3,508 matches
-
mai dezvoltate, cauzalitatea s-ar putea să curgă dinspre activismul civic spre dezvoltarea socio-economică, și nu invers. Astfel, Putnam este convins că "șansele unei regiuni de a se dezvolta socio-economic în acest secol au depins mai puțin de înzestrările sale socio-economice și mai mult de cele civice". Corelația actuală dintre civism și economie reflectă în principal efectul civismului asupra economiei, și nu opusul: "tradițiile civice se dovedesc un puternic predictor al actualului nivel al dezvoltării socio-economice, chiar și când ținem constante
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mai puțin de înzestrările sale socio-economice și mai mult de cele civice". Corelația actuală dintre civism și economie reflectă în principal efectul civismului asupra economiei, și nu opusul: "tradițiile civice se dovedesc un puternic predictor al actualului nivel al dezvoltării socio-economice, chiar și când ținem constante nivelurile anterioare de dezvoltare (...) economicul nu ne ajută să prevedem nivelul civicului, dar civicul este esențial pentru predicția economicului, într-o măsură mai mare decât economicul însuși". Studiul realizat de Paul Whiteley (1997) pe baza
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Pentru a testa aceste diferențe, Hofferbert și Klingemann (2001) au realizat sondaje de opinie reprezentative la nivelul republicii federale. Diferențe apar atât în definiția democrației, cât și în evaluarea ei. Est-germanii includ mai frecvent în definiția democrației elemente de protecție socio-economică (dreptul la educație, muncă, asistență socială, asistență medicală, dreptul la timp liber și recreere) decât vest-germanii, dar la fel de frecvent fac referire la valorile și caracteristicile procedurale ale democrației (libertatea cuvântului și a asocierii, alegeri libere, egalitatea în fața legii și parlament
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
punctul de vedere, ci mai curând bărbații și femeile consideră naturală separația rolurilor, cu accentul pus pe supremația bărbaților în sfera publică. Dacă femeile sunt prizoniere ale dominației bărbaților, ele sunt cel puțin parțial și din proprie voință. Dintre caracteristicile socio-economice care influențează acceptarea egalității între sexe au fost alese cele aflate în legătură cu atitudinile tradiționale și moderne, precum și veniturile gospodăriei. Relațiile au fost controlate cu indicele dezvoltării umane și gradul de democratizare a societății, precum și cu poziția geografică. Dintre toți factorii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
societăți dispun de toate tipurile de organizații dezvoltate în Europa occidentală. Este adevărat însă că nu toate au reușit să se implanteze local și să devină autonome de finanțarea externă. Ceea ce se observă este o relație între nivelul de dezvoltare socio-economică și participarea în astfel de organizații secundare, noile democrații fiind împărțite în trei grupuri, țările devenite membre ale UE în 2004, apoi România și Bulgaria, în final fostele republici sovietice. Dar și noile democrații ar putea în viitor experimenta, alături de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
2002), ecologiștii occidentali se dovedesc mai predispuși la acțiuni de protest. Vom vedea dacă la fel stau lucrurile și în România. Protestul din România, alături de alte țări din zonă, s-ar putea să exprime mai curând nemulțumirea oamenilor față de condițiile socio-economice ale tranziției, consideră Uslaner. Protestul ar susține mai curând ipoteză "modelului legitimității": participarea convențională reprezintă un sprijin pentru sistemul politic, în timp ce protestul reprezintă sentimente de frustrare și nemulțumire. Faptul că protestatarii sunt mai puțin interesați de politică și mai nemulțumiți
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
educația se dovedește diferită, existând diferențe semnificative între grupele de vârstă: cu cât un individ este mai tânăr, șansă ca el să dețină cel puțin o educație secundară este mai mare. Creșterea nivelului de educație este în concordanță cu modernizarea socio-economică pe care Spania a înregistrat-o odată cu profundele schimbări politice. Încrederea însă urmează altă logică, ea fiind o caracteristică foarte stabilă de-a lungul timpului. Cum se poate explica nivelul scăzut și constant de neîncredere? O primă explicație avansată de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
așteptau ca acest lucru să se întâmple din momentul în care regimul își pierduse orice legitimitate populară. Al treilea factor ține de capitalul uman. Susținerea democrației ar putea varia în funcție de vârstă, de educație și de sex, dar și de status socio-economic și control pe care oamenii simt că îl au asupra vieții lor. Statusul este auto-estimat de subiecți și este legat, alături de variabilele demografice precum sexul, vârsta și mai ales educația, de resursele economice. În fine, ultimul factor este constituit de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
