12,660 matches
-
și conduce. Tendințele de oligarhizare atrag atenția lui Michels din trei puncte de vedere. Relativ la teoria elitelor, el se întreabă cum se poate ajunge la o situație de reală democrație la nivelul statelor naționale. Dintr-un punct de vedere al sociologiei generale, el examinează cum poate fi explicată existența unor structuri oligarhice în partidele politice a căror ideologie și ale căror statuturi au o orientare democratică și egalitară. În sfârșit, într-o optică de practică politică, el se întreabă despre rolul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
generează această tendință se pretează la discuții, și nu existența însăși a tendinței. Variabila „număr” joacă un rol important în schema explicativă a lui Michels. În această privință, vom nota o nouă afinitate a raționamentelor referitoare la elementul cantitativ cu sociologia formală a lui Simmel. Într-adevăr, acesta din urmă a analizat influența numărului asupra formelor de interacțiune socială. Încă de la început, experiența noastră cotidiană ne obligă să recunoaștem că, de la o anumită dimensiune, pentru a se menține și a se
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
înseamnă a recădea în legea de bronz a oligarhiei, lege care nu pare dezamăgitoare și scandaloasă decât pentru democrații înclinați să creadă că puterea poporului este exercitată de către popor. Raymond Aron, „Classe sociale, classe politique, classe dirigeante”, Archives européennes de sociologie, vol. I, 1960, pp. 265-266. Într-adevăr, regăsim aici opoziția elită/mase, cu caracteristicile specifice ale celor două categorii antitetice. În fața unei minorități ce dispune de pârghii de comandă în organizație, placiditatea relativă a omului de rând apare ca o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dintre condițiile psihosociale ale diferențierii dintre elită și mase. Elita guvernamentală Nimeni n-a fost mai clar ca Pareto în privința imposibilității de a concepe o societate organizată mai mult sau mai puțin stabil fără o elită conducătoare. În Traité de sociologie générale, el scrie următoarele: Pretutindeni există o clasă guvernantă, chiar și acolo unde avem de-a face cu un despot; dar formele sub care apare aceasta sunt diferite. În guvernările absolutiste în scenă apare numai suveranul; în guvernările democratice apare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ordin verbal, prin care indivizii și grupurile dau o logică aparentă unui anumit fapt care, de fapt, nu o are sau o are, însă nu atât cât ar vrea actorii să ne facă să credem. Studiul derivațiilor în Traité de sociologie générale comportă mai multe aspecte. Putem, într-adevăr, să examinăm manifestările verbale ale actorilor în raport cu logica și putem să arătăm când și cum se îndepărtează de logică aceste manifestări. Pe de altă parte, putem confrunta derivațiile cu realitatea experimentală, pentru
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
societății (ibidem, p. 8). Factorii de integrare i se par net superiori ca importanță diferențelor specifice, după cum diversele elite specializate formează o singură „elită a puterii”. Charles Wright Mills (1916, Waco, Texas 1962, New York) Sociolog american, a studiat filosofia și sociologia la Universitatea din Texas. Începând din 1948, a fost profesor la Universitatea Columbia din New York. Concepțiile sale au fost influențate de Weber și de Marx. A consacrat lucrări importante concentrării puterilor în societatea americană. A luat poziție, la modul polemic
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
unei opoziție între neproducători și producători. Deci, ar exista o elită statornică, parazitară și una nerecunoscută ca atare, dar, revendicând totuși mai multe drepturi la excelență. Primul care a văzut astfel lucrurile a fost Claude-Henri de Saint-Simon (1760-1825), precursor al sociologiei și teoretician al industrialismului, a cărui operă a fost analizată în detaliu de către Émile Durkheim în Le Socialisme și căruia Pierre-Jean Simon (1991, pp. 191-206) i-a consacrat câteva pagini inspirate. Pentru Saint-Simon, ceea ce subzistă din elitele conducătoare ale Vechiului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
