1,992 matches
-
asupra relației dintre biserică și stat și mai ales despre particularitățile specifice confesiunii catolice din România. Proiectele de constituire a unui ziar catolic reprezentativ menit să apară în capitala statului (și care ar fi tratat pe lângă temele religioase și subiecte social-politice de actualitate) au fost numeroase, iar realizarea lui a constituit o miză pentru reprezentanții presei catolice românești. Cotidianul ar fi reprezentat un instrument de informare pentru Vatican, privitor la evenimentele importante din societatea românească, iar pe de altă parte ar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România; ulterior s-a adresat și Sfântului Părinte, în vederea înființării unui ziar catolic în capitala țării care să-i reprezinte pe toți catolicii din România și care să prezinte viziunea Bisericii Catolice față de toate realitățile societății, dar și față de evoluția social-politică a statului român după Marea Unire. Urmare a unui raport ce viza presa catolică românească și care a fost trimis Sanctității Sale, răspunsul oferit de Secretariatul de stat a fost următorul: "Împreună cu documentele anexate, mi-a parvenit în mod regulat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apărea precizarea "Ziar Independent", iar în articolul în care s-a prezentat nevoia înființării noului cotidian și intențiile autorilor (și intitulat "Ce vrem?"939,) s-a argumentat necesitatea apariției unei publicații independente, neafiliate politic, în care să se analizeze situația social-politică și economică din societatea românescă, dar și evoluția relațiilor internaționale după prima conflagrație mondială: "O mână de oameni și-au pus într-o zi întrebarea, dacă în România Mare, nu e lipsă de un organ, care să dea tuturor cetățenilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
doar cu cele ce țin de spiritualitate). Așadar, acest cotidian nu a reprezentat genul clasic de publicație religioasă așa cum erau celelalte reviste și broșuri apărute în țară (cu teme preponderent religioase), deoarece a tratat și subiecte de actualitate (mai ales social-politice și economice). Mizele apariției sale au fost, pe de o parte, de a informa Vaticanul cu privire la realitățile societății românești (dar din perspectiva unor catolici, ceea ce oferea o credibilitate suplimentară), iar pe de altă parte, de a transmite informații și de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
uniții promovau o anumită concepție referitoare la rolul pe care trebuiau să și-l asume în România Mare, intrând, totodată, într-o anumită dispută cu Biserica Ortodoxă Română. Catolicii români de rit latin aveau o viziune diferită cu privire la noile realități social-politice, iar în interiorul acestora mai existau uneori anumite divergențe și între ordinele misionare, mai activi fiind franciscanii și clerul diecezan. De aceea, ele nu erau exprimate printr-o voce unică (aceste diferențe de exprimare nu se aplicau totuși esenței mesajului și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au dus la niciun rezultat concret până în data de 1 ianuarie 1934, când s-a reușit tipărirea unei noi publicații catolice în capitala țării Farul nou958; aceasta însă apărea doar o dată la două săptămâni, tratând mai degrabă subiecte religioase decât social-politice, fiind diferită din mai multe puncte de vedere (dar mai ales ca însemnătate, difuzare și concept). Ca format și tematică, se afla undeva la mijloc, între revistele religioase clasice ale vremii și fostul ziar Albina; însă la această nouă publicație
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
între redacția Albinei și clerul latin au dus, câteva luni mai târziu după expedierea acestei scrisori, la dispariția singurului cotidian catolic din București. Implicarea directă a Sfântului Scaun pentru înființarea unui ziar catolic în capitala României (care să trateze subiecte social-politice încercând astfel să depășească granița confesională și să se adreseze întregii populații din statul român, expunând viziunea Vaticanului) prin finanțarea acestui proiect pe o perioadă de trei ani (existând posibilitatea de continuare a finanțării dacă publicația avea succes), indică interesul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acest domeniu au fost unificarea publicațiilor catolice din țara noastră, crearea unui cotidian la București care să reprezinte și să se adreseze întregii comunități catolice din statul român (indiferent de etnie și rit) și care să aibă și o orientare social-politică, nu doar religioasă. Deși Sfântul Scaun a susținut și s-a implicat direct (inclusiv financiar) în demersurile întreprinse în această direcție, din cauza incapacității ierarhilor din România de a trece peste diferențele de viziune și orgoliile personale, dezvoltarea și unificarea presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vecine precum Polonia și Ungaria). Participarea la evenimentele internaționale organizate de Vatican tocmai în ideea de unificare și de coordonare a presei catolice din lumea întreagă a scos în evidență lipsa de