7,703 matches
-
august 1944, prin întoarcerea armelor și participarea, alături de tabăra sovieto-anglo-americană, la campania contra Germaniei hitleriste, se așteptau ca România să aibă parte de un tratament moderat. Ori modul cum, la scurt timp de la ruperea relațiilor româno-germane, noii aliați - în special sovieticii - s-au comportat cu autoritățile române, cu Serviciul Special de Informații, au mai temperat entuziasmul și așteptările privind statutul României în noua conjunctură, fiindcă au apărut semnalmentele tratării țării ca stat învins. Astfel, principalul organism de informații al țării a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
imediat ce a început războiul contra sovietelor), fie că fuseseră schimbați (cazul Anei Pauker născută Hannah Rabinsohn a fost schimbată la 3 martie 1941 cu moș Ion Codreanu, ce a avut un rol important la unirea Basarabiei și Bucovinei, arestat de sovietici în iunie 1940); alții, care luptaseră în Spania alături de republicani, via Franța, au fost recuperați de sovietici sau nu au fost luați în considerație pentru a fi trecuți pe această listă (de exemplu, Gh. Apostol, Ion Popescu-Puțuri etc.). Pe lângă multe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fost schimbată la 3 martie 1941 cu moș Ion Codreanu, ce a avut un rol important la unirea Basarabiei și Bucovinei, arestat de sovietici în iunie 1940); alții, care luptaseră în Spania alături de republicani, via Franța, au fost recuperați de sovietici sau nu au fost luați în considerație pentru a fi trecuți pe această listă (de exemplu, Gh. Apostol, Ion Popescu-Puțuri etc.). Pe lângă multe nume necunoscute la prima vedere, precizăm că lista nu este alcătuită într-o ordine alfabetică, dar cuprinde
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe front se prevede în curând dezlănțuirea furtunii”. General-colonel Hans Friessner, la puțin timp după ce preluase comanda Grupului de Armate „Ucraina de Sud” și numai cu patru zile înaintea ofensivei sovietice în zonă, s-a declarat convins că în curând sovieticii urmau să lovească între Prut și Siret. Și, în adevăr, în zorii zilei de 20 august 1944, după succesele în serie repurtate de Armata Roșie în toate sectoarele Frontului de Est, pe „verigile” care legau ținuturile Careliei de acelea ale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
comunica lui Beria că „la ordinul nostru (al NKVD-ului, n.n.) Siguranța română a arestat /la Craiova/ în total de 55 de persoane cu orientare antisovietică”. Aceste acțiuni de proporții, luate în zona Craiovei, erau destinate menținerii controlului absolut de către sovietici, dublat de măsuri represive „împotriva conducătorilor autorităților locale”, pentru că exercitau „înrâurirea corespunzătoare asupra elementelor antisovietice”. Cei arestați - comandantul orașului, șeful poliției, directorul Siguranței etc. - au fost „expediați în penitenciarul din București și, ulterior, eliberați, cu concedierea din posturi”. În cazul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
penitenciarul din București și, ulterior, eliberați, cu concedierea din posturi”. În cazul când oficialitățile române acționau în forță, pentru a impune autoritatea și ordinea, așa cum s-a întâmplat în timpul evenimentelor de la sfârșitul lunii februarie 1945 (demonstrațiile FND împotriva guvernului Rădescu), sovieticii își schimbau atitudinea. Comandamentul diviziei de trupe NKVD, colonelul Alexeev, cerea printr-un ultimatum șefului jandarmilor, generalul Anton, să înceteze focul și represaliile împotriva demonstranților, solicitare rezolvată cu promptitudine. Astfel de ultimatumuri au fost date și autorităților locale din orașele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
asupra evenimentelor pregătitoare instalării guvernului Groza, la 6 martie 1945, asupra Casei Regale și a partidelor politice etc. a fost făcută până în cele mai mici detalii, surprinzând prin minuțiozitate și amploare. Datorită agenturilor existente în România (P.C.R., în primul rând) sovieticii erau atât de bine informați încât aveau orice detalii, inclusiv privind contrapropunerea regelui la soluția moscovită de a pune prim ministru pe dr. P. Groza. La varianta lui Vâșinski, „regele era dispus să propună pe dr. N. Lupu pentru formarea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
dr. P. Groza. La varianta lui Vâșinski, „regele era dispus să propună pe dr. N. Lupu pentru formarea Cabinetului”. Cu condiția ca N. Lupu să accepte „programul Frontului Național Democrat”, dar Kremlinul știa că „nu-l va transpune în practică”. Sovieticii cunoșteau forte bine toate acțiunile adjunctului șefului Serviciului Special de Informații, Kintescu, omul de casă al Palatului, care primise „dispoziții pentru selectarea neîntârziată și alcătuirea unei liste de 200 de persoane dintre intelectuali care nu au făcut nici un fel de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
