22,065 matches
-
Constantin Țoiu Somnul, singura afacere privată - un dictator, uitat. * Somnul - operă de artă inconștientă. - Somnul lui era o capodoperă, - autor necunoscut, - probabil un pictor mare. Picasso?... * Amprenta somnului, - ceva unic fiecărui individ, o caracterizare stampilată, înscrisă în pielea în diverse locuri, - de neșters. Visul, caricatură a existenței. Progresul adevărat ar fi să rămânem pe loc, - credința unui fixist. * în 1976, toată lumea în România începuse să mănânce Hot-Dog, - câine
Note, contra-note by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7708_a_9033]
-
fusese bunica lui Tarabas, care îi chinuise ani de zile cu duritatea ei inumană pe cei din jur. În Legenda sfântului bețiv, iubita de odinioară a protagonistului "îmbătrînise - era palidă, puhavă, o femeie îmbătrînită, cu respirația grea, surprinsă în timpul unei somn matinal". Multe femei sunt frivole, ispititoare, aducătoare de nenorocire. În Iov, nimfomana Miriam sfîrșește nebună (un ecou al suferințelor soției lui Roth, bolnavă de schizofrenie). În același roman, se remarcă portetul dur al meschinei doamne Skowronnek. Dur este surprins și
Un scriitor de neimitat by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7720_a_9045]
-
am despărțit repede, cast și demn. Ca să mă/ împac cu alta, i-am citit o noapte întreagă Nasul/ lui Gogol. Într-atât mă inhiba amintirea lecturii lui Raicu, de pe vremuri, încât ceea ce i-am citit a tras-o la/ un somn bun pe-un colț de pernă, lângă umărul meu. Să/ citești la trei dimineața Nasul, singur, cu glas tare,/ ca o sfidare a somnului iubitei, e o situație din Jurnalul unui nebun pe care mi-am asumat-o, fără urât
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
amintirea lecturii lui Raicu, de pe vremuri, încât ceea ce i-am citit a tras-o la/ un somn bun pe-un colț de pernă, lângă umărul meu. Să/ citești la trei dimineața Nasul, singur, cu glas tare,/ ca o sfidare a somnului iubitei, e o situație din Jurnalul unui nebun pe care mi-am asumat-o, fără urât,/ jghiab căzut la margine de prerie. O fată, cândva, mi-a/ plăcut fără margini și i-am căzut în genunchi murmurându-i:/ ŤMangafaua pleacă
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
Cristian Teodorescu Și pierduse somnul Virginica. Și-l zgîlțîia de umăr și pe el, pînă-l trezea. Ce ți-o fi trebuit, Fănică, să te bagi cu boiangiul? Dă-l, femeie, dracu și culcă-te!) Păi da cum: o rochie de nașă de botez e mai
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
-o fără să știe: "Radical din spălatul vaselor,/ De înmulțit cu cel puțin/ Trei mese pregătite pe zi,/ Plus igienizarea hainelor/ Pe langă/ Aprovizionare, curățenia locuinței/ Și alte activități mai mult sau mai putin/ Previzibile după orele de serviciu,/ Minus somnul de după-amiază/ și, eventual, câteva ore din cel de noapte,/ De împărțit la minimum de grija pentru/ Estetică personală/ - totul în paranteză -/ Ridicat la puterea unui zâmbet de copil/ și a unor sporadice momente de tandrețe...// Ar putea să dea
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
prim semn al perisabilității mele a devenit ditamai adâncitura. Nici nu-mi mai pot imagina cum aș arăta altfel. Evident că lucrurile nu s-au oprit aici. Cearcănele care, până pe la treizeci de ani, apăreau și dispăreau, în funcție de orele de somn, acum sunt prezențe permanente, două semisfere de piele parcă tăbăcită, de o culoare deloc plăcută, când cenușiu-verzuie, când de-a dreptul neagră-solzoasă. Vara trecută, când m-am bărbierit pentru prima oară după douăzeci și patru de ani, am descoperit un alt dezastru
Cât de des vă uitați în oglindă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8203_a_9528]
-
Corectarea citadinismului funciar printr-un uranism atent dozat. Tehnica severă și densitatea lucidă a unor poeme ni-l amintesc pe Alexandru Philippide. Dimensionarea cosmică a "cetății" originare nu pierde din vedere proiectul reconstituirii sale în intelect: "cerurile erau căzute-n somn/ apele clipoceau adormite și ele./ eu mă ridicasem de la pămînt,/ așa suspendat dormeam și eu,/ visam/ un cîmp nemărginit// pe care treceau miriade de furnici./ ele își croiseră cărare/ printre firele de iarbă colosale,/ o cărare de la ierusalim pînă în
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
