2,760 matches
-
lor). 14. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; Întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatica și urmările ei dogmatice; chenoza). 15. Opera de mântuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoană și opera Mântuitorului, întreita slujire a Mântuitorului; Răscumpărarea și aspectele ei - deosebiri confesionale; adeverirea morții și Învierii Domnului). 16. Dumnezeu Sfințitorul (Persoană și lucrarea Duhului Sfânt; relația dintre Hristos și Duhul Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însușiri; harul, harismele și darurile Sfanțului Duh
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
2. Transmiterea revelației divine. 3. Dumnezeu Creatorul. 4. Căderea omului. 5. Misterele vieții publice a lui Iisus. 6. Denumirile și simbolurile Duhului Sfânt. 7. Originea, întemeierea și misiunea Bisericii. 8. Sacramentele inițierii creștine. 9. Sacramentele de vindecare. 10. Sacramentele de slujire (căsătoria și preoția) 11. Raportul omului cu Dumnezeu și cu semenii (decalogul) 12. Rugăciunea în viață creștină. 13. Rugăciunea domneasca. ISTORIA RELIGIILOR 1. Definiția, obiectul și importanța. Istoriei religiilor. 2. Religia Egiptului antic. 3. Religia asiro-babiloniană. 4. Religiile hinei. Dao
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
3. Întruparea, Mântuitorului. Misterele copilăriei și vieții publice. 4. Misterele patimii, morții și învierii lui Iisus Cristos. 5. Spiritul Sfânt Sfințitorul. 6. Însușirile Bisericii. 7. Organizarea internă a Bisericii. 8. Sacramentele de inițiere. 9. Sacramentele de vindecare. 10. Sacramentele de slujire. 11. Viața veșnică: raiul, purgatoriul, iadul. B. TEOLOGIE MORALĂ 12. Conștiința morală. 13. Păcatul. 14. Legea morală. 15. Porunca întâi. 16. Porunca a doua și a treia. 17. Porunca a patra. 18. Porunca a cincea. 19. Porunca a șasea și
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Serbea ot Vasluia”, adică „domnul” sau „panul” Serbea din Vaslui care întărește, ca martor în divanul domnesc, dania voievodului Alexandru cel Bun către nobilii feudali, frații Oana Popșa și Moise Popșa, acesta din urmă supranumit „Filozofu”, pentru credință și dreaptă slujire. Un al doilea document de atestare a vechimii Vasluiului este scrisoarea voievodului Iliaș (fiul lui Alexandru cel Bun), prin care comunică, la 1 septembrie 1435, lui Vladislav Iagelo, regele Poloniei, că s-a împăcat cu fratele său Ștefan al II
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
gândului; alții, se luptă cu gândul spre a-și extinde prezența instinctului. În raport cu ceea ce cred că înseamnă bunăstarea lor, unii simt să dea frâu liber gândului, alții instinctului. Unii pun gândul în slujba instinctului, făcându-l sclavul lui; alții, deplâng slujirea instinctului și văd cât de ușor ne putem perverti gândul. Un sens, un rost al vieții noastre este acela de a-i lăsa (sau de a-i face) întotdeauna spiritului loc de exprimare. Unii oameni cred că ideile sunt (doar
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
fi descoperite și transpuse în materialul vetero‑testamentar. În 1Cor 9,9 sfântul Paul inter‑ pretează textul: să nu legi gura boului care treieră 53, în termeni ai responsa‑ bilității bisericii de a se îngriji de subzistența celor încredințați cu slujirea apostolică. În 1Cor 10,454, el întrebuințează metafora pietrei lovite de Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol al prezenței lui Cristos în mijlocul poporului Vechiului Testament, și ca o prefigurare a ritua‑ lului creștin al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și om, locul unde omul poate să pășească în sfera revelației dum‑ nezeiești. În cadrul bisericii, turlele și bolțile simbolizează cerul, fiind pictate cu imagini ale lui Cristos în slavă, ale Maicii Domnului și ale sfinților. Scene‑ le din viața și slujirea lui Cristos stau ca o punte între închinătorii pământești și sferele cerești, iar sfinții își au fiecare rolul lor special în cadrul ansamblu‑ 81 Paul Nicolaevici Evdokimov (1901‑1970) - teolog de origine rusă. 82 o. Clement, Questions sur l’homme, Paris
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
fi descoperite și transpuse în materialul vetero‑testamentar. În 1Cor 9,9 sfântul Paul inter‑ pretează textul: să nu legi gura boului care treieră 53, în termeni ai responsa‑ bilității bisericii de a se îngriji de subzistența celor încredințați cu slujirea apostolică. În 1Cor 10,454, el întrebuințează metafora pietrei lovite de Moise cu toiagul, ca să izvorască apă în pustiu 55, drept un simbol al prezenței lui Cristos în mijlocul poporului Vechiului Testament, și ca o prefigurare a ritua‑ lului creștin al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și om, locul unde omul poate să pășească în sfera revelației dum‑ nezeiești. În cadrul bisericii, turlele și bolțile simbolizează cerul, fiind pictate cu imagini ale lui Cristos în slavă, ale Maicii Domnului și ale sfinților. Scene‑ le din viața și slujirea lui Cristos stau ca o punte între închinătorii pământești și sferele cerești, iar sfinții își au fiecare rolul lor special în cadrul ansamblu‑ 81 Paul Nicolaevici Evdokimov (1901‑1970) - teolog de origine rusă. 82 o. Clement, Questions sur l’homme, Paris
