3,846 matches
-
timpurii țin să accentueze asupra ecuației dintre Logosul-Cristos și Sophia (vezi Introducerea), unul singur dintre textele gnostice originale o Înlocuiește pe Sophia prin Logos: Tratatul Tripartit (TT), scriere frumoasă și subtilă, atribuită În mod obișnuit școlii valentinianului Heracleon, ale cărui speculații asupra Logosului din Evanghelia lui Ioan ne-au fost transmise prin intermediul lui Origen 65. Acest tratat reabilitează teza - respinsă de Elaine H. Pagels Într-o lucrare mai veche - cu privire la existența unei relații foarte strînse Între gnosticism și creștinism, În general
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ca un vierme. Hokmah Îi dăruiește Spiritul”77. Mai tîrziu, Sophia-creatoarea lumii este Înlocuită de o entitate masculină, un Anthropos. Teodiceea gnostică, așa cum se exprimă ea În mitul căderii Sophiei, este explicată de Quispel ca rezultat al interferenței cu unele speculații orfico-platoniciene78. Teoria lui Quispel a fost continuată de Hans Martin Schenke, care pune de asemenea În relație mitul Sophiei cu pasajul din Gen. 1:26 În care Dumnezeu (la plural!) pornește să-l alcătuiască pe om după chipul său („al
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și Întuneric 24. În excentrica scriere a lui Iustin Gnosticul, Cartea lui Baruh, Demiurgul, În aparență nezămislit, este biblicul Elohim 25. Sabaot este În Tanakh unul dintre numele lui Dumnezeu. Iar numele Adamas, apropiat de Adam, a făcut obiectul unor speculații etimologice la naasenii lui Ipolit 26, unde nu este Arhontele cel rău, ci dimpotrivă, Omul Ceresc Adamantin, inamovibil și incoruptibil (din grecescul a-damao). Am văzut deja că Samael derivă din aramaicul samâ, „orb”. Care sînt Însă etimologiile celorlalte nume Întîlnite
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
este creatorul a șapte ceruri inteligibile, din acest motiv fiind numit Hebdomadă. Mama lui, Sophia, exilată În cel de-al optulea cer, sub limita Pleromei, acționează constant prin intermediul lui, iar În consecință lumea de aici este imaginea eonilor transcendenți. Dincolo de speculațiile numerologice ale lui Marcu valentinianul 48 descoperim același scenariu mitologic: Demiurgul, ignorînd planul creației care Îi este transmis fără știrea lui de către mama sa, Sophia, se folosește de cele patru elemente aristotelice și de cele patru Însușiri care sînt pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
toate acestea Simon Magul. S-ar putea ca doctrina lui, care include o GÎndire a lui Dumnezeu feminină, să fi acționat ca un catalizator suplimentar al preferinței gnosticilor pentru Sophia În detrimentul Logosului. CÎt despre locul de Început al Gnosticismului, o speculație neverificabilă, Însă nu și imposibilă ar fi să amintim faptul că Învățații creștini din Alexandria, care demonstrau puternice Înclinații spre platonism, au avut cu siguranță de profitat de pe urma prezenței stimulante a unei comunități evreiești masive și Însemnate din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Samosata, nu au nici o legătură cu „pavlichienii” bizantini, „adepții vrednici de dispreț ai lui Pavel”. Căci acest din urmă Pavel nu este altcineva decît Însuși Apostolul Pavel, cel venerat de Marcion și de paulicieni (vezi supra, capitolul 1). Orice alte speculații cu privire la evoluția paulicienilor, Întemeiate pe falsa premisă că, la un moment dat, aceștia s-ar fi identificat cu cei numiți payl-i-keank, trebuie respinse ca nefondate 30. Fapt evident În acest climat, atît adopționiștii cît și paulicienii dualiști au trăsături comune
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de Pierre și de Jacques Authié, În măsura În care o putem reconstitui după mărturiile unor oameni cărora nu trebuie să le fi Încredințat ei prea multe, nu conține nici un element de dualism radical, ca să nu mai vorbim de măreția sumbră a subtilităților speculației lui Ioan de Lugio. Cei doi Authié nu sînt defel moștenitorii Înaintașilor lor provensali, albigenzii, ci ai Învățăturilor unei biserici lombarde de la sfîrșitul secolului al XIII-lea, În care Îi recunoaștem ușor pe „francezi”, alias „Sclavini” - discipolii lui Caloiannes, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