își croiseră cărare/ printre firele de iarbă colosale,/ o cărare de la ierusalim pînă în creierul meu./ fiecare furnică purta în spate/ cîte o fărîmă de zid./ desfăcuseră cetatea în părți infinitezimale/ și veneau s-o reclădească în creierul meu" (în somn - o viziune -). Același simțămînt al apartenenței la un cadru de viață dat, la polisul curent ce se opune, în delimitările sale, informului ultim, haosului îi putem atribui și racordul cu actualitatea. Spre deosebire de atmosfera neguroasă, biblic-apocrifcă a șaizeciștilor, Gabriel Chifu își
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
a naționalismului festivist ajuns pe atunci la saturație și încă neistovit. Ecoul imnului național se pierde într-un peisaj crud al indolenței, somnolenței, incuriei, desfigurat pînă la grotesc: "deșteptarea în gara de nord că măturăm culoarele/ astfel se trezesc din somn românii/ care nu mai așteaptă nimic/ nici un tren nu mai vine/ nici un tren nu mai pleacă/ numai cîte-o boare palidă mai pîlpîie/ în ochii lor stinși/ tac și se tem se ascund unii după alții/ totuși cine trebuie îi vede
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
-n Grand Hotel Victoria Română/ ca-n atîtea alte dăți// stăm, de o parte și privim totul/ cu îngăduință/ pînă cînd unul întreabă candid/ bre dar aceia nu sîntem noi?/ morala/ deșteaptă-te rămîne cea mai potrivită/ pentru un veșnic somn ușor" (deșteaptă-te rămîne). în aceeași direcție în răspăr cu retorica patriotardă, întîlnim și alte stihuri ce probează o continuitate a anomaliei, în circumstanțele înavuțirilor fără scrupul și ale demagogiei politicianismului: "patria-i o vacă mai mare/ numai bună pentru
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
Barbu Cioculescu Se apropiau sfintele sărbători, o neliniște pulsând din necunoscute straturi, o stranie și epuizantă frământare, pustiitoare melancolii, la un loc cu cel mai acut sentiment al universalei deșertăciuni puneau stăpânire pe mine, răpindu-mi somnul, stingându-mi pofta de mâncare și chiar pe cea de băut, făcându-mă posac, ciufut, mofluz, nesuferit celor din jur, siliți să-mi rabde noi și insuportabile hachițe. Când, în numele bunului simț se pregăteau să mă pună la punct, își
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
e îngrețoșat de versatilitatea acestui personaj parcă ubicuu, de căldura cu care minte, părând a spune adevărul și numai adevărul; iar Don Iliuță, excentricul profesor de desen dat afară din școală, îi admiră sarcastic "capodopera de prefăcătorie", contracarată printr-un somn adânc, tras pe timpul unei noi tirade a directorului. A nu-l asculta sau, și mai bine, a nu-l auzi deloc e apărarea cea mai bună împotriva acestui ticălos cu inima de piatră și inteligența brici, care îi joacă pe
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
The Art of Cooking and Serving, evocă amintirea naratoarei legată de momentul crucial al nașterii surorii ei. Astfel, sîntem purtați înapoi în timp cînd femeia care în povestirea anterioară întîmpina oarece greutăți cu acomodarea la realitate după momentul trezirii din somn, este acum o adolescentă, terifiată la gîndul că mama sa, aflată deja la o vîrstă înaintată, va mai avea un copil. Spaima nu se confirmă imediat pentru că nașterea, prin cezariană, decurge fără probleme, dar ulterior ea devine extrem de întemeiată. Nou-născuta
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
imigranților nu se mai simt francezi/ își agită excitați cartea de identitate/ s-au săturat de discriminare mizerie șomaj/ și atacă autobuze vitrine intră cu bâtele în carrefour/ și distrug// furia fostelor colonii răscumpără păcatele coloniștilor/ care le-au tulburat somnul/ acum sunt două popoare diferite aici/ cel din paris și cel din periferii: liberté, égalité, diversité". (p. 37) Poemele lui Gheorghe Mocuța din volumul călătorie. exil sunt un jurnal parizian sui generis. Un jurnal al unui om lipsit de iluzii
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
și cea din 1965. Oasele se strevăd prin piele, urlă în noi șira spinării. Sub efectul gra-vi-tății, carnea se dezorganizează, trupurile întinse pe paturi devin pachete de carne diformă, semănând, bizar, cu hălcile ce atârnă în măcelării. Odihna devine inerție, somnul, moarte. Seringa din brațul personajului din Figură întinsă pe pat, 1969, întărește această senzație de carne amorfă, țintuită pe patul ovoidal. La Picasso căderea nu e totală, odihna are ceva alert în ea. În tabloul expus spre ilustrare - Grand nu
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