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a favorizat o relație cu o familie franceză la invitația căreia familia Grosu a ajuns la Paris unde cere azil și se stabilește În capitala Franței. Rezidența la Paris nu l-a despărțit de România - „ardea un foc ascuns: ideea slujirii patriei de departe” - În conditiile de a fi streini fără nici o relație politică, religioasă sau din exilul românesc. În scurt timp tinerii emigranți au putut să constate că politicienii Franței și chiar intelectualitatea În ansamblu nu agreau atunci aluzii oricât
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
responsabilitate misiunea încredințată, de a paște turma lui Cristos: Paște mielușeii mei! Paște oile mele! Într-un limbaj sobru, dar profund, Card. Martini dă naștere astfel reflecțiilor asupra chemării, vocației de a te dedica celorlalți, fie în viața consacrată, de slujire preoțească, sau în viața de familie. Totul are ca fundament recunoașterea lui Cristos, asemenea lui Ioan în zorii enigmatici ai acelei zile Pascale emblematice: „E Domnul!” Manifestarea Domnului în viața unei persoane schimbă orice perspectivă: înlătură indiferența, angajează, responsabilizează, necesită
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
ne apropiem cu iubirea noastră. Alte semne sunt caritatea, sacrificiul, tot ceea ce ne costă, mai ales când ne costă cu adevărat. Am citit un decalog al unui grup de tineri voluntari care încearcă să construiască acum un grup permanent de slujire, mai ales în favoarea celor săraci; au această regulă care mi s-a părut foarte frumoasă: „A ști să ascunzi multe încercări cu un surâs”. Acesta este un lucru foarte mare, în timp ce noi suntem foarte nechibzuiți, facem sacrificii ,,când ne vine
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
responsabilitatea pentru o altă persoană, pentru un bărbat sau pentru o femeie cu care te unești pe deplin în asumarea reciprocă a responsabilității pentru a deveni la rândul tău responsabil pentru alții: familia; sau asumarea responsabilității într-o consacrare de slujire în Biserică: consacrare sacerdotală sau religioasă. Două sunt vocațiile fundamentale, deoarece reprezintă asumarea responsabilității personale-afective, în care iubirea este determinantă. E clar că de aici izvorăsc toate celelalte responsabilități, deoarece nu se poate asuma o responsabilitate fără iubire și, astfel
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
suntem încredințați altora. Isus vrea să mă pregătească la această încredințare: va fi încredințarea unei persoane, în vederea altora, în căsătorie; va fi încredințarea unui grup în angajamentul apostolic; va fi încredințarea altor persoane cu care să colaborez în muncă, în slujirea cotidiană; va fi încredințarea unei părți din turma Domnului în viața consacrată, religioasă, preoțească. Isus îmi încredințează pe cineva și eu trebuie să mă pregătesc la această încredințare trăind cu devotament și realism angajamentele pe care le am. Angajamentul principal
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
noi Îl facem prezent în numele și în virtutea lui Cristos și astfel transformăm istoria la fel cum și Cristos a transformat-o. 2. Ce este vocația și cum o pot discerne? Putem numi „vocație” chemarea de a-ți asuma responsabilitatea unei slujiri istorice în cadrul voinței lui Dumnezeu; este încrederea pe care Dumnezeu o acordă pentru a ne asuma o slujire pe parcursul istoriei. Cum recunosc o astfel de slujire divină? Cum cunosc responsabilitatea mea în funcție de cultură, de mentalitate, de viața lumii, în cadrul voinței
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
a transformat-o. 2. Ce este vocația și cum o pot discerne? Putem numi „vocație” chemarea de a-ți asuma responsabilitatea unei slujiri istorice în cadrul voinței lui Dumnezeu; este încrederea pe care Dumnezeu o acordă pentru a ne asuma o slujire pe parcursul istoriei. Cum recunosc o astfel de slujire divină? Cum cunosc responsabilitatea mea în funcție de cultură, de mentalitate, de viața lumii, în cadrul voinței lui Dumnezeu? Voi indica câteva mijloace mai concrete pentru a recunoaște slujirea ce mi-a fost încredințată, „încredințată
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
cum o pot discerne? Putem numi „vocație” chemarea de a-ți asuma responsabilitatea unei slujiri istorice în cadrul voinței lui Dumnezeu; este încrederea pe care Dumnezeu o acordă pentru a ne asuma o slujire pe parcursul istoriei. Cum recunosc o astfel de slujire divină? Cum cunosc responsabilitatea mea în funcție de cultură, de mentalitate, de viața lumii, în cadrul voinței lui Dumnezeu? Voi indica câteva mijloace mai concrete pentru a recunoaște slujirea ce mi-a fost încredințată, „încredințată” în sensul că sunt chemat să o descopăr
