9,106 matches
-
de vară, a lui Marin Preda, unde mai mulți martori asistă la autonomia criminală a mașinii de cusut, iar, pe de alta, Concert pentru vioară și orchestră, de Radu Țuculescu, al cărui protagonist-interpret are darul levitației, instaurând cea mai pură spaimă în cei cărora le evocă, fără să realizeze, întâlnirile sale neverosimile pentru vulg. Alte rescrieri îi au în vizor pe Vasile Voiculescu (Limanul), Ioan-Pavel Azap (Câteva ore din viața ta), Mircea Nedelciu (DEX 305). Leon- Iosif Grapini face un exercițiu
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
visele de maimuță (sunt titlurile predilecte ale celor mai multe poeme din Bonobo) nu se ating. Alternează doar, fiecare în coordonatele propriei lumi, concrete sau iluzorii. Această ambiguitate suplimentară furnizează cea de-a doua cale de acces: anume către o mărturie a spaimelor atavice, a convulsiilor arhetipale. Apocalipsa, la Manasia, e una interioară, iar protagoniștii ei nu sunt antropomorfi (decât în măsura în care, știm, maimuțele bonobo sunt suspect de apropiate pe scara evoluției de om). Ideea e foarte interesantă și, în realitate, pe ea se
Bonobo, om sucit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3199_a_4524]
-
în seamă, care „bravează marginal”, spune el, dar care, deși s-a întâlnit doar „accidental” cu literatura, crede că a fost „băgat în seamă” de ea. Detaliul biografic cel mai convingător pentru o viitoare carieră profesionistă în domeniu este probabil „spaima” de „viața de după publicare”. Din paginile prozelor sale, câteva, pe alocuri, cu alură autoficțională, se mai deduce că autorul frecventează sau a frecventat cercuri prin care circulă și poetul Mugur Grosu. Alte repere, mai mult sau mai puțin literare: e
Șoricelul din underground by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3219_a_4544]
-
Probabil, zilele de început de noiembrie ale anului 1995 au fost cele mai dificile pentru mine ca jurnalist, pentru că durerea era atât de mare încât aproape că nu-ți mai rămânea putere să-ți faci meseria. Îmi amintesc disperarea și spaima multor români din acele zile, pentru că Seniorul, cum i se mai spunea lui Corneliu Coposu, era garanția că cineva se luptă pentru ca România să nu mai derapeze, ca România să devină o țară liberă și democratică(..) De la funeraliile Reginei Maria
Parastasul lui Coposu. ''Nu s-a mai văzut atâta durere" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30502_a_31827]
-
Cronicar În nr. 35 (1224)/ 3-9 septembrie al revistei 22, un foarte bun interviu luat de Dragoș Ghițulete actorului Marcel Iureș. Despre cenzura antedecembristă, despre eșecurile și spaimele personale, despre momentele de grație și afinități, despre independența teatrului ACT, dar mai ales, inerent, despre expresivitate. Ca puțini alții, Marcel Iureș știe să frazeze, știe să plaseze accentele, să-și calculeze respirația (chiar și în pagină, nu numai pe
Expresivitate by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3249_a_4574]
-
trecător. (Dacă țin unii cu tot dinadinsul să exploateze tematic cartea Lilianei Corobca, s-ar putea nota, cu ocazia asta, că Ion D. Sârbu a consacrat și el o povestire faimoasă, Cimex lectularia, unei rude a acestei insecte...). Conglomeratul de spaime și de suspiciuni, de false spaime și de false suspiciuni, de fapt, lasă locul urgenței concrete: „La o adică, omul îi inspira mai multă frică decât căpușa. - Ce, asta-i căpușă, bre, micuță cât o furnicuță ! Ia dă-o-ncoa
O surpriză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3265_a_4590]
-
dinadinsul să exploateze tematic cartea Lilianei Corobca, s-ar putea nota, cu ocazia asta, că Ion D. Sârbu a consacrat și el o povestire faimoasă, Cimex lectularia, unei rude a acestei insecte...). Conglomeratul de spaime și de suspiciuni, de false spaime și de false suspiciuni, de fapt, lasă locul urgenței concrete: „La o adică, omul îi inspira mai multă frică decât căpușa. - Ce, asta-i căpușă, bre, micuță cât o furnicuță ! Ia dă-o-ncoa’ ! Se adresă apoi fetei: - Ai rachiu
O surpriză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3265_a_4590]
-
altă energie foarte repede, dar cea pierdută s-a acumulat și a rămas aici, în acest loc. Parcă n-o simți când intri? Ziua n-o simți, pentru că soarele e puternic și frica se teme de lumină, de aceea energia spaimelor se simte noaptea” (pp. 150 - 151). Alisa, „vrăjitoarea” nu e altceva decât o colportoare de legende ready made, de mistere de-o zi, așa cum era, la Mircea Cărtărescu, Mendebilul. Forța ei de seducție e cu atât mai acaparantă cu cât
O surpriză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3265_a_4590]
-