sus, s'a transformat într'un vașnic Ťluptătorť, care împinge, înghiontește, înlătură tot ce-i stă în cale." Comedia continuă în tren unde, de la a-i pofti, prin tertipuri diverse, pe ceilalți călători să nu tulbure liniștea compartimentului "rezervat" unui somn confortabil, la "orizontală", pînă la a lua masa, răspândind odori insuportabile, și a-ți face apoi siesta, eventual în șosete, orice se poate întîmpla. Jocul de-a închisul și deschisul ferestrei, repetat mașinal, e o scenetă de teatru absurd pe
Onoarea unor oameni cuminți (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9761_a_11086]
-
se ducea în camera de oaspeți, animalele o urmau, eu veneam aici, n-o vedeam decât la micul dejun și apoi, după orele de muncă, ne vedeam fiecare de treburile lui și nu ne întâlneam decât când venea ora de somn, îmi făceam, oare, griji pentru ea, fiindcă-și punea toată viața într-o poveste de viață, nu, eram foarte fericit pentru ea, îmi amintesc sentimentul pe care-l avea, bucuria de a reconstrui lumea, auzeam din spatele ușii sunetele creației, literele
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
de pe strada Sadovaia din Sankt Petersburg și întîmplarea lui neobișnuit de ciudată care a început în dimineața zilei de 25 martie, după ce s-a trezit destul de dimineață și a făcut din buze "brrr", cum face mereu cînd se deșteaptă din somn, fără să știe nici el de ce. În acea dimineață, în locul nasului, Covaliov văzu în oglindă o suprafață netedă, netedă. Neverosimil de netedă. Se îmbrăcă degrabă și fugi glonț la șeful Poliției. O poveste întreagă, halucinantă a tulburat timp de treisprezece
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
care nu și-l putea stăpâni În clipele sale grele. Cu chiu, cu vai, Maria reuși să-i aducă la cunoștință minunea care i s-a Întâmplat, iar Victor a dorit să-l vadă personal pe chiup. Acesta dormea un somn profund, bruma de transpirație parcă se mai Îndesise, au Închis la loc „ușa” și puține lucruri și lucrări au mai putut face În seara și noaptea aceea. Emoții de tot felul, teama continuă, agitația celor două suflete care luptau pe
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
erau atenuate de o bucurie ca o binecuvântare, semn că acolo sus se scria ceva despre drumul pe care porniseră, fără ca măcar unul din ei să știe cât va dura acesta și câte urcușuri și coborâșuri va mai avea. Din somnul cel greu și agitat i-a trezit câinele lor, Vizanti, care urla prelung și dureros, apoi scheuna a chemare, lătra de două-trei ori pentru ca apoi iar să tulbure noaptea cu urletul lui care În urechile Mariei răsuna ca un sfârșit
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ori cu bluză albă și ...fustă neagră. Poartă fustă foarte scurtă. Cere-i medicamente ... Vezi, Securitatea ... Atenție mare ... să n-o omoare și pe ea! Apoi Ștefan Girovescu oftă, suspină, scoase un „Au!” prelung și dureros și căzu Într un somn cu spasme. Victor rămase foarte Încurcat și chiar Îi era frică. Să meargă la spital, la o copilă care cine știe cum ar putea primi o veste atât de dureroasă, și-ar putea pierde cunoștința, ar putea striga, ar plânge În hohote
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
trase cearceaful și pătura peste el și se gândea că pe timpul acesta el trebuia să glumească În dormitor cu ceilalți colegi, să vorbească despre una și alta, mai ales că discuțiile se Încheiau invariabil cu subiectul „fete”. Nu-l prindea somnul și nu găsea răspunsuri convenabile la Întrebări și nici soluții privind ... exmatricularea. Să fi trecut așa cam o oră când auzi glasul „șefei”: Băiete, dormi? Nu, stau și mă gândesc... La mine, nu? Obraznicule! Și... dar nu În sensul În
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
a avut impresia că fata a ridicat intenționat marginea capotului prea sus și că a Închis un ochi. Niciunul nu putea adormi și timp de o oră fiecare se gândea la celălalt. Liniștea nopții puse stăpânire pe Întreaga clădire și somnul legăna visele celor din dormitoarele școlii. Dormi?, Întrebă Tuți cu o voce care-și pierduse siguranța de mai Înainte. Nu pot! De ce? Poate din același motiv ca al tău? Știu că vezi pe sub capot dar citești și În suflet? Poate
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de Dumnezeu!? Religia cu toate ale ei erau stric interzise În școală iar măsurile erau dintre cele mai drastice, o altă „binefacere” a regimului muncitoresc! Frumusețea apetisantă și voluptoasă a „viitoarei soții de pedagog” i-a stăpânit imaginația alungându-i somnul multe nopți la rând. Abia peste o altă jumătate de an, Rică Olaru află tragedia! Lenuța, Ty, a fost descoperită la cabinetul medical ca fiind ... Însărcinată! Mai toți din jurul său aflase Înaintea sa și seara În dormitor sau ziua la
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]