15,989 matches
-
confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național. Spre deosebire de Acordul Social Tripartit, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți, neîndeplinirea obligațiilor asumate prin acesta atrăgând răspunderea părților care se fac vinovate. La nivel sectorial se semnează de către federațiile sindicale și patronale reprezentative contractele colective de muncă la nivel de ramură, fie în fiecare an, fie o dată la câțiva ani, dar cu precizarea că în aceste cazuri în fiecare an se încheie cîte un act adițional la contractul colectiv de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la nivel de ramură/întreprindere, ele ar trebui să se aplice, conform legii (care stipulează că prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații din unitate/ramură, indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizație sindicală din unitate/ramură), tuturor salariaților din ramură/întreprindere, dar, de fapt, se aplică efectiv doar angajaților din unitățile economice/sindicatele participante la semnarea contractului. Angajații din unitățile/sindicatele nereprezentate sunt acoperiți de contractul colectiv de muncă la nivel național, însă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
din unitățile/sindicatele nereprezentate sunt acoperiți de contractul colectiv de muncă la nivel național, însă nu există certitudinea că sunt efectiv acoperiți și de contractul de la nivel de ramură/întreprindere. ANEXĂ Ghid de interviu privind dialogul social tripartit pentru confederațiile sindicale și patronale reprezentative la nivel național Cum apreciați climatul general al dialogului social, la nivel național și la nivel de ramură? Considerați că există obstacole în calea desfășurării dialogului social din țara noastră? Dacă da, în ce ar consta aceste
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
individuale, are un caracter exclusiv familial. Printre cauzele emigrărilor, În primul rînd se impun cele de natură politică. După Încheierea războiului, suprimarea treptată În Europa de Est a instituțiilor parlamentare și a sistemului politic pluripartit, a libertății presei și Întrunirilor, a organizării sindicale libere, reprimarea Bisericii și scoaterea În afara legii a unor culte religioase, toate aceste evoluții și altele similare s-au aflat la baza cauzelor politice ale emigrărilor”. Cu toate opreliștile impuse de Moscova și Însușite Întocmai de București, „după al Doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au văzut ce se poate realiza in extremis și și-au imaginat cum ar fi dacă aceeași energie și planificare ar fi puse În slujba bunăstării populare și nu În cea a distrugerii În masă. Alături de mulți lideri politici și sindicali, industriași și intelectuali de marcă (cum ar fi Philip Gibbs În Anglia, Ernst Jünger În Germania și Gustave Le Bon În Franța), inginerii și urbaniștii au tras concluzia că economiile europene pot fi reconstruite și pacea socială dobândită numai printr-
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Dată fiind răspândirea și puterea istorică a celei dintâi, dezvoltarea spontană a clasei muncitoare va determina Întotdeauna succesul ideologiei burgheze. Lenin a formulat memorabil acest lucru: „tot ce poate să creeze clasa muncitoare exclusiv prin eforturi proprii este o conștiință sindicală”. Conștiința social-democrată, dimpotrivă, trebuie să vină din exterior, adică din partea elitei socialiste. Partidul de avangardă este descris ca fiind conștient, științific și socialist În adevăratul sens al cuvântului și este prezentat În contrast cu masele care sunt, prin extensie, inconștiente, pre-științifice și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Îngrijorările lui Lenin proveneau din convingerea sa din acea perioadă că, În Rusia, clasa muncitoare și cea mai mare parte a elitei intelectuale erau foarte În urmă, În comparație cu aceleași categorii din Germania. În Ce e de făcut?, social-democrația și mișcarea sindicală germane sunt, În mod repetat, date drept exemplu și puse În contrast cu situația din Rusia. Însă principiul ce stătea la baza neliniștii lui Lenin era deasupra diferențelor naționale, avându-și sursa În rolurile funcționale clar definite pe care le jucau partidul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sociologie a partidului, adică nu le trecuse niciodată prin minte că elita intelectuală ar putea avea interese care să nu coincidă cu cele ale muncitorilor, indiferent cum ar fi fost ele definite. Amândoi au identificat rapid o sociologie a birocrațiilor sindicale, dar nu și una a partidului marxist revoluționar. De fapt, Rosa Luxemburg nici nu depășise metafora directorului de fabrică, cum a făcut Lenin, În explicarea motivelor pentru care ar fi Înțelept ca muncitorul să urmeze instrucțiunile și astfel să contribuie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
f. 15-17; Arhivele Naționale Istorice Centrale (în continuare se vor cita A.N.I.C.), fond Reforma agrară din 1921, județul Dorohoi, dosar 114, f. 40-45. • Biblioteca Centrală de Stat, fond Al. Saint Georges, pachet CXCIV, dosar 10, f. 12. și asociațiile sindicale și cooperatiste. Se mai solicita, între altele, instituirea tarifelor minimale și a arenzilor maximale în bani și în dijmă, adică repunerea în uz a legii învoielilor agricole din 23 decembrie 1907/5 ianuarie 1908, care căzuse în desuetudine, și asigurări