trupele aliate (germane) odată cu retragerea lor, plus aportul „populației minoritare în general și în special cea evreiască” a făcut posibilă proliferarea agenților și a „acțiunilor de spionaj”. VII. 2. Izolarea informativă a României: modalități În comparație cu serviciile secrete britanice sau americane, sovieticii erau cei care, sub aspectul informațional, controlau și dominau teritoriul României. După cum o dezvăluie documentele de arhivă, serviciile secrete militare sovietice operau cu mult aplomb și cu o ușurință dezarmantă în spatele liniilor româno-germane de pe frontul Iași-Chișinău. O relatare a unui
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
anulat, prin întreruperea bruscă a legăturilor radio. Pentru zona interioară fluxul a fost total paralizat. De acum, asemenea măsuri abuzive au fost repetate încât s-au încetățenit în România. S-a trecut la desființarea unor structuri ce nu conveneau „aliaților” sovietici, precum Frontul de Est din Secția Informații a SSI-ului, urmată de arestarea agenților care au activat în această structură. Excluderile și arestările au continuat încât personalul SSI-ului a fost redus cu 30%. Nici înființarea Grupei Speciale de către Traian
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
continuat încât personalul SSI-ului a fost redus cu 30%. Nici înființarea Grupei Speciale de către Traian Borcescu, șeful Secției Contrainformații - cel ce condusese SSI-ul între 23 august 1944 și 28 august 1944 - nu a avut eficiență în limitarea amestecului sovieticilor. Pe plan informativ/ contrainformativ, scopul acestei structuri, constituită din aproape 50-60 de oameni, era supravegherea relațiilor PC(d)R cu autoritățile sovietice, comportamentul trupelor Armatei Roșii față de populația din zona Moldovei, concomitent cu solicitarea făcută de „reprezentanții serviciilor de informații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
complotul actului de la 23 august 1944, afirma că a primit „recomandări” și „sfaturi” de la ofițerii de informații anglo-americani pentru ca guvernul român să acționeze, prin serviciile sale speciale, în așa fel încât să nu „provoace intrigi între ei (anglo-americani, n.n.) și sovietici în perioada septembrie 1944-martie 1945”. Modul de a trata SSI-ul, din postura de ocupant, s-a realizat și prin acțiuni de ridicare și confiscare a arhivelor tuturor structurilor informative românești. Alexandra Sidorovici, agent NKVD, sub pretext că se interesa
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a fi verificați „localnicii care au lucrat cu autoritățile române din aceste zone” atât în perioada interbelică, cât și pe durata campaniei din Răsărit. Acțiunea s-a realizat fără nici o împuternicire sau aviz din partea guvernului. Pozițiile de forță ale reprezentanților sovietici au fost puse în evidență și în momentul în care s-a decis înființarea Centrului de Informații mixt româno-sovietic de la Arad. Comandamentul Grupului de Armate Malinovski (Frontul 2 Ucrainean) la propunerea Marelui Stat Major român să accepte discutarea de principiu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
moment trupele româno-sovietice deja depășiseră teritoriul românesc. Transilvania de nord-est fusese eliberată (cu contribuția Armatei a 4-a română și a Armatei 40 sovietice - n.n.) și Debreținul (unde s-a evidențiat Diviziei „Tudor Vladimirescu”, Divizia 3 Munte și Corpul 33 sovietic). La conferință, au participat din partea Frontului 2 Ucrainean, locotenent-colonelul Zlobin și căpitan Vasiliev ca translator, iar din partea română delegatul Serviciului de Informații al Ministerului de Război, locotenent-colonelul C. Rădulescu și delegatul Secției a II-a din Marele Stat Major și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
S-a stabilit ca acest centru să funcționeze la Arad, unde exista un „teren de aviație pentru zborurile de noapte”, iar zona „oferă bune posibilități de transmisiuni radio din toate direcțiile” până la 700 km. Funcționarea Centrului trebuia asigurată atât de sovietici, prin personal tehnic de transmisiuni, instructori, avioane, aparate radio, cât și de români prin fonduri, echipament pentru agenți etc. Cele două părți urmau să se întâlnească la Arad, pe 30 octombrie 1944, pentru a face „recunoașterile” la fața locului și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
comuniști din Ungaria, partizani comuniști unguri din România (MADOSZ)”, dintre dezertorii unguri din Armata română, care se întorseseră în România și, în ultimă instanță, dintre voluntari sau „ofertanți întâmplători”. Cu ocazia discuțiilor asupra acestui punct, au apărut primele suspiciuni din partea sovieticilor. După informațiile colonelului Kalinin, de la Comandamentul Militar Sovietic din București, Biroul Statistic al Marelui Stat Major din Arad (de fapt Centrul „E” al Frontului de Vest al SSI-ului) ar avea agenți pregătiți, pentru a opera imediat la mare adâncime
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