au dispărut. În Germania, aristocrația actuală este în mare parte constituită din descendenți ai vasalilor vechilor seniori. Populația statelor europene a crescut enorm în ultimele secole. Or, cert este că, proporțional, aristocrațiile n-au crescut deloc. Vilfredo Pareto, Traité de sociologie générale, traducere franceză, Oeuvres complètes, t. XII, Droz, Geneva, 1968, (prima ediție italiană: 1916). Acest „decalaj” semnalat de Pareto amintește de diagnosticul lui Tocqueville în privința Revoluției franceze, chiar dacă termenii diferă. Într-adevăr, pentru Tocqueville, ruptura revoluționară nu face decât să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dintr-o acceptare cel puțin tacită a dominației de către dominați. Privirea aparent dezabuzată (dar, mai ales, profund realistă și lucidă) pe care o aruncă teoreticienii elitelor asupra ordinii sociale și asupra devenirii ei are incontestabile afinități cu curentul formalist din sociologie. În această optică, moștenită de la Georg Simmel, ne este posibil să degajăm elemente formale sau structurale care sunt tot atâtea constrângeri pentru acțiunea umană, oricare ar fi obiectivele actorilor. Modalitățile de acțiune colectivă impun de îndată o anumită logică ce
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
egalitar devin din ce în ce mai inegalitare în funcționarea lor internă, nu în virtutea unei pretinse „naturi umane” de care ar trebui să ne debarasăm, ci în virtutea unor imperative organizaționale și a unor efecte de structură imposibil de neutralizat: creștere, diferențiere și ierarhizare. Mesajul sociologiei pare, în această privință, foarte pesimist, sugerând în fond, concepția arhicunoscută conforma căreia „cu cât se schimbă mai mult, cu atât e mai la fel ca înainte”. Oare merită osteneala, se vor întreba unii, să elaborăm o întreagă știință a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Oare merită osteneala, se vor întreba unii, să elaborăm o întreagă știință a vieții în societate pentru a ajunge la concluzii atât de puțin încurajatoare pentru oamenii de azi atât, de atașați ideilor de dreptate și progres? Cu siguranță că sociologia ignoră ceea ce poate însemna libertatea umană. Ființele umane sunt libere, iar libertatea lor o include și pe aceea de a concepe proiecte generoase de societăți care se îndepărtează tot mai mult de starea naturală. Dar faptul că visele mereu înnoite
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
tot mai mult de starea naturală. Dar faptul că visele mereu înnoite ale umanității se lovesc iar și iar de aceleași obstacole indică faptul că libertatea se exercită în cadrul unor parametri limitativi, pe care zadarnic am vrea să-i ignorăm. Sociologia ne ajută să avem o mai clară percepție în privința presiunilor structurale ce apasă asupra comportamentelor noastre. Acestea fiind zise, ea nu reduce marja noastră de manevră în raport cu tot ce ne apasă: dimpotrivă, ea o lărgește și ne oferă posibilitatea de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de la classe politique et théorie des élites, trad. fr., Méridiens-Klincksieck, Paris (prima ediție în limba italiană: 1985). Armand, Louis; Drancourt, Michel, 1961, Plaidoyer pour l’avenir, Calmann-Lévy, Paris. Aron, Raymond, 1960, „Classe sociale, classe politique, classe dirigeante”, Archives européennes de Sociologie, vol. 1, pp. 260-281. Aron, Raymond, 1967, Les Étapes de la pensée sociologique, Paris (reeditat: Gallimard, colecția „Tel”, 1991). Aron, Raymond, 1968, „Préface”, în V. Pareto, Traité de sociologie générale, Droz, Geneva, pp. VII-XXVIII. Aron, Raymond, 