3,476 matches
-
nici o îndoială cu privire la existența stării de lucruri la care ne referim. Această particularitate este o permanentă sursă de greșeli pentru germani atunci cînd vorbesc vreuna dintre limbile romanice. În latină clasică - asta ne însușim încă din școala, la orele de sintaxa - există un complex de procedee foarte strict reglementate pentru a marca această oratio obliqua, vorbirea indirectă. Ceea ce într-un text era propoziție principala, apare în textul subordonat că acusativum cum infinitivo, ceea ce în text era propoziție secundară, apare - independent de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indiferent de limba-bază folosită, ele au cîteva trăsături comune constînd, în esență, din simplificarea tuturor nivelurilor limbii. De pildă, la nivel gramatical, vorbitorul unei limbi creole va recurge adesea la forme verbale de infinitiv sau de imperativ și la o sintaxa din care sînt eliminate, în mod frecvent, elementele de relație. Diferența dintre un dialect al limbii franceze și o creola cu baza franceză, de exemplu, este dată tocmai de originea mixtă a celei din urmă, ca și de statutul ei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
început, la modul infinitiv. Ethnologue consideră că o varietate a acestui pidgin se vorbește astăzi în insulele Mării Egee, avînd un vocabular tot cu predominantă italiană, la care se adaugă cuvinte din spaniolă, catalana, franceza, iudeospaniola și turcă, dar cu o sintaxa predominant arabă. Astăzi sintagma lingua franca apare uneori în relație de sinonimie cu cea de limbă vehiculara, care însă nu este în mod obligatoriu un pidgin, așa cum era lingua franca. Sînt considerate limbi vehiculare limbi de circulație internațională precum engleză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
română este cu siguranță o limbă romanica: ea are în comun cu limbile surori un vocabular latin moștenit, neologizarea orientată spre latină, restrîngerea declinărilor - realizată doar parțial în română - formarea articolelor, formarea de clitice, dezvoltarea unei morfologii a verbului, o sintaxa a propoziției de-a lungul axelor subiect-predicat-complement și predicat-subiect-complement. Din punct de vedere tipologic, română este însă, deopotrivă - spre deosebire de celelalte limbi romanice - o limbă balcanică: ea are în comun cu limbile neromanice bulgară și albaneză folosirea unei declinări minimale, postpunerea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
humaine, Éditions Odile Jacob, Paris, 1996. Chaudenson, Robert, Leș créoles, PUF, Paris, 1995. Chomsky, Noam, Aspects de la théorie syntaxique, Seuil, Paris, 1971 (titlul original: Aspects of the Theory of Syntax, MIT Press, Cambridge, Massachusetts, 1965). Trad. rom. Aspecte ale teoriei sintaxei, traducere din limba engleză de Paul Schveiger și James E. Augerot, București, 1969 (litografiat). Chomsky, Noam, Lectures on Government and Binding, Foris Publications, Dordrecht, 1982; Trad. fr. Théorie du Gouvernement et du Liage, Seuil, Paris, 1991. Chomsky, Noam, Some Concepts
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Wichmann, Søren (editori), The Typology of Semantic Alignment, Oxford University Press, Oxford, 2008. Dor, Daniel; Knight, Chris; Lewis, Jerome (editori), The Social Origins of Language. Studies în the Evolution of Language, Oxford University Press, Oxford, 2014 Dragomirescu, Adina, Ergativitatea: tipologie, sintaxa, semantica, Editura Universității din București, București, 2010. Dubois, Jean (coordonator), Dictionaire de linguistique et des sciences du langage, Larousse, Paris, 1994. Eckert, Gabriele, Sprachtypus und Geschichte. Untersuchungen zum typologischen Wandel des Französischen, Narr, Tübingen, 1986. Feuillet, Jack, Introduction à la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Leș langues du monde, Édouard Champion, Paris, 1924, reeditare 1952. Meillet, Antoine, Linguistique historique et linguistique générale, vol. I-II, Champion et Klincksieck, Paris, 1921, 1936 (reeditare vol. I, 1958 ; vol. ÎI. 1952). Metzeltin, Michael, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2011. Metzeltin, Michael, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Mihăilă, Gheorghe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Romanian and the Românce Type, în vol. Sanda Reinheimer Rîpeanu; Ioana Vintilă-Rădulescu (editori), Limba română, limba romanica. Omagiu acad. Marius Sală - la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, pp. 319-329. Metzeltin, Michael, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2011. Metzeltin, Michael, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Monachesi, Paola