misiuni radiotelegrafiști din Armata română. Ei s-au lovit de refuzul oficialilor români, care au explicat că numărul acestora era destul de mic în cadrul trupele române, încă de la începutul campaniei din vest, pentru că „majoritatea s-au pierdut în timpul războiului”. Așa că tot sovieticii au fost cei care au acoperit lipsa de radiotelegrafiști, de material tehnic radio, inclusiv parașute. S-a stabilit inițial programul de pregătire al agenților, contribuțiilor la cheltuielile Centrului (părții române revenindu-i două treimi, iar celei sovietice o treime) și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acest teritoriu pe timpul iernii, iar echipele tehnice trebuiau „să se adăpostească și să se hrănească”. Agenții, care urmau să opereze, trebuiau să cunoască bine topografia marelui oraș, iar acțiunile lor să fie concepute nu după modelul celor întreprinse de partizanii sovietici (lupte în spatele inamicului, sabotaje și alte acțiuni tip gherilă), ci prin adunarea datelor și informațiilor de ordin militar sau de constatare a stării de spirit a populației. Celelalte regiuni (Viena, Boemia; Germania de sud), urmau a fi „studiate și învederate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
origine maghiară, urmați de germani, croați, slovaci, sârbi, evrei, cehi și, firește, români). S-au format șapte grupe, care s-au instruit până la sfârșitul lunii noiembrie 1944, astfel: - grupa I (pentru regiunea Bratislavei): Haas Ilie, Borbely Istvan și un radiotelegrafist sovietic, instructor mr. Aurel Marin și mr. Saharov, supraveghetor mr. Aurel Marin; - grupa II (pentru Viena): Doru Gheorghe, Silvestru Aurel, Gerald Antoniu și un radiotelegrafist sovietic, instructor mr. Liviu Grigore și mr. Repin, supraveghetorul grupei lt. (r) Dustănescu; - grupa III (regiunea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
noiembrie 1944, astfel: - grupa I (pentru regiunea Bratislavei): Haas Ilie, Borbely Istvan și un radiotelegrafist sovietic, instructor mr. Aurel Marin și mr. Saharov, supraveghetor mr. Aurel Marin; - grupa II (pentru Viena): Doru Gheorghe, Silvestru Aurel, Gerald Antoniu și un radiotelegrafist sovietic, instructor mr. Liviu Grigore și mr. Repin, supraveghetorul grupei lt. (r) Dustănescu; - grupa III (regiunea Komaron-Gyor): Zanyi Ianos, Hofmann Ștefan și radiotelegrafist, instructori lt.-col. Căpușă Eftimie și lt.-col. Leonev, supraveghetor lt. (r) Ioan Drăghici; - grupa IV (pentru Germania
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
prin explicații mai mult sau mai puțin plauzibile. Delegatul sovietic declară că prioritare erau culegerile de informații la distanțe de 50-60 km și nu cele de la mari distanțe, în spatele frontului, solicitări ce au fost „remarcate” și de „comandanții de armate sovietici”. La aceste motivări conjuncturale, partea sovietică mai adăuga și faptul că, agenții din echipele de lansare nu aveau „legături cu rezidenții de pe teritoriul inamic”. De asemenea, se invoca că „durata de pregătire” este nejustificat de lungă în timp ce „fluctuația luptelor” conferă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informative în cadrul armatelor operative pentru „intensificarea muncii informaționale”, recomandare făcută și marilor unități operative românești. În condițiile apărute, părții române nu i-a mai rămas decât un singur lucru: să redacteze „un scurt raport” despre noua situație creată de aliații sovietici, urmat de un alt „raport de detaliu” ce trebuie „să fie înaintat” prin delegat la Secția a II-a Informații din Marele Stat Major și la Serviciul de Informații din Ministerul de Război”. Acest raport conținea, pe lângă altele, și cheltuielile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de „cele două delegații” române (Secția II și Serviciul de Informații). În jurul deciziei reprezentanților Armatei Roșii, de a se renunța la acțiunile informative de mare adâncime în spatele inamicului, au circulat o sumedenie de prezumții și motivații. O primă explicație a sovieticilor consta în riscul unei operații informative de o asemenea anvergură, deoarece evenimentele ce se precipitau puteau să stimuleze un „23 august invers”, adică întoarcerea armelor împotriva sovieticilor, concomitent cu o altă lovitura de stat ca cea de la23 august 1944
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
inamicului, au circulat o sumedenie de prezumții și motivații. O primă explicație a sovieticilor consta în riscul unei operații informative de o asemenea anvergură, deoarece evenimentele ce se precipitau puteau să stimuleze un „23 august invers”, adică întoarcerea armelor împotriva sovieticilor, concomitent cu o altă lovitura de stat ca cea de la23 august 1944. O altă explicație a părții sovietice era că, prin lansarea la inamic a unui număr însemnat de agenți, s-ar compromite alte acțiuni informative, angajate deja în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a părții sovietice era că, prin lansarea la inamic a unui număr însemnat de agenți, s-ar compromite alte acțiuni informative, angajate deja în zonă, sau exista posibilitatea ca aceștia să fie „întorși” ca agenți dubli. În afară acestor explicații, sovieticii mai testau și capacitatea informativă a serviciilor de informații române în vestul Europei. Știind că România, ca fost aliat al Germaniei și în interesul său, ar putea, în această zonă, „să țină la conservare” rezidențe sau agenturi, iar acum ar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]