factor completează tabloul pe care îl știam, anume importanța factorilor economici și a capitalului social. În analiza lor la nivel agregat, autorii constată că democratizarea se dovedește legată de aspirațiile spre libertate chiar și atunci când relațiile sunt controlate cu ajutorul factorilor socio-economici și socio-culturali. Constatăm același lucru și în cazul nostru. Importanța libertăților civile și politice sunt cele mai importante pentru susținerea democrației, urmate de capitalul uman și de resursele economice. Asta nu înseamnă, așa cum spuneam, că participarea voluntară nu are nici un
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
chestiune crucială, de supraviețuire, de viață și de moarte. O revoluție reală, în profunzime, nu s-a produs la noi, deoarece, printre altele, n-a avut loc încă un transfer real de putere, urmat de o schimbare reală de sistem socio-economic. Cât timp această situație nu se schimbă, mitul funcționează în mod inevitabil. El confirmă și acoperă de fapt o sumbră realitate obiectivă. Ea apasă în continuare conștiințele românești, le condiționează, le influențează în sensul resemnării, pasivității și defetismului: nu se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu s-a putut pune în evidență cu certitudine nici un factor de risc industrial specific[16]. Incidența cancerului pancreatic pare să fie mai mare în zonele urbane decât incidența din zonele rurale [15]. Dacă se urmărește incidența în funcție de situația individuală socio-economică, nu există o legătură liniară între statusul socio-economic și incidență, în anumite regiuni incidența fiind mai mare în cadrul celor defavorizați, pe când în alte zone incidența este mai mare la cei cu status socio-economic bun [17]. Acest ultim lucru este legat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
certitudine nici un factor de risc industrial specific[16]. Incidența cancerului pancreatic pare să fie mai mare în zonele urbane decât incidența din zonele rurale [15]. Dacă se urmărește incidența în funcție de situația individuală socio-economică, nu există o legătură liniară între statusul socio-economic și incidență, în anumite regiuni incidența fiind mai mare în cadrul celor defavorizați, pe când în alte zone incidența este mai mare la cei cu status socio-economic bun [17]. Acest ultim lucru este legat cel mai probabil de stilul de viață, de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
Dacă se urmărește incidența în funcție de situația individuală socio-economică, nu există o legătură liniară între statusul socio-economic și incidență, în anumite regiuni incidența fiind mai mare în cadrul celor defavorizați, pe când în alte zone incidența este mai mare la cei cu status socio-economic bun [17]. Acest ultim lucru este legat cel mai probabil de stilul de viață, de obiceiurile alimentare sau de alți factori asociați. FACTORII ETNICI În ceea ce privește diferențele rasiale, incidența pare să fie mai mare la populația de culoare (din Stalele Unite
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
cât și terapia medicală actuală au determinat o evoluție deosebită a acestei ramuri a medicinei cardiovasculare. Existența medicilor specializați în bolile vasculare reprezintă o necesitate deoarece, pe plan mondial, se constată o creștere rapidă a incidenței bolilor vasculare, cu implicații socio-economice crescute. Colaborarea și cooperarea între diferitele specialități în cadrul medicinei cardiovasculare - cardiologie clinică, cardiologie intervențională, radiologie imagistică și intervențională, chirurgie cardiacă și vasculară, terapie intensivă cardiacă și anesteziologie cardiacă - a permis apariția procedeelor hibride medico-chirurgicale complexe cu mari beneficii pentru bolnavi
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
intermitente, ținem să menționăm că aceasta din urmă subestimează prezența arteriopatiei cronice obliterante cu procente cuprinse între 20% și 50% [5]. Diagnosticul bolii arteriale periferice reprezintă o problemă importantă deoarece ea scade semnificativ calitatea vieții multor pacienți și implică costuri socio-economice crescute. Ischemia periferică cronică a membrelor inferioare este un sindrom caracterizat printr-un deficit al irigației arteriale la acest nivel al organismului, datorat unor multiple cauze și localizări. Cauza cea mai frecventă o reprezintă ateroscleroza vasculară care, prin progresia ei
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
endocardită infec - țioasă) și secundară, dar clasificarea se face în funcție de componenta hemodinamică în:acută - cauzată de afectarea uneia dintre componentele aparatului valvular, inclusiv disfuncția de proteză;cronică - ia în considerare substratul etiologic. Profilul etiologic este influențat de nivelul de dezvoltare socio-economic și de regiunea geografică (14,15). În țările dezvoltate predomină cauza degenerativă, care la vârstnici se referă la deficiența fibroelastică și mai rar la calcificarea de inel valvular mitral. În țările mediu și slab dezvoltate, etiologia reumatismală este încă frecventă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
important factor de risc cardiovascular, adesea pacienții vârstnici prezintă subnutriție în proporție variabilă (5-10% pentru subiecții peste 70 de ani din cadrul populației generale și 30-65% la pacienții de aceeași vârstă instituționalizați), consecință atât a factorilor medicali, cât și a celor socio-economici (58) . De aceea, reco- mandările prevăd ca aportul proteic să fie de minim 0,8 grame/kg dacă nu este prezentă insuficiența renală (59). De asemenea, ghidurile AHA recomandă la vârstnici alimente bogate în nutrienți și cu conținut caloric scăzut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