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ramură cea mai divergență față de sistemul afro-asiatic standard. Bibliografie specială: Allen, James P., The Ancient Egyptian Language. An Historical Study, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. Anghelescu, Nadia, Identitatea arabă. Istorie, limba, cultura, Editura Polirom, Iași, 2009. Anghelescu, Nadia, Introducere în sintaxa limbii arabe literare, Editura Fundației "România de Maine", București, 2007. Anghelescu, Nadia, Limbaj și cultură în civilizația arabă, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1986. Anghelescu, Nadia, Limba arabă în perspectiva tipologica, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. Aoun, Joseph E.; Benmamoun
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Canberra, 1985. Thurgood, Graham; LaPolla, Randy J. (editori), The Sino-Tibetan Languages, Routledge, Londra/New York, 2003. Tournadre, Nicolas, L'ergativité en tibétain. Approche morphosyntaxique de la langue parlée, Peeters, Louvain/Paris, 1996. Vișan, Florentina, Gramatică limbii chineze, vol. 1: Morfologia, vol. 2: Sintaxa, Editura Universității București, 1998, 1999. Williams, Jeffrey P. (editor), The Aesthetics of Grammar. Sound and Meaning în the Languages of Mainland Southeast Asia, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. 6.7. MAREA FAMILIE AUSTRO-ASIATICĂ 171 de limbi (Ethnologue: 148 mon-khmer + 23
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
categorii non-verbale - de ex. la pronumele personal. Unele limbi disting aspectul perfectiv-imperfectiv. În 99% din limbile australiene lipsesc forme separate de pasiv. Există forme de reciproc și reflexiv, verbe auxiliare, forme verbale compuse; de regulă nu apar forme participiale. În sintaxa, limba australiană se caracterizează fie prin incorporarea obiectului la verb, fie prin polisemantism (de ex. tiwi307). Topica destul de liberă, cu diferențe stilistice; predomina ordinea subiect-obiect-verb"308. 6.9.5. O limbă izolată: kusunda Kusunda este o limbă pe cale de extincție
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
-lea i.C. akkadina devine o limbă internațională, scrisă în întregul Orient-Apropiat, din Anatolia în Iranul occidental, din Egipt pînă în Golful Persic familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul oriental; spre deosebire de celelalte limbi semitice, cu o topica SVO, akkadiana are o sintaxa în SOV, urmare a influenței sumeriene cuneiforma de origine sumeriana; cca 600 de semne cu referință semantica și uneori silabica și care notează și vocalele 11. albaneză O Albania, Kosovo (republică recunoscută doar de o parte a comunității internaționale), Macedonia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
se găsește în fața locutorului, în timp ce viitorul, necunoscut și invizibil se găsește în spatele lui (la fel pentru quechua și Mesopotamia antică); spre deosebire de logică binara a limbilor europene, aymara se sprijină pe o logică trivalenta (modala), evidență în caracterul strict algoritmic al sintaxei familia amerindiana, ramura aymara; aglutinanta; polisintetica; SOV latină 26. aynu N Chină (Xinjiang-Regiunea Autonomă Uigură); limba unei populații nomade familia altaica, ramura turcica, grupul uigur; unii lingviști o considera limba mixtă, cu o gramatică preponderent turcica (uigură), dar cu un
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
China, Afghanistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; aglutinanta, armonie vocalica; SOV; adj. - subst. arabă (în trecut), latină, chirilica cu litere suplimentare 201. klingoniană limba artificială imaginara creată de Marc Okrand, folosită în filmul Star Trek. aglutinanta; OSV; sintaxa asimilată celei a limbilor amerindiene latină 202. komi O Republică Komi și regiunea Perm (Federația Rusă); împreună cu udmurta formează ramură permiana a familiei uralice; cuprinde komi-ziriana (limba oficială cu numele simplu komi în Republică Komi, Federația Rusă), komi-permiak și komi-iazva
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
China, Pakistan familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul tibetan tibetana 209. ladino N Spania (pînă la sfîrșitul sec. XV), Turcia, Grecia, Bulgaria etc. limba artificială, creată de rabinii spanioli pentru a traduce și a predică textele sacre evreiești; vocabular spaniol, dar sintaxa (inclusiv topica) ebraica latină 210. lahu N Chină (Yunnan), Laos, Birmania, Vietnam, Thailanda familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul lolo-birman; SOV latină 211. lak O Daghestan (Rusia) familia caucaziana, ramura nakho-daghestaneză; ergativă, tipologie ritmica accentuala arabă (pînă în 1928), latină (pînă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Trad. rom.: Filosofia formelor simbolice, vol. I: Limbajul, Editura Paralelă 45, Pitești, 2008). Chomsky, Noam, Aspects de la théorie syntaxique, Seuil, Paris, 1971 (Titlul original: Aspects of the Theory of Syntax, MIT Press, Cambridge, Massachusetts, 1965). Trad. rom. Aspecte ale teoriei sintaxei, traducere din limba engleză de Paul Schveiger și James E. Augerot, București, 1969 (litografiat). Chomsky, Noam, Cunoașterea limbii, traducere de Alexandra Cornilescu, Ileana Baciu și Taină Duțescu Coliban, Postfața de Alexandra Cornilescu, traducerea notelor de Ioan Dimitriu, Editura Științifică, București