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
acordă pentru a ne asuma o slujire pe parcursul istoriei. Cum recunosc o astfel de slujire divină? Cum cunosc responsabilitatea mea în funcție de cultură, de mentalitate, de viața lumii, în cadrul voinței lui Dumnezeu? Voi indica câteva mijloace mai concrete pentru a recunoaște slujirea ce mi-a fost încredințată, „încredințată” în sensul că sunt chemat să o descopăr. Într-adevăr, vocația nu este o etichetă care ne este lipită pe frunte: este un dinamism ce ne este pus înăuntru. Dacă nu înțelegem aceasta, ne
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
nu este o etichetă care ne este lipită pe frunte: este un dinamism ce ne este pus înăuntru. Dacă nu înțelegem aceasta, ne facem idei mecanice asupra vocației, în loc de a ajunge la maturitatea noastră de persoane pentru a putea înțelege slujirea în contextul unei societăți și a unei culturi ce reflectă puterea Evangheliei. Eu voi sublinia patru aspecte pe care este util să le avem prezente, dar vă amintesc că sunt multe ajutoare pentru aceasta: - Nivelul transcendental; - Nivelul istorico-psihologic; - Nivelul personal
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
lor absolut; nu ne este dat un răspuns precis, dar este alimentat dinamismul căutării autentice a unei vocații. Pentru acest nivel este valabil ceea ce am indicat pentru a cunoaște voința lui Dumnezeu: rugăciunea, Sfânta Scriptură, Sacramentul Reconcilierii, Euharistia, angajarea în slujire. În Scriptură găsim marile vocații istorice (Abraham, Moise, Isaia, Ieremia, Isus, Petru, Ioan, Paul etc.) care reprezintă pentru noi modele de căutare și de instruire vocațională. Sacramentul Reconcilierii, unit cu direcțiunea spirituală, este unul dintre mijloacele principale pentru a cunoaște
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
este unul dintre mijloacele principale pentru a cunoaște vocația, deoarece înseamnă a te consulta cu un altul care reprezintă Biserica și care te poate ilumina. În Euharistie se face experiența comunității despre care deja am vorbit. Este apoi angajamentul în slujire: a face experiența de a sluji chiar și fizic, „corporal”, așa cum se face în multe oratorii și în multe comunități; experiențe care se fac de la strângerea hârtiei până la asistența celor bătrâni, a copiilor cu dificultăți și a celor cu dezabilități
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
așa cum se face în multe oratorii și în multe comunități; experiențe care se fac de la strângerea hârtiei până la asistența celor bătrâni, a copiilor cu dificultăți și a celor cu dezabilități. Toate aceste forme sunt importante deoarece suscită capacitatea noastră de slujire, ne face să înțelegem că suntem creați pentru alții, ne face să înțelegem capacitatea noastră de a ne dărui și cresc stima de noi înșine. Când creștem în stima de noi înșine, realizăm că putem fi chemați la multe lucruri
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
suntem creați pentru alții, ne face să înțelegem capacitatea noastră de a ne dărui și cresc stima de noi înșine. Când creștem în stima de noi înșine, realizăm că putem fi chemați la multe lucruri; așadar, recomand toate formele de slujire în comunități. 2.2 Nivelul istorico-psihologic. Aici este important ceea ce aș numi „interpretarea semnelor” ( Nu a viselor, care contează puțin pentru vocație). Semnele în ambientul istorico-psihologic sunt mai ales două: - istoria vieții mele. În fond, printre lucrurile pe care voi
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
zis: "Niciunul, Doamne". Și Iisus i-a spus: "Nu te osândesc nici Eu. Mergi, de-acum să nu mai păcătuiești." (8: 3, 4, 5, 7, 10, 10). Maria Magdalena este modelul biblic al pocăinței prin renunțarea la viața păcătoasă și slujirea cu credință și smerenie lui Iisus. Se cunosc multe istorii și legende legate de destinul ei, unele sunt apropiate, altele contrare Sfintei Scripturi. Numeroși artiști-literați, muzicieni, plasticieni au fost inspirați de destinul ei, în general fiind recunoscut acela de patroană
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a fost părintele Ioan Mihălțan, ajuns după 1990, episcop titular la Oradea, și care, după ce s-a retras din scaun (s-a pensionat la cerere) și-a petrecut ultimele luni ale vieții în același sat în care, odinioară, își începuse slujirea preoțească. Sunt două personalități exemplare. Atât la cei doi, cât și la părintele Nicolae am putut identifica această expresie a libertății necondiționate, care înseamnă curaj, neîngrădire, sinceritate, onestitate. Și, toate acestea, într-o perioadă în care majoritatea oamenilor cunoscuți folosea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]