unitate a presei românești. Ținând cont de contextul social-politic existent în statul român (precum și de gradul de dezvoltare economică și culturală) unde credincioșii catolici reprezentau o minoritate confesională, publicațiile catolice au avut o difuzare destul bună, iar informațiile transmise au fost de folos acestei comunități. Nu s-a reușit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice au avut o difuzare destul bună, iar informațiile transmise au fost de folos acestei comunități. Nu s-a reușit însă depășirea graniței confesionale și crearea unui cotidian reprezentativ al catolicilor din România, în care să se trateze și subiecte social-politice. Concluzii Conștientă de schimbările produse în societatea modernă și care au avut efecte vizibile începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Biserica a reacționat repoziționându-se și reorganizându-se în concordanță cu noile realități; astfel
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să iasă din conul de umbră în care intrase). Această perioadă de schimbări petrecute în întreaga societate nu a fost străbătută de Biserică fără anumite confruntări interioare de idei referitoare la drumul și la modul de manifestare în noul context social-politic. Chiar în cadrul ei, au existat mai multe grupări de gândire, iar cele mai importante au fost cele ale intransigenților, moderaților și liberalilor; toate acestea s-au poziționat într-un fel propriu față de noile realități și schimbări. Nu a existat o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mijloacele de comunicare. Presa catolică a avut un rol extrem de important în modelarea opiniei publice și în procesul de transmitere a viziunii și a concepției Bisericii despre toate mișcările produse în societate (nu doar despre cele spirituale, ci și cele social-politice, culturale sau economice). În secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, mijloacele de informare erau privite ca propagatoare de idei și nu ca o realitate în sine, care câștiga teren. La început, intervențiile papale în acest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost cazul cotidianului Albina înființat la dispoziția expresă a Vaticanului (mobilizarea ierarhilor din România a fost făcută de nunțiul de la București), finanțat timp de trei ani exclusiv de Sfântul Scaun și care a avut rolul de a trata teme social-politice; ziarul a încetat să mai apară însă la trei ani de la lansarea sa, din cauza neînțelegerilor dintre uniți și latini privitoare la managementul și la evoluția lui (inițial, Papa a acordat o finanțare pentru trei ani, specificând că dacă acest demers
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tratat o tematică religioasă, fără abordarea unor subiecte politice, spre deosebire de unele publicații unite, în care cele două elemente s-au împletit. În lucrarea de față ne-am axat pe analiza tipătiturilor catolice din diecezele de București și Iași, în contextul social-politic existent în prima jumătate a secolului al XX-lea. Dezideratul unificării presei catolice românești a fost exprimat în nenumărate rânduri de către toate autoritățile catolice, însă nu a fost îndeplinit (au existat mai multe proiecte de cotidian catolic ce ar fi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dezvoltarea și profesionalizarea presei catolice din România. Totuși, ele nu au reușit să depășească bariera confesională, rămânând la nivelul publicațiilor religioase clasice, în care nu erau tratate subiecte politice (deși Vaticanul a dorit înființarea unor ziare care să abordeze teme social-politice și să creeze o forță politică catolică în România, care să se adreseze întregii societăți românești). Eșecul dezideratului de unificare a presei catolice din România a avut mai multe cauze, printre care neînțelegerile existente între cele două rituri (unit și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unde l-a cunoscut pe Jean Lyon, evreu ca origine, cu care s-a căsătorit, în 1937. După doi ani a divorțat, a avut un copil pe care l-a pierdut. Celebra dansatoare și actriță s-a implicat în viața social-politică franceză. Militantă din instinct, fără o pregătire ideologică, dar cu sincere convingeri patriotice, internaționaliste, a făcut parte din Liga de luptă împotriva pogromurilor, creată în 1927. Cu aceleași convingeri a intrat în Rezistența Franceză, a activat în Asociația Crucea Roșie
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe un piedestal; el s-a distins și prin dispoziția apolitică. Concetățenii lui Havel s-au Îndreptat spre el nu În ciuda preocupărilor sale legate de teatru, ci datorită acestora. După cum observa un comentator italian al ascensiunii lui Havel pe scena social-politică cehoslovacă, vocea sa distinctivă l-a ajutat să dea grai sentimentelor unei națiuni reduse la tăcere: Se un popolo non ha mai parlato, la prima parola che dice è poesia 27. Tocmai din aceste motive a fost Havel - care, de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