1983, Mémoires. Cinquante ans de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Aron, Raymond, 1960, „Classe sociale, classe politique, classe dirigeante”, Archives européennes de Sociologie, vol. 1, pp. 260-281. Aron, Raymond, 1967, Les Étapes de la pensée sociologique, Paris (reeditat: Gallimard, colecția „Tel”, 1991). Aron, Raymond, 1968, „Préface”, în V. Pareto, Traité de sociologie générale, Droz, Geneva, pp. VII-XXVIII. Aron, Raymond, 1983, Mémoires. Cinquante ans de réflexion politique, Julliard, Paris. Aron, Raymond, 2002, Le Marxisme de Marx, Éditions de Fallois, Paris. Bachrach, Peter, 1967, The Theory of Democratic Elitism. A Critique, Little, Brown and
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
trad. fr., Stock, Paris (prima ediție în limba engleză: 1964). Boudon, Raymond, 1973, L’Inégalité des chances, Armand Colin, Paris. Boudon, Raymond, 1979, Effets pervers et ordre social, colecția „Sociologies”, PUF, Paris. Boudon, Raymond; Bourricaud, François, 1982, Dictionnaire critique de la sociologie, PUF, Paris (reeditare). Bouglé, Célestin, 1908, Essai sur le régime des castes, Alcan, Paris. Bourdieu, Pierre, 1989, La Noblesse d’État. Grandes écoles et esprit de corps, Éditions de Minuit, Paris. Bourdieu, Pierre, 1994, Raisons pratiques. Sur la théorie de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
63-70. Busino, Giovanni, 1988c, „Premiers jalons d’un élitisme démocratique” în Giovanni Busino, Élites et bureaucratie, pp. 97-104. Busino, Giovanni, Élite(s) et élitisme, PUF, colecția „Que Sais-je?”, Paris, 1992. Chazel, François, 1992, „Pouvoir”, în Raymond Boudon (ed.), Traité de sociologie, PUF, Paris, cap. 5, pp. 195-226. Clark, Terry, 1973, Prophets and Patrons: The French University and the Emergence of the Social Sciences, Harvard University Press, Cambridge. Clifford-Vaughan, Michalina, 1960, „Some French Concepts of Elites”, British Journal of Sociology, vol. 11
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
1973, Prophets and Patrons: The French University and the Emergence of the Social Sciences, Harvard University Press, Cambridge. Clifford-Vaughan, Michalina, 1960, „Some French Concepts of Elites”, British Journal of Sociology, vol. 11, pp. 319-331. Coenen-Huther, Jacques, 1984, Le fonctionnalisme en sociologie: et après?, Éditions de l’Université de Bruxelles, Bruxelles. Coenen-Huther, Jacques, 1998, „The Paths of Recognition: Boudon, Bourdieu and the «Second Market» of Intellectuals”, International Journal of Contemporary Sociology, vol. 35, nr. 2, pp. 208-216. Coenen-Huther, Jacques, 2000, „L’Europe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
XXXVIII, nr. 118, pp. 135-149. Coenen-Huther, Jacques, Tocqueville, 1997, PUF, colecția „Que Sais-je?”, Paris. Czudnowski, Moshe M.; Eulau, Heinz, 1976, Elite Recruitment in Democratic Polities, Wiley and Sons, New York. Dagnaud, Monique; Mehl, Dominique, 1985, „Décideurs et sous-élite: distance et connivence”, Sociologie du travail, vol. XVII, nr. 2, pp. 122-136. Dahl, Robert A., 1958, „A Critique of the Ruling Elite Model”, American Political Science Review, vol. 52, nr. 2, pp. 463-469, reluat în John Scott (ed.), The Sociology of Elites, vol 1
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ediție în limba engleză: 1957). Domenach, Jean-Marie, 1961a, „Réponse à Louis Armand”, L’Express, nr. 456. Domenach, Jean-Marie, 1961b, „Plaidoyer pour la politique”, L’Express, nr. 457. Dreitzel, Hans P., 1962, Elitebegriff und Sozialstruktur, Enke Verlag, Stuttgart. Dupréel, Eugène, 1948, Sociologie générale, PUF, Paris. Durkheim, Émile, 1928, Le Socialisme, PUF, Paris (reeditare: colecția „Quadrige”, 1992). Duverger, Maurice, 1951, Les Partis politiques, Armand Colin, Paris (ediția a patra: 1961). Eisermann, Gottfried, 1989, Max Weber und Vilfredo Pareto. Dialog und Konfrontation, J.C.B. Mohr