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
invadeze Kuweitul sau să impună adoptarea unor concesii financiare? În schimb, un agent bine plasat din statul-major al Armatei poloneze a informat cu privire la decizia secretă a Guvernului polonez din 1981 de a impune legea marțială pentru a zdrobi Solidaritatea, mișcarea sindicală independentă 87. Pe scurt, înțelegerea intențiilor inamicului, a strategiei sale și a percepției pe care o are cu privire la situația în care se află este, deseori, cea mai de preț informație. Interceptarea comunicațiilor dintre conducerea politică și cea militară a țării
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
politică în Europa Occidentală”35. După cum preciza Comisia Church, programul rezultat implica „subvenții pentru organizațiile muncitorești și politice adverse”, care: ...aveau ca scop să servească drept alternative la grupările de inspirație sovietică sau comunistă. șSe realizauț operațiuni vaste în domeniul sindical, mediatic și electoral, la sfârșitul anilor ’40. Sprijinul pentru organizațiile „adverse”, în special în activitățile vizând sindicatele, studenții sau cele culturale, urmau să capete o amploare mult mai mare în anii ’50 și ’6036. După cum sublinia Ray Cline, majoritatea fondurilor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de privilegii. De aceea, în perioada postcomunistă, s-a dus o aprigă bătălie politică pentru fixarea acestor privilegii, precum și a grupurilor care au acces la ele. Revoluționari, parlamentari, oameni de afaceri, universitari, artiști, scriitori, jurnaliști, medici, notari, magistrați, arhitecți, lideri sindicali etc. au invocat toate ideologiile și motivele politice pentru a obține privilegii pe cale politică. În general, aceste privilegii au făcut parte din două categorii: în prima intră distribuirea preferențială, în favoarea unor grupuri ale micii burghezii, a unor resurse gestionate de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Mayer evocă condițiile În care Universitatea din Leipzig fusese rebotezata Universitatea „Karl-Marx” și felul În care reprezentanții ȘED se impuseseră În facultatea de filosofie. Abandonarea recrutărilor foarte selective anterioare mărise numărul studenților, ca și organizațiilor politice (Organizația Tineretului Comunist, FDJ), sindicale și de femei. Reprezentanții lor, admiși treptat În comitetul facultății cu drept de vot, controlau după numai zece ani facultatea, indezirabilii fiind Înlăturați. A fost cazul lui Hans Mayer Însuși, supus unei campanii de umilire publică după ce publicase În Vest
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
care domnește În domeniul editării și difuzării. Polemicile dintre partizanii monopolului Uniunilor de creatori, asociații unice care ar Împiedica «dispersarea forțelor» și ar păstra o anume influență În viață națiunii, si adepții unei separări clare Între o organizație de tip sindical și «agenții» sau «fundații» orientate spre profit, n-au ajuns la rezultate clare, dar indică tendințele dominante În interiorul câmpului. Astfel, constituirea În 1994 de către tineri scriitori independenți a unei «Asociații a Scriitorilor Profesioniști» (ASPRO), inspirându-se din reușită actorilor de la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pentru exercitarea profesiei. În majoritatea acestor țări existau mai multe organizații profesionale ale scriitorilor, urmare a dezmembrării fostelor uniuni ale scriitorilor, precum și secțiuni naționale ale PEN-Clubului. În unele țări, ca În Ungaria, există o distincție Între organizarea profesională și organizarea sindicală, organizațiile profesionale fiind mai selective, specializate și concurențiale, celelalte limitându-și activitatea la probleme de ordin economic și legislativ. Și În epoca organizațiilor socialiste există o distincție asemănătoare Între Uniune și Fondul literar (sau artistic, muzical, plastic), care era Însărcinat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mizeria pensiilor (beneficiarii trebuiau să aibă mai mult de 60 de ani și să fie deja la pensie). Stabilirea unei asemenea liste atribuia acestor «uniuni de creatori» o parte din puterea pe care o pierduseră după 1990. Orientarea corporatistă și sindicală a Uniunii a discreditat-o În noua conjunctură, dominată de asociații ale «societății civile» politizate. Constituirea unei asociații concurente a «scriitorilor profesioniști» (ASPRO), de orientare mai explicit neoliberala, adusese un prejudiciu de imagine Uniunii și amenință să conducă la diminuarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