arma lor a fost pătimirea, temnița și jertfa. Legionarii au fost permanent supuși violențelor și ținuți în afara legii, precum și azi. Un delicvent de drept comun, fost prim ministru, împotriva constituției și dreptului omului la viață, cuvânt și convingeri pe plan social-politic, fabrica o hotărâre abuzivă și criminală prin care legionarii sunt eliminați din viața politică. Hotărâre sfidătoare chiar și pentru cei mai înverșunați adversari de bună credință, dezvăluindu-și întunecata sa gândire bolșevică, rămas în continuare călău sfidător și irecuperabil. „Suntem
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
, publicație apărută la Timișoara, săptămânal, din 24 mai 1932 până în 6 noiembrie 1937 și din 15 ianuarie 1945 până în septembrie 1947. Cu profil de „informare economică, politică și culturală”, în 1933 V. devine „revistă literară și social-politică”. Inițial tipărită cu format de ziar, apoi cu format de carte, revine în cele din urmă la cel de ziar. Director: Ion Stoia-Udrea. Comitetul de redacție (în 1936): Virgil Birou, Ștefan Gombosiu, Romul Ladea, Tiberiu Vuia. Ion Stoia-Udrea a adunat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
dintre aceste tipuri, putând a se detașa predominanța unuia sau a altuia”<footnote A se vedea Hoffman, Oscar, Sociologia organizațiilor, Editura Economică, București, 2004, paragrafele 2, 3. footnote>. Așa cum a arătat sociologul Max Weber (1864-1920) în organizații se manifestă forțe social-politice diferite, față de care oamenii iau atitudini în raport cu poziția lor față de autoritate, iar această poziție, la rândul său, depinde de mentalitățile, credințele, comportamentele umane. Analiza pe baza tipurilor de comportament oferă un instrument de descifrare a ceea ce predomină în cadrul activității unui
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
frecventează cursurile Liceului „Traian” din Turnu Severin (1959-1963), iar la București face studii de biblioteconomie în cadrul Institutului Pedagogic (1964-1967), apoi urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității (1967-1971), unde își susține, în 1983, teza de doctorat Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche. Lucrează la Arhivele Statului (Filiala Dolj), funcționează ca bibliotecar la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, fiind aici și director (1974-1985), este redactor la Editura Scrisul Românesc, unde în 1991 va deveni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
de cancelarie, cronici, discursuri etc. Astfel, alcătuiește lucrările bibliografice Publicații periodice din Oltenia (I-II, 1976-1979), Manuscrise și cărți vechi (1977) și monografia 70 de trepte (1978), consacrată Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”din Craiova. Și lucrarea Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche (1987) beneficiază de pe urma efortului documentar al autorului. Începând din 1990, N., manager cu inițiative lăudabile în producția Editurii Scrisul Românesc, intră într-o zonă în care spiritul critic nu funcționează pe măsura intențiilor, având
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
caracteristica definitorie. SCRIERI: Publicații periodice din Oltenia, I-II, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1976-1979; Manuscrise și cărți vechi, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1977; 70 de trepte, pref. Dan Simionescu, Craiova, 1978; „Arhivele Olteniei”. 1922-1946 (în colaborare), București, 1983; Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche, Craiova, 1987; Povestiri despre Mihai Viteazul, Craiova, 1991; Pasărea măiastră (Viața Mariei Tănase), Craiova, 1993; Vlad Țepeș Dracula, Craiova, 1994; Vocația spiritualității, Craiova, 1995; Civilizația cărții, Craiova, 1996; Bisericile Craiovei (în colaborare), Craiova, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
introd. edit., Craiova, 1997; Eminescu, istoricul, Craiova, 1998. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Manuscrise și cărți vechi, LR, 1979; Grigore Traian Pop, Entuziasm și rigoare, SLAST, 1988, 23 aprilie; Ilie Purcaru, Carte cu olteni, Craiova, 1988, 94-97; I.C. Chițimia, „Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche”, ARG, 1989, 8; Ion Dur, Exerciții de recunoaștere, Craiova, 1992, 87-92; Nicolae Bellu, Eminescu și Oltenia, Craiova, 1995, 138-140, 146-148; Ungheanu, Scriitori, 192-195; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, 235-238, II, 394-297, Petroșani, 2001-2002
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
ne dă posibilitatea să presupunem urmările. Alegerea lui Dinu Păturică, drept apărător al „dragostei” lui Andronache Tuzluc, se Încadrează În eternul triunghi conjugal (Chera Duduca, Dinu Păturică, Andronache Tuzluc), cu implicațiile specifice clasicismului, pe de o parte, dar și momentului social-politic al epocii, pe de alta parte. Dacă acest „triunghi” a devenit o formulă-cadru, atât În operele dramatice, cât și În roman, rezolvările situațiilor evocate sunt diferite, În funcție de momentul dat. Meritul lui Nicolae Filimon constă În modalitățile folosite pentru a Împinge
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]