cu al factorilor de risc tradiționali. Deși acești factori de risc tradiționali au prezentat un risc relativ mai mare la subiecții tineri cu un infarct miocardic comparativ cu vârstnicii, parametrul vârstă nu a influențat valoarea prognostică negativă a stresului. Statusul socio-economic și suportul social. Statusul socio-economic reprezintă un cofac- tor important care contribuie la creșterea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare, pre- cum și la un prognostic nefavorabil la subiecții cu patologie cardiovasculară preexistentă, în consecință, cu implicații atât în prevenția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
tradiționali. Deși acești factori de risc tradiționali au prezentat un risc relativ mai mare la subiecții tineri cu un infarct miocardic comparativ cu vârstnicii, parametrul vârstă nu a influențat valoarea prognostică negativă a stresului. Statusul socio-economic și suportul social. Statusul socio-economic reprezintă un cofac- tor important care contribuie la creșterea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare, pre- cum și la un prognostic nefavorabil la subiecții cu patologie cardiovasculară preexistentă, în consecință, cu implicații atât în prevenția primordială, cât și în cea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
și SUA peste 20% dintre cetățeni suferă de o boală cardiovasculară și cca 45% dintre decese se datorează acestor boli) și care necesită monitorizare;necesitatea supravegherii postoperatorii la domiciliu;accesul la îngrijirea sănătății pentru persoanele din locuri izolate sau defavorizate socio-economic. Noțiuni operaționale:Telemedicina presupune utilizarea tehnologiei moderne a informației, în special comunicații interactive bidirecționale audio/video, calculatoare și telemetrie, pentru a furniza servicii de sănătate pentru pacienții de la distanță și pentru a facilita schimbul de informații între medicii de asistență
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa, Hariton Costin () [Corola-publishinghouse/Science/91972_a_92467]
-
dar particulare sunt răspunsurile și mai ales modul în care le obținem. Scopul final este managementul terapeutic adecvat și adaptat simptomatologiei (scorul EHRA), gradului de activitate fizică și capacității de mobilizare, statusului cognitiv, conceptului de fragilitate și, foarte important, statutului socio-economic. În esență, o strategie de succes este cea care va asigura calitatea vieții, mai importantă pentru vârstnic decât o abordare teoretizată. Comunicarea cu pacientul este o problemă particulară, deloc facilă. Intenția medicului trebuie să fie concordantă cu ceea ce dorește pacientul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
conceptuală a ambilor termeni utilizați în demersul cognitiv: med. - sindromul + picioarelor fără repaus; med. sindromul + lacrimilor de crocodil etc. Sunt metafore terminologice în structura cărora determinantul identifică trăsăturile noționale (materia, obiectul, posesorul, clasa, întregul, partea etc.). Patternul interdisciplinar, de natură socio-economică/ politică /geografică (ec. Vinerea Neagră; ec. Marțea Neagră etc.) este în expansiune în euristica metaforei terminologice. În baza acestui pattern se creează metafore deosebit de complexe, cu realizări sintagmatice inegale. Determinanții, de regulă substantive proprii, realizează extensiunea prin trăsături conceptuale legate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
r?m�n �deziderate� chiar �n epoca �McDonaldiz?rîi�, spune S. Chelcea, Un secol de psihosociologie, Editura INI, Bucure?ți, 1999, p. 5). Autorii prezenței lucr?ri s-au �socializat� �ntr-un anumit context, s?au �profesionalizat� �n anumite condi?îi socio-economice ?i culturale, apar?în unei na?iuni (franceze) ?i unui mediu intelectual (european). A?adar s�nt implică?i �n istoria pe care au scris-o că subiec?i cunosc?tori ai socioumanului ce fac parte din realitatea pe care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se vor �ntoarce pe teren pentru a evalua efectele mării depresiuni, concluziile lor vor fi ?i mai pesimiste (1937), la fel cu acelea ale unui mare num?r de cercet?tori din ce �n ce mai critici fă?? de organizarea socio-economic? ?i cultură nord-american? ?i care eviden?iaz? contradic?ia existent? �ntre valorile American Creed-ului ?i realitatea social? (Horney, 1937; Lynd, 1939; Warner, 1941; Laski, 1948). Harvard ?i reac?ia teoretician? �nainte s? se fi fondat aici un departament de sociologie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Reynaud, 1963; Touraine, 1955), ora?ul ?i urbanizarea (Chombart de Lauwe ?i colab., 1952, 1959-1960; Chombart de Lauwe, 1965; Friedmann, 1953), practica religioas? (Le Bras, 1955-1956). Prima orientare este de departe cea dominant?: ea corespundea interferen?ei complexe a problematicii socio-economice a epocii, magisterului exercitat de c?tre Friedman (care �l �nt�lne?te pe Hughes la Chicago �n 1949) ?i sensibilit??îi ideologice socializante, sau de inspiră?ie cre?țin? �nlocuit? apoi de mi?carea Economie ?i umanism � a unui
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]