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
139, 178, desinența ~a 96, limba ~a 56, 72, 94, 95, 96, 142, 192, 202, 204, 224, 237, 241, 244, 248, 249, 251, 255, 264, 266, 268, 270, 273, 279, 295, 306, 307, 308, 309, 311, 315, limba ~-acuzativă 204, sintaxa ~a 95, tip ~ 56, 95, tip absolutiv-~ 94 ergativitate 94, 95, 96, 125, 128, 191, 244, 285, ~ scindata 204, split-ergativity 125, 255 érgon 28, 35, 67, 94, 128 eschimosa (inupiak, inuktitut, inuit, groenlandeza) 95, 97, 98, 107, 218, 219, 223
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
64, 66, 73, 74, 75, 76, 79, 93, 134, 190, analiza ~a 33, categorie ~a 35, 361, coerentă ~a 66, 74, 82, limba ~a 29, 34, 35, 36, 64, lingvistică ~a 77, 133, non-~ 36, opoziție ~a 25, 64, 80, sintaxa ~ 128, sistem ~ 25, 29, 35, 79, trăsătură ~a 66 fuziune 50, 59, 89, 116, 269, ~ neregulata 60, ~ parțială 63, ~ regulată 60, ~ totală 63, indice de ~ 91 G galeza (cymraeq) 93, 146, 161, 263, 331, 336 galica (gaulois) 261, 263, ~ cisalpina
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
273, 282 prepoziție 58, 59, 68, 88, 90, 98, 143, 178 producere lingvistică 32, 64, 65, 192 propoziție 59, 64, 67, 79, 90, 96, 98, 101, 155, 174, 178, 201, 205, 291, 293, 305, cuvînt-~ 90, 311, parte de ~ 90, sintaxa a ~ei 118 proto-bulgară 182 proto-sapiens 121 prusiana veche 164, 295 Q quashqai (kașkai, kashgai) 295 quechua 93, 109, 115, 220, 221, 222, 223, 241, 242, 295, 318, 319, 320, 322, 331, ~ de nord (quichua) 116, 322 quenya 233, 295
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
70, 75, 82 sincronie 26, 27, 29, 35, 36, 38, 57, 66, 67, 69, 70, 76, 127, 355 sindhi 152, 278, 303, 325, 330 sinfazic 29, 34, 35 singhaleza (sinhala) 152, 254, 290, 303, 327, 334 sinstratic 29, 34, 35 sintaxa 51, 64, 95, 96, 101, 113, 115, 118, 125, 171, 191, 205, 238, 242, 272, 277, ~ ergativă 95, 128, ~ funcțională 128, ~ romanica 85, 118, 131, 158, ~a propoziției 118, morfo~ 75, 114, 166, teoria ~ei 125, 354 sintetism 52, 68
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
25, 31, 38, 126, 127, 354, 355, ~a limbii 20, 29, 38, 52, 90, 127, 226, 335, 357, ~a monogenezei - Ouț of Africa (recent single-origin hypothesis) 16, 140, ~a negro-egipteană 209, ~a poligenezei (policentrica) 16, 140, ~a proto-boreală 120, ~a sintaxei 125, 354 teso (ateso) 211, 308, 337 tetela (otetela) 308 tetum 198, 308, 336 text 19, 28, 34, 36, 38, 40, 43, 63, 67, 79, 100, 101, 148, 153, 161, 169, 174, 233, 240, 244, 248, 249, 250, 252, 254
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lumii, Dorel Fînaru • Lingvistică textuala, Jean-Michel Adam • Lingvistică și terminologie. Hermeneutica metaforei în limbajele specializate, Doina Butiurca • Manipularea cuvantului, Philippe Breton • Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade, Monica Borș • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatică pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistică lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revăz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
România, București, 1971, pp. 208-217; Limbaj și cultură în civilizația arabă, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1986 (Trad. it., Zanichelii, Torino, 1993 și fr., L'Harmattan, Paris, 1995); Limba arabă în perspectiva tipologica, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000; Introducere în sintaxa limbii arabe literare, Editura Fundației "România de Maine", București, 2007; Introducere în studiul limbii, Editura Universității din București, 2007; Identitatea arabă. Istorie, limba, cultura, Editura Polirom, Iași, 2009. 67 Nadia Anghelescu, Limba arabă..., p. 14. 68 Ibidem, p. 21. 69
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cnrs.fr/lacito/actances/pdf/Lazard 04.pdf 176 Gilbert Lazard, L'actance, PUF, Paris, 1994. 177 Angela Bidu-Vrănceanu et alii, "Dicționar de stiinte ale limbii", în DSL, Editura Nemira, București, 2001, p. 202. 178 V. Adina Dragomirescu, Ergativitatea: tipologie, sintaxa, semantica, Editura Universității din București, București, 2010. 179 Robert Malcolm Ward Dixon, Ergativity, Cambridge University Press, Cambridge, 1994. 180 Exemplu preluat din Jacques Allières, Manuel pratique de basque, Picard, Paris, 1979. 181 Franck Neveu, Dictionnaire des sciences du langage, Armand
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și care apare și astăzi. 223 Michael Metzeltin, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 128. Pentru o perspectivă mai amplă asupra limbii române în context romanic, v. și vol. Michael Metzeltin, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text adăugit și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011 (Colecția Logos, nr. 4). 224 Termen propus de lingvistul Holger Pedersen, teoria fiind
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]