privat a făcut că valoarea lor să crească sensibil. ASPRO: Fondată În iulie 1994, Asociația Scriitorilor Profesioniști din România - ASPRO - este prima alternativă instituțională la Uniunea Scriitorilor În câmpul literar românesc postcomunist. Spre deosebire de Uniunea Scriitorilor, care conserva o importanță reprezentare sindicală la nivel național, a aproape totalității scriitorilor români, ASPRO este o asociație de dimensiuni medii, creată pe afinități. Profilul sau este al unei fundații care promovează programe culturale. ASPRO organizează sau co-organizează anumite manifestări literare și culturale, festivaluri, târguri de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Lukács, Becher, Wolf, Müller (1991). Această terminologie specifică Uniunii scriitorilor sovietici are două criterii diferite În aprecierea calității scriitorului: caracterizarea, care era o atestare a conformării politice și morale a candidatului și era făcută de un colectiv (organizație de partid, sindicală sau de tineret), În timp ce recomandarea era scrisă de doi membri ai uniunii. În 1971, un fond special destinat scriitorilor persecutați și familiilor lor a fost creat de scriitorii olandezi, fond ce trebuia să se adauge la donația unei părți din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mai ales al tinerilor avangardiști din anii ’30. Clasele primare R. le urmează la o școală bulgară. Băiat de prăvălie, autodidact, devine jurnalist și lucrează, succesiv, ca redactor la „Adevărul”, „Dimineața”, „Lumea românească”, „Timpul”, „România liberă” (în ilegalitate), „Ecoul”, „Viața sindicală”. Pentru o vreme este funcționar la Ministerul Învățământului, redactor la „Gazeta literară” (1947-1956), iar între 1959 și 1967, secretar al Uniunii Ziariștilor din România. Debutează cu versuri de tonalități bacoviene în „Rampa” (1923). Contribuie la realizarea revistei „75 HP” (1924
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
LUMEA NOUĂ, revistă apărută la București, lunar, între 5 martie și 16 octombrie 1911 și la 5 ianuarie 1912, ca supliment al „României muncitoare”, organul sindical al Partidului Social Democrat. Într-un succint program se precizează că L. n. dorește să contribuie la „luminarea maselor și în special a proletariatului orășenesc și sătesc prin știință și artă”. Versuri semnează Al. Vlahuță, D. Th. Neculuță, Ada Negri
LUMEA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287888_a_289217]
-
aceste grupări devin purtătoare de prestigiu și propun societății, atunci când nu sunt corupte economic și politic, modele de abordare a problemelor, criterii de evaluare și standarde de viață. Ele ar trebui să se plaseze la granița dintre acțiunile de tip sindical, cele de tip mediatic și prestările de servicii. De sindicate se apropie prin capacitatea de mobilizare a protestului social, prin directul suport din partea beneficiarilor și printr-o principială abstinență politică. Se deosebesc prin natura extraeconomică a revendicărilor și prin mai
Demitizarea politicului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17156_a_18481]
-
nu stîrni confuzii. Vreau să spun că e mai mult decît zăpăcitor să pozezi în editoriale drept apărător al liberalismului, ca idee, iar în celelalte articole din pagina întîi sau din paginile consacrate politicii să te faci portavocea unor revendicări sindicale lipsite de realism și care duc, adesea, la blocarea inițiativelor reformiste, majoritatea de esență liberală, indiferent de numele pe care îl poartă partidele care vor să se asocieze reformei. Evident că ziaristul nu poate trece cu vederea ceea ce se întîmplă
Fierbințeli politice și de presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17188_a_18513]
-
, publicație apărută la București de la 14 noiembrie 1918 până la 7 iulie 1940, zilnic (1919-1923), bisăptămânal (1923-1928) și săptămânal (1928-1940), în continuarea ziarului „Lupta” („România muncitoare”). Inițial are subtitlul „Organul Partidului Socialist și al Uniunii Sindicale”, între 1921 și 1924 „Organul Partidului Comunist”, iar din 1928 devine „Organul Central al Partidului Social Democrat din România”. Din 1933 titlul este „Lumea nouă”. Redactor: Constantin Titel Petrescu (mai 1931 - iulie 1940). S. are un pronunțat caracter propagandistic, urmărind
SOCIALISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
dezvoltă o stare de tensiune psihosocială. Familiile persoanelor torturate sunt și ele, la rândul lor, culpabilizate, agresate, hărțuite și umilite, marginalizate social. Persoanele care prezintă risc crescut pentru reprimarea prin tortură sunt următoarele: opozanții politici, activiștii pentru drepturile omului, liderii sindicali, de partid și ai studenților, minoritățile etnice, refugiații, jurnaliștii, persoanele arestate și supuse interogatoriilor. În rândul victimelor torturii se disting două categorii de indivizi: a) victimele primare, care sunt subiecții torturii propriu-zise, aplicată direct; b) victimele secundare, care sunt reprezentate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
La un moment dat se declară „refugiat” și ajunge tocmai într-un sat din Uzbekistan, unde muncește ca văcar și cioban. În noiembrie 1945 cere să fie repatriat. Ulterior va fi bibliotecar la ARLUS (1945-1946), activist de partid (1946-1948), activist sindical (1948-1950), elev al Școlii de Literatură „M. Eminescu” (1950-1951), redactor-șef adjunct la „Tânărul scriitor” și la „Luceafărul”, redactor la „Viața românească”, secretar de redacție la „Gazeta literară” (1962-1966), director al Casei Uniunii Scriitorilor (din 1967). Debutează în 1947 la
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]