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pp. 345-361. Grabher, Gemot; Stark, David, 1998, „Organising Diversity: Evolutionary Theory, Network Analysis and Post-Socialism”, în John Pickles, Adrian Smith (ed.), Theorising Transition. The Political Economy of Post-Communist Tranforma-tions, Routledge, Londra, New York, pp. 54-75. Gurvitch, Georges (ed.), 1967, Traité de sociologie, tom I, PUF, Paris, ediția a treia, revăzută. Gurvitch, Georges, 1963a, La Vocation actuelle de la sociologie, tom I, Vers la sociologie différentielle, PUF, Paris, ediția a treia, revăzută. Gurvitch, Georges, 1963b, La Vocation actuelle de la sociologie, tome II, Antécédents et
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
John Pickles, Adrian Smith (ed.), Theorising Transition. The Political Economy of Post-Communist Tranforma-tions, Routledge, Londra, New York, pp. 54-75. Gurvitch, Georges (ed.), 1967, Traité de sociologie, tom I, PUF, Paris, ediția a treia, revăzută. Gurvitch, Georges, 1963a, La Vocation actuelle de la sociologie, tom I, Vers la sociologie différentielle, PUF, Paris, ediția a treia, revăzută. Gurvitch, Georges, 1963b, La Vocation actuelle de la sociologie, tome II, Antécédents et perspectives, PUF, Paris, ediția a treia, revăzută. Hanley, Eric; Yershova, Natasha; Anderson, Richard, 1995, „Russia - Old
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Theorising Transition. The Political Economy of Post-Communist Tranforma-tions, Routledge, Londra, New York, pp. 54-75. Gurvitch, Georges (ed.), 1967, Traité de sociologie, tom I, PUF, Paris, ediția a treia, revăzută. Gurvitch, Georges, 1963a, La Vocation actuelle de la sociologie, tom I, Vers la sociologie différentielle, PUF, Paris, ediția a treia, revăzută. Gurvitch, Georges, 1963b, La Vocation actuelle de la sociologie, tome II, Antécédents et perspectives, PUF, Paris, ediția a treia, revăzută. Hanley, Eric; Yershova, Natasha; Anderson, Richard, 1995, „Russia - Old Wine in a New Bottle
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ed.), 1967, Traité de sociologie, tom I, PUF, Paris, ediția a treia, revăzută. Gurvitch, Georges, 1963a, La Vocation actuelle de la sociologie, tom I, Vers la sociologie différentielle, PUF, Paris, ediția a treia, revăzută. Gurvitch, Georges, 1963b, La Vocation actuelle de la sociologie, tome II, Antécédents et perspectives, PUF, Paris, ediția a treia, revăzută. Hanley, Eric; Yershova, Natasha; Anderson, Richard, 1995, „Russia - Old Wine in a New Bottle? The Circulation and Reproduction of Russian Elites. 1983-1993”, Theory and Society, vol. 24, pp. 639-668
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a doua, P. Haupt, Berna și Stuttgart. Janne, Henri, „Un modèle théorique du phénomène révolutionnaire?”, Annales, Economies, Sociétés, Civilisations, vol. 15, nr. 6, pp. 1138-1154. Janne, Henri, 1968, Le Système social. Essai de théorie générale, Éditions de l’Institut de Sociologie, Bruxelles. Javeau, Claude, 2002, Éloge de l’élitisme, Le Grand Miroir, Bruxelles. Juchler, Jakob, 1994, Osteuropa im Umbruch. Politische, wirtschaftliche und gesellschaftliche Entwicklungen 1989-1993, Seismo Verlag, Zürich. Kabakchieva, Petya, 1996, „The New Political Actors and their Strategies”, în Jacques Coenen-Huther
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
art, Paris. Léotard, Marie-Laure de, 2001, Le Dressage des élites, Plon, Paris. Lewandowski, Olgierd, 1974, „Différenciation et mécanismes d’intégration de la classe dirigeante. L’image sociale de l’élite d’après le Who’s Who in France”, Revue française de Sociologie, vol. XV, nr. 1, pp. 43-73. Lipset, Seymour M.; Trow, Martin A.; Coleman, James S., 1956, Union Democracy. The Internal Politics of the International Typographical Union, The Free Press, Glencoe. Lopreato, Joseph; Alston, Letitia, 1970, „Ideal Types and the Idealization
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]