deceniile doi și trei, când Alice Voinescu începe, la îndemnul lui Roger Martin du Gard, întâlnit la Pontigny, unde intelectualii vremii își puneau, subtil dar presant, problemele timpului, să țină jurnal, trebuie să fi fost încărcată de promisiuni și de spaime. Alice Voinescu face, portretizând prieteni, cunoscuți, exerciții de recunoaștere, eforturi de a-i citi pe cei de felul ei, oamenii unei lumi care o să se scufunde. Semnele degradării se înmulțesc: „Îmi pare rău că nu voi mai apuca timpul când
Yesterday’s tomorrow by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2967_a_4292]
-
mine// și-ar descîlci cu agere degete,/ firele sorții. Ar înșira cu măiestrie/ mărgele colorate brodîndu-și/ singură covorul anilor/ ce vor veni.// Dar, sigur, această/ femeie n-ar sta în pragul nopții/ reptilo-feline privind prin întunericul/ de asfalt topit// cum spaima și melancolia năvălesc// prin fereastra spartă, cotropind/ cărțile pe care doar a visat/ să le scrie,// de scris nu le-a scris niciodată” (Spaima și melancolia). Dar însăși suferința nerealizării, trăită la o anume treaptă a spiritului, nu poate deveni
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
această/ femeie n-ar sta în pragul nopții/ reptilo-feline privind prin întunericul/ de asfalt topit// cum spaima și melancolia năvălesc// prin fereastra spartă, cotropind/ cărțile pe care doar a visat/ să le scrie,// de scris nu le-a scris niciodată” (Spaima și melancolia). Dar însăși suferința nerealizării, trăită la o anume treaptă a spiritului, nu poate deveni o realizare? Poezia poate răspunde afirmativ...
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
intimidat de teroarea mediatică pe care domnul Ponta personal o coordonează și, probabil, o va coordona în continuare. Constat, după 48 de ore că și în situația în care eu am anunțat că nu mai candidez continui să fiu centrul spaimelor și atacurilor domnului Ponta și a celor din jurul său. Această teroare mediatică, și nu exagerez cuvintele, nu mă intimidează", a declarat Crin Antonescu. Liberalul Crin Antonescu a adăugat:
Crin Antonescu, crunt cu Traian Băsescu și Victor Ponta by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29800_a_31125]
-
de teroarea mediatică în primul rând pe care Ponta personal o coodonează și o va coordona în continuare. Constat după 48 de ore că și în situația în care eu am anunțat că nu mai candidez, continui să fiu centrul spaimelor și atacului lui Ponta și celor din jurul său. Această teroare mediatică, și nu exagerez cuvintele (...) nu mă intimidează. Vreau să spun foarte limpede pentru toată lumea că decizia mea nu are nicio legătură cu Traian Băsescu. De altfel, sunt surprins că
Antonescu, atac fără precedent la Ponta by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/29794_a_31119]
-
-mi imaginez ființa căreia îi aparținea și am ajuns până la a mă întreba dacă nu cumva este o voce sintetizată artificial, pentru a putea cuprinde toate ingredientele în stare să declanșeze în mine, cu o violență aproape inexplicabilă, răul și spaima.” Și, à propos de dosare, dosarul poetei Ana Blandiana n-a apărut la CNSAS, nu se găsește! Parte a germanității Tot în acest număr al revistei 22 e publicat, în traducerea Luminiței Brăileanu, un articol intitulat Elveția și Siebenbürgen, două
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3000_a_4325]
-
să fiu calm (nu bleg!), să-mi îndrept cuvintele spre mîngîiere lină, înțelegerea blîndă (lentilă tandră de contact a globului martorului ocular), leuștean hrănesc în putini de cristal. De ce aș adăuga și eu zbîrnîielile, zăpăcelile, poticnelile mele de jumară rîncedă, spaimele lăsate-n falduri peste momeala clipei, zilei. Vrafurile albicioase, alunecoase, de nervi zmulși de-a valma din "organismul uman", nestivuite prompt, fluturînd vraiști cotidiene, întortochierile cîlțoase ale întîmplărilor, palpitațiile c-un zvîc lipsă în apocalipsă, zbuciumul sterpi și pirpiriu, sosurile
Îngerul mototolit (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15021_a_16346]
-
Emil Brumaru Copil al blîndului Soare Apune, Mă întorceam să-ți spun o rugăciune. Degeaba fluturii să-i sprijini cauți În aerul cu îngerii precauți De cînd li s-a topit de spaimă nimbul. Și în zădar plimbi coapsele în schimbul Vreunui surîs ce ți-ar veni anume Din roua-n clăi, din stivele de brume Sau din izvorul fumegînd pe prunde Care-au avut cîndva nimfe rotunde. Și fără rost cu sînii tulburi
Elegie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15109_a_16434]
-
cu mîna stîngă amorțită pielea încă vie la subsuoară și mirosul acut de viață din jur pocnetul și flama electrică din cabina vatmanului o dîră umedă în jurul buzelor mele de parcă port masca altcuiva iar dinții dinții aleargă pe șinele unei spaime nesfîrșite 2. pun scurta albastră pe mine cu o anume stîngăcie ca atunci cînd îți faci patul într-o odaie străină ca atunci cînd adormi în rumoarea vocilor din tren în haina aceasta pot pleca departe simt în ea împăcarea
