2,424 matches
-
mama mamei sale, Mărioara Lazăr, era văduvă din primul război mondial și primise 5 ha la reforma agrară soțul ei fusese rănit la ambele picioare la Mărășești, căzuse prizonier și murise la Viena tatăl acceptase să locuiască cu dânsa, cu soacră-sa. Și astfel, ajungeau să aibă în total 8 ha. Oare, 8 ha la 7 persoane însemnau să fii "chiabur"? Avea slugi? Exploata? Era atât de bogat? Dimpotrivă! Robea din zori și până-n noapte! Era un țăran mijlocaș model. Ținea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
nuntă mare și frumoasă. A fost tocmit să cânte și-a venit de la Fălticeni Alexandru Bidirel cu orchestra lui vestită. Și s-a adus vin de la Odobești. Nuni mari au fost "oameni făloși / și la pungă groși" subinginerul Mândrilă, din partea soacrei Zitta și preotul Mircea Vlad, de la Sasca, din partea socrului mare. Nunta s-a făcut la Câmpulung, pe Deea. Și-au venit și-au cinstit și-au petrecut țăranii de la Sasca, de pe apa Moldovei și rudele lui Costel Ursan din Capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ce a făcut din Arachne un păianjen. Narațiunea mea a fost urmată imediat de una de-a lor, despre care, în deosebire de a mea, susțineau că era reală. Mi-au spus despre o tânără femeie închisă de perfida ei soacră într-o pivniță, în timp ce soțul se afla la război. Când tânărul soț s-a întors, nu și-a mai găsit soția pe care o lăsase: în locul ei, într-un colț, era un miriapod. E curios cum circulă aici aceste istorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
indicate în permisul pentru o singură trecere a frontierei de stat în ambele părți. 2. Prin rude, în sensul prezenței convenții, se înțeleg: părinții, copiii, fratiii și surorile, soțul, soția, bunicile, străbunicile, bunicii, străbunicii, ginerii, nurorile, cumnatele, cumnații, mătușile, unchii, soacrele, socrii, nepoatele, nepoții, strănepoatele și strănepoții. 3. La acțiunile comune de masă organizate la frontiera de stat de către părțile contractante, pe baza înțelegerilor la nivelul împuternicirilor de frontieră, pot participa, de asemenea, și cetățenii care domiciliază în limitele județelor (raioaelor
CONVENŢIE din 30 decembrie 1985 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind trecerile simple ale frontierei de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127115_a_128444]
-
după <o fluierătură semnificativă>, <"bă, da' bună e nevastă-ta!">. Un loc aparte îl deține și "scuipătorul cu principii" (21%). <El scuipă scurt și țintit>, <din frustrare>, <e nemulțumit că iar "a fost înșelat">, <a căzut pradă "conspirației" (șefului, nevestei, soacrei, masonilor, ungurilor sau tuturor la un loc)>. întrucît <"adevărurile" sale sînt "terfelite">, <nu îi mai rămîne decît afișarea cu năduf a victimizării sale>. De aceea, un asemenea subiect e mereu centrat pe "celălalt" și pe <"lecția" pe care o are
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
multe proiecte, participând la manifestări științifice prestigioase, cu colaborări interesante cu parteneri naționali și internaționali, cu publicații în reviste recunoscute pe plan internațional. Și ceea ce am observat se poate rezuma astfel: fie aveau sprijinul familiei lărgite (mama, sora, cumnata sau soacra disponibile în a-și asuma rolul matern), fie nu aveau copii, fie utilizau bone sau menajere, astfel încât ele să se poată degreva de rolurile matern-casnice și să se poată dedica atât cât este nevoie sarcinilor profesionale. Performanța lor se baza
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
seamănă mie. M-am eliberat de problema de a duce mai departe, de a afirma o genealogie masculină. În percepția mea, dacă se poate vorbi de genealogii în familia mea, acestea au fost feminine. Foarte solidă, inflexibilă, indestructibilă, aceea dintre soacra mea, soția mea și fiica mea. Familia și "dubla prezență" Muncile și viața în familie. În familie, nimeni nu m-a servit prea mult, îngrijit, alintat. Totul începe încă o dată în copilărie, de la acea scenă, în care mama mă invita
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
dacă cineva se oferă să-mi curețe pantofii, să mă "servească", mă simt jenat. Deci... timpul în familie: de "îngrijirea" tipic feminină am beneficiat puțin, nu am fost un privilegiat din acest punct de vedere; o singură excepție a fost soacra mea, femeie de origine de la țară, foarte muncitoare, obișnuită cu rolul de casnică, dar și de stăpână a casei, care a manifestat mereu neîncredere la propunerea mea de a mă ocupa măcar în parte (voiam astfel să-mi "salvez conștiința
