website/Science/316831_a_318160]
-
a fost construită în anul 1865 în cartierul evreiesc Târgu Cucului. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Primul lăcaș de cult evreiesc atestat la Iași este considerat a fi Sinagoga Mare, construită în anul 1657. Cu timpul, ca urmare a creșterii numerice a populației evreiești din capitala Moldovei, în cartierul Târgu Cucului (devenit o zonă centrală a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
este considerat a fi Sinagoga Mare, construită în anul 1657. Cu timpul, ca urmare a creșterii numerice a populației evreiești din capitala Moldovei, în cartierul Târgu Cucului (devenit o zonă centrală a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor, Măcelarilor, Cușmarilor, Pietrarilor etc. Sinagoga Merarilor a fost construită
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
anul 1657. Cu timpul, ca urmare a creșterii numerice a populației evreiești din capitala Moldovei, în cartierul Târgu Cucului (devenit o zonă centrală a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor, Măcelarilor, Cușmarilor, Pietrarilor etc. Sinagoga Merarilor a fost construită în secolul al XIX-lea pe Str. Labirint
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
Târgu Cucului (devenit o zonă centrală a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor, Măcelarilor, Cușmarilor, Pietrarilor etc. Sinagoga Merarilor a fost construită în secolul al XIX-lea pe Str. Labirint nr. 17 (astăzi Str. Elena Doamna nr. 13) din cartierul Târgu Cucului, în apropiere de Sinagoga Mare
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor, Măcelarilor, Cușmarilor, Pietrarilor etc. Sinagoga Merarilor a fost construită în secolul al XIX-lea pe Str. Labirint nr. 17 (astăzi Str. Elena Doamna nr. 13) din cartierul Târgu Cucului, în apropiere de Sinagoga Mare și de Biserica Bărboi, precum și de un alt monument istoric, Casa
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor, Măcelarilor, Cușmarilor, Pietrarilor etc. Sinagoga Merarilor a fost construită în secolul al XIX-lea pe Str. Labirint nr. 17 (astăzi Str. Elena Doamna nr. 13) din cartierul Târgu Cucului, în apropiere de Sinagoga Mare și de Biserica Bărboi, precum și de un alt monument istoric, Casa de la cinci drumuri (construită în 1820 și servind astăzi ca sediu al Comunității Evreilor din Iași). Conform DEX, cuvântul merar înseamnă "cultivator sau vânzător de mere". Data exactă
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
Casa de la cinci drumuri (construită în 1820 și servind astăzi ca sediu al Comunității Evreilor din Iași). Conform DEX, cuvântul merar înseamnă "cultivator sau vânzător de mere". Data exactă de construire a clădirii care a rămas cunoscută cu denumirea de Sinagoga Merarilor nu este cunoscută, dar toate sursele sunt de acord că ea datează din secolul al XIX-lea. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
înseamnă "cultivator sau vânzător de mere". Data exactă de construire a clădirii care a rămas cunoscută cu denumirea de Sinagoga Merarilor nu este cunoscută, dar toate sursele sunt de acord că ea datează din secolul al XIX-lea. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Merarilor a fost
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
-lea. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Merarilor a fost construită în 1865. Conform istoricului Ițic Kara, acest imobil a fost cumpărat în 1866 cu suma de 400 de galbeni. În anul 1939, Sinagoga Merarilor era una dintre cele 112 case de rugăciune evreiești din Iași . În
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Merarilor a fost construită în 1865. Conform istoricului Ițic Kara, acest imobil a fost cumpărat în 1866 cu suma de 400 de galbeni. În anul 1939, Sinagoga Merarilor era una dintre cele 112 case de rugăciune evreiești din Iași . În perioada regimului comunist (1948-1989), marea majoritatea a sinagogilor din Iași au fost dărâmate pentru a se construi blocuri pe terenurile respective. În prezent, singurul lăcaș de cult
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
istoricului Ițic Kara, acest imobil a fost cumpărat în 1866 cu suma de 400 de galbeni. În anul 1939, Sinagoga Merarilor era una dintre cele 112 case de rugăciune evreiești din Iași . În perioada regimului comunist (1948-1989), marea majoritatea a sinagogilor din Iași au fost dărâmate pentru a se construi blocuri pe terenurile respective. În prezent, singurul lăcaș de cult evreiesc din Iași în care se mai oficiază slujbe religioase este Sinagoga Mare, în timp ce Sinagoga Merarilor este folosită ca depozit. În
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
Iași . În perioada regimului comunist (1948-1989), marea majoritatea a sinagogilor din Iași au fost dărâmate pentru a se construi blocuri pe terenurile respective. În prezent, singurul lăcaș de cult evreiesc din Iași în care se mai oficiază slujbe religioase este Sinagoga Mare, în timp ce Sinagoga Merarilor este folosită ca depozit. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
regimului comunist (1948-1989), marea majoritatea a sinagogilor din Iași au fost dărâmate pentru a se construi blocuri pe terenurile respective. În prezent, singurul lăcaș de cult evreiesc din Iași în care se mai oficiază slujbe religioase este Sinagoga Mare, în timp ce Sinagoga Merarilor este folosită ca depozit. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
Iași au fost dărâmate pentru a se construi blocuri pe terenurile respective. În prezent, singurul lăcaș de cult evreiesc din Iași în care se mai oficiază slujbe religioase este Sinagoga Mare, în timp ce Sinagoga Merarilor este folosită ca depozit. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Merarilor nu mai
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
depozit. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Merarilor nu mai era în funcțiune. Sinagoga Merarilor este o casă cu un etaj. La intrare se află un pridvor care are deasupra sa un balcon. Pe fațada vestică se află câte patru ferestre la fiecare nivel și un balcon
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Merarilor nu mai era în funcțiune. Sinagoga Merarilor este o casă cu un etaj. La intrare se află un pridvor care are deasupra sa un balcon. Pe fațada vestică se află câte patru ferestre la fiecare nivel și un balcon deasupra pridvorului adăugat de la intrare. Pereții clădirii
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]