Scurta albastră by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/14999_a_16324]
-
ceva ce nimeni nu știe unde se oprește iar noaptea înainte să mă culc dezbrac scurta albastră și acopăr cu ea telefonul mi-o închipui în liniștea mare coborînd spre lacul ohrid scufundîndu-se în rîul ce-l traversează intrînd fără spaimă în marele web 20. o scurtă albastră o odaie cu pereții crăpați o stradă în formă de opt arbori înalți o carte o pereche de ochelari un măr o oglindă rotundă umbra unei mîini catifeaua unui guler călătorie neterminată
Scurta albastră by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/14999_a_16324]
-
ochii tăi nu mă mai pot zări pe partea nevăzută a lunii. Uită-mă spre a mă regăsi - poate - într-un pliu al memoriei din vremea cînd nopțile aduceau dinaintea noastră prietenoase incertitudini de timp guraliv peste care însă plana spaima frîntă între noi ca o pîine nici dăruită și nici primită. Ne uram reciproc cu iubirea, formă abrazivă a imposibilității de a fi unul celălalt cu singurătate cu tot așteptînd nimic iar timpul cu nervuri vinete fremăta la fereastră într-
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]
-
de frică, el a văzut totul, va înnebuni probabil privește o clipă în jos tu lună bălaie și vezi pe cîmpul fără recolte cum dansează fetele-șobolan și băieții-șobolan se-mpreunează, nasc știuleți de porumb, larve tandre zvîcnind de durere și spaimă, o, tu lună bălaie privește și vezi vara s-a dus, toamna fumegă printre morminte ce cresc podul a fost surpat, iar călărețul fără cap se pare s-a topit cu ultimele zile ale verii, s-a dus la fel
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
vechi, apoi pe grădini, fiindcă erau două, foarte mari, una după alta, cu gard și portiță între ele. Astfel am ajuns, neștiut de doamne, în cea de-a doua grădină unde era ținut în lanț și într-o împrejmuire specială spaima cartierului: uriașul Ursei, un dulău cum altul n-am mai văzut (iar acum îi înțelegeți numele, așa-i?). Stătea culcat, plictisit, cu botul pe labe. Nimeni, cu excepția stăpânei lui, nu cuteza să viziteze ditamai ursul de câine, iar când m-
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
țarcul lui unde nu cred să mai fi intrat vreodată un copil. După mai bine de-o oră, cucoanele cafegioaice și-au adus aminte de mine și au început să mă caute. Aș, Mihăiță nicăieri. Grija s-a transformat în spaimă când nu m-au găsit nici în prima curte. "Dar dacă e la...?", atât a mai apucat să spună buna gazdă, pălind. Avea inima slabă: a apucat-o tremuriciul și i s-au tăiat picioarele, lăsând-o pe Pata-Mata - disperată
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
în halucinanta relatare a asediului moral intitulată "Grand Hotel Victoria Română". Dincolo de revelațiile posibile pe care le-ar putea provoca o nouă analiză a acestui text tulburător am putea reține, pînă una alta, aburul terifiant care-l înconjoară pe eroul-narator, spaima contagioasă pe care o răspîndește spectacolul agresiunilor ucigașe asupra unui cîine dar și împotriva unei femei disperate, agresiuni purtînd cu ele obscenitatea loviturilor lașe. Mai cu seamă această prezență a cruzimii triviale, descrisă cu o simplitate impresionantă, acordă acelei bucăți
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
povestirii "O făclie de Paște" ne apare ca o rezervație a ficțiunilor înfricoșate, urmărind la scenă deschisă jocul spasmodic al groazei, adeseori cu înfățișări nevrotice. Nebunia inocentului Ion și coșmarurile vinovatului Dragomir, dar, mai ales, urmărirea lentă, cu încetinitorul, a spaimelor lui Leiba Zibal sau a obsesivelor temeri care-l conduc pe celălalt hangiu, Stavrache, către evadarea în irațional indică interesul pasional al autorului pentru prezența formelor spaimei în modelarea destinelor individuale. Am putea, așadar, luînd în considerație și circumscrierea principalelor
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]
-
Ion și coșmarurile vinovatului Dragomir, dar, mai ales, urmărirea lentă, cu încetinitorul, a spaimelor lui Leiba Zibal sau a obsesivelor temeri care-l conduc pe celălalt hangiu, Stavrache, către evadarea în irațional indică interesul pasional al autorului pentru prezența formelor spaimei în modelarea destinelor individuale. Am putea, așadar, luînd în considerație și circumscrierea principalelor opere de deschidere tragică într-un perimetru cronologic relativ restrîns, să apreciem preocuparea stăruitoare a lui Caragiale pentru sindromul spaimei ca fenomen lateral în ansamblul unei opere
Caragiale și sindromul spaimei by V. Mîndra () [Corola-journal/Imaginative/15271_a_16596]