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
național. Editată de Fundația “România de Mâine”. București. Oriz. = Orizont. Revistă a Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. București. Orizont - Vîlcea = Orizont. Organ al Comitetului județean Vîlcea al PCR și al Consiliului popular județean, Rîmnicu Vîlcea. OSo = Viața prin ochiul soacrei. Săptămânal cu pilule de rămas în gât. Editor: Fundația Română de Jurnalism “Coloana infinitului” S.C.”ORA Exim” S.R.L. București. Paralele = Paralele lb. română=lb. engleză. Admitere învățământ superior. Bacalaureat. Revistă lunară. Ploiești. PD = Probleme de defectologie. Red.: Al Roșca și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
aibă și nu este Întrebat dacă vrea sau nu să-și Întemeieze o familie, părerea lui neavând nici o importanță 244. Un alt obicei era așa-numita „evitare” a unor rude prin alianță, care se manifestă mai ales Între ginere și soacra sa, și care constă În interdicția de a se apropia și chiar de a auzi rostindu-se numele ginerelui său, fie chiar Întâmplător... După nașterea unui copil se obișnuiește să se confecționeze, ca simbol al sufletului său, o bucată plată
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fel de glugă pe urechi când ieșeau afară din casă. Variată era și Încălțămintea. Se introduc umbrele din lemn În Chio, În secolul al XV-lea. Lăzile de zestre foloseau și ca bibliotecă. La căsătorie, ginerele Îi dădea lada cadou soacrei În semn de dragoste și respect. Mireasa era dusă Într-o lectică numită khuma la nuntă, de către prietenii mirelui. De Anul Nou se foloseau papuci cu talpa Înaltă fără cuie, ca să fie tot anul fără necazuri. Fetele nu puteau ieși
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
înțelegere și prețuire ca și pentru bărbați. Astfel: a mers în casa Martei și a Mariei (Luca 10, 38-42); a vindecat pe Maria Magdalena (Luca 8, 2); a iertat și mântuit pe femeia păcătoasă (Luca 7, 37-50); a vindecat pe soacra lui Petru (Matei 8, 14-15); s-a îndurat de femeia hananeiancă vindecându-i copila (Matei 15, 22-28); iar după Înviere S-a arătat, mai întâi femeilor, ele având cinstea de a fi primele care au anunțat Învierea Lui (Matei 28
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Manolescu; revine În parc, n-o mai găsește pe madam Georgescu și pierde și puiul, o găsește În schimb pe cocoana Anica / grammamà ș.a.m.d. E nevoit ca, În absența soției, să ia masa spre miezul nopții doar cu soacra: „Cocoana scoate coșul de subt canapea, slujnica aduce o sticlă de vin, și d. Mialache se pune să supeze cu coana Anica. La supeu, d. Mialache povestește cu de-amănuntul toate peripețiile prin cari a trecut...” (Tren de plăcere). Singura
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Nădăjduiesc că aceste solicitări nu vă vor stingheri în rodnica activitate artistică pe care o desfășurați. Odată cu caldele mele mulțumiri, primiți, vă rog, asigurarea deosebitei stime ce v o port. Eugen Dimitriu 254 O doamnă distinsă, cu studii la Viena. Soacra chirurgului Vasile Andriu din Fălticeni, care lucra la Spitalul Județean Suceava, fratele poetei Lucreția Andriu. 194 2 Suceava, 29 ianuarie 1974 Mult Stimate Domnule Solacolu, Zilele acestea am reușit să termin dactilografierea poeziilor Lucreției Andriu din Fălticeni. Creațiile ei au
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Geoană a pierdut alegerile, deoarece a fost deocheat; cineva, o forță malefică, i-a aruncat o căutătură din ochi, de l-a făcut să-și piardă uzul rațiunii, pierdere transmisă și soției, deși eu bănuiesc că i se trage de la soacră. Or, pentru a scăpa de deochi, domnul Geoană trebuia descântat, fie de Aristiția lui Driță, fie de Botușanca, urmașe ale bejenarilor bucovineni, stabiliți acum 225 de ani în satul Lunca din județul Bacău. Recuzita pentru un astfel de ritual ar
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bordul partidului, de unde se confirmă și reconfirmă zicerea: „Femeia te ridică, femeia te coboară!” Este adevărat că în spatele fiecărui bărbat stă o femeie; problema e că i se poate obtura perspectiva! Doamna Geoană n-a văzut înainte, așa că ambițiile mamei soacre vor rămâne la stadiul de vorbe de clacă. 22 ianuarie 2010 Compendiu de arhitectură politică Motto: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau...” (C. Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu) Și eu am jurat că n-oi scrie despre alegerile prezidențiale și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o copilărie normală, poate că adultul Iorga încerca zadarnic să recupereze o copilărie de care nu se bucurase niciodată cu adevărat. Doamna Zulnia era stăpîna gospodăriei lui Iorga. Toată lumea îi spunea Grand'maman; doamna Catinca era ușor ofensată de atitudinea soacrei ei, cu toate că le unea o mare afecțiune. Doamna Zulnia își începea întotdeauna scrisorile cu: "Dragă Catinca și Nicu"124. Dintre copii, fetelor le-a mers mai bine decît băieților. Doamna Zulnia pomenea mereu de descendența ei din neamul Drăghici și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu, eu numai în Arad am fost anchetată... Și ce era mai greu era că nu știam dacă fata mea trăiește, dacă a murit... nu știam. Abia când m-am eliberat am aflat că trăiește, că, mă rog, o crește soacră-mea, și că soțul meu o divorțat și s-o căsătorit cu 3 luni înainte de-a mă întoarce eu... Eu nu m-am supărat. Nașul a spus: Vrei să te împaci cu el? Și-am spus: Lasă-l să
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de-acolo de la Miliție m-am dus să văd unde-i fetița și am aflat de la o fostă profesoară de-a mea, care mi-a dat adresa... Și mergând pe stradă spre domiciliul soțului, am văzut-o pe fosta mea soacră cu o fetiță de 7 ani... Eu când am văzut-o... mi-au tremurat genunchii ca unui cal care aleargă mult și, după ce-am salutat-o pe fosta soacră, m-am aplecat să o sărut pe fetiță... și ea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
stradă spre domiciliul soțului, am văzut-o pe fosta mea soacră cu o fetiță de 7 ani... Eu când am văzut-o... mi-au tremurat genunchii ca unui cal care aleargă mult și, după ce-am salutat-o pe fosta soacră, m-am aplecat să o sărut pe fetiță... și ea s-a ascuns după soacra mea... Atuncea am izbucnit într-un plâns... că nu m-am mai putut reține. Pentru că fetița n-a fost crescută că are o mamă și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
7 ani... Eu când am văzut-o... mi-au tremurat genunchii ca unui cal care aleargă mult și, după ce-am salutat-o pe fosta soacră, m-am aplecat să o sărut pe fetiță... și ea s-a ascuns după soacra mea... Atuncea am izbucnit într-un plâns... că nu m-am mai putut reține. Pentru că fetița n-a fost crescută că are o mamă și că ea se va întoarce într-o zi, bătrâna s-a dat drept mama ei
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dumneavoastră. Mi-am dat seama că-i un truc. Am spus unde am frați, unde-am surori, și până la urmă i-am spus de ginerele meu că e profesor. Zice: A, domnul Popescu, a, îl cunosc pe domnul profesor, sunteți soacra lui, fiica lui lucrează la policlinică, stomatologie? Da. Vai, scuzați-mă, scuzați-mă, dar știți, dacă primim reclamații trebuie să luăm măsuri... și nu știu ce... Zic: Nu-i nimic, dar știți ce? Puteți veni la mine să controlați, și ziua și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în grădină. Nici un ministru. După-amiaza audiențe. Camerele nu lucrează. Totul stă pe loc. Seara D. Brătianu la mine. Promenadă cu Leopold. Sâmbătă, 4 iunie/23 mai Vreme frumoasă. Ora 8½ Elisabeta primește o scrisoare de la Roggenbach, care o anunță că soacra mea a fost foarte bolnavă. Elisabeta bulversată. Promenadă în grădină. Pherekyde la mine, pentru ordinul „Coroana României”. După-amiaza audiențe. Hoyos, i-am vorbit despre chestiunea Dunării, că nu putem accepta pur și simplu comisia mixtă. Cu Leopold în oraș, foarte
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Stöhr, până la ora 6. Toate camerele sunt tapetate, în rest se merge încet. Se fac pereții la șemineu. Cinat abia la ora 7, invitat pe Sinaitul și câțiva ofițeri de la Batalionul de Vânători. Pe verandă, aer minunat. Seara scris, telegrafiat soacrei mele, cu ocazia plecării Elisabetei. Duminică, 8 iulie/26 iunie Vreme minunată, foarte cald. Ora 9 la biserică. Ora 10½ la castel. Ora 12½ ministrul plenipotențiar german Saurman, căpitanii von Auer și von Witzleben, fiul doamnei Witzleben, la masă. După
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
care a fost mutat la Stuttgart. Rămâne până la ceai. Promenadă. Depeșe de la Consiliul de miniștri, generalul Lecca în numele Camerei. Seara scris. Vineri, 4/16 noiembrie Vreme minunată. Cu Knechtel pentru terasă. Pavilionul de vânătoare. Cazimir pleacă în Moldova, a murit soacra sa Liteanu. După-amiază cu Elisabeta, scris. Seara biliard cu Greceanu și Young, care a venit pentru Elisabeta. Sâmbătă, 5/17 noiembrie Ceață deasă, umed. Young la noi. Nimeni la dejun. După-amiază promenadă. Seara biliard cu Young, Greceanu și Șoimănescu. Duminică
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]