tîrziu. În general, doctrina profesată de cei doi Authié poate fi definită drept monarhiană, chiar dacă acest Dumnezeu ce astupă cu piciorul gaura din cer, pe unde Îi fugeau Îngerii, pare cam excentric. Însă ascultătorii predicilor nu se arătau Înclinați spre speculații pe tema atotputerniciei sau a liberului arbitru divin. Fantaziasmul lui Nazarie este preferat realismului lui Desiderius, origenismul popular Înțeles ca reîncarnare - traducianismului bogomil, iar „veșmintelor de piele” li se acordă aceeași importanță ca În vechea tradiție. În decursul celor trei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lui Mircea Eliade În De la Zalmoxis la Genghis-Han10. Eliade evidențiază componenta rituală ocultată a unei mitologii fondatoare 11 recognoscibile În legendă, dar și În Întregul spațiu cultural balcanic și transcrise pe coordonatele culturii medievale. De asemenea, legenda a făcut obiectul speculațiilor filosofice și poetice, de-a lungul timpului fiind identificată ca obiect de patrimoniu cultural și marcă a specificului național. Există destule elemente asociate rolului fondator al voievodului pe coordonatele unei ctitorii fără precedent datorate unui arhitect vizionar, genial, În baza
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sub denumirea de cash flow brut de exploatare sau cash-flow potențial generat de activitatea curentă a Întreprinderii Înainte de orice afectare. Deoarece excedentul brut al exploatării prin definiție vizează activitatea de bază a Întreprinderii și pentru că nu poate fi influențat de speculații privind modul de amortizare și de constituire a provizioanelor, acest sold intermediar de gestiune este frecvent utilizat În activitatea previzională. În concluzie, EBE echivalează cu cash-flow-ul brut din exploatarea pozitivă și este o abordare: independentă de situația de amortizare și
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
sau Brahman; învățătura transmisă de autoritate prin intermediul cărților sfinte, indiferent dacă acestea se numesc Biblia, Talmudul, Koranul, Vedele, Upanishadele sau Analectele; ritualurile, cum ar fi Învierea, rugăciunea spusă la Zidul Plângerii, pelerinajul la Mecca sau meditația; filosofia teologică rezultată din speculația pe marginea textelor sacre și din ritualuri; etica religioasă; sentimentul siguranței pe care credința îl dă omului. Diferențele dintre religii se materializează în șase doctrine religioase majore: creștinismul, iudaismul, islamismul, hinduismul, budismul, confucianismul. HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/Image
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturală pasiv-contemplativă a individului în lume, în timp ce preferința pentru structurile active din culturile anglo-saxone este asociată cu atitudini active, cu o filosofie a lui to act. În dialectul mandarin nu există condițional deoarece oamenii din Orient evită în general dezbaterea, speculația orientându-se în special spre aplicații practice. 2.2. Nivelul discursiv Proiecția sistemului abstract al limbii în planul vorbirii, al interacțiunii într-un context determinat, pune în evidență diferențe de natură discursivă între limbi. 2.2.1. Scripturile culturale Procesul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
opusul lui complementar, dar exprimă gândirea logică și rațională, la fel ca facultatea de abstractizare și imaginația. Reprezintă conștiința individuală. Modificările lui neîncetate sugerează fluctuațiile mentalului: când senin, când agitat; când treaz, când adormit. Valoarea lui infinită este legată de speculațiile mentale, libere și transcendente, în care ființa se poate înălța sau pierde, se poate dezvolta sau plafona. Pentru toate aceste motive, în vis, culoarea albastră a unui obiect ori a unui element pune accentul pe natura sa psihică și, în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
să reziste pe piață! Definirea relațiilor de cauzalitate dintre cultura organizațională și tehnologie, pe de o parte, și impactul lor asupra performanței, pe de altă parte, și verificarea practică a acestor definiri și determinări au rămas pe terenul disputelor și speculațiilor. Specialiști din domeniul tehnologiei informaționale consideră că organizațiile n au reușit deocamdată să dezvolte o cultură care să exploateze la nivel maxim oportunitățile oferite de aceste tehnologii. Atunci când analizăm impactul tehnologiilor informaționale nu trebuie să facem abstracție de faptul că
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
mai permisivă când vine vremea observațiilor și măsurătorilor din punctul de vedere al valorii investițiilor, su scită dispute<footnote S. Chirică, Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție, Casa de Editură și Cons ultanță „Studiul Organizării”, București, 1996. footnote> și speculații similare în contextul mai larg al impactului asupra productivității, asupra performanței organizaționale și asupra „bunelor practici” dintr -o organizație. Se observă imediat că infrastructura tehnologică vine cu o raționalitate diferită de raționalitatea limbajelor umane și, de aceea, oricât de perfecționată
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
impresia de eliberare; c) boala profesiune, în care se încearcă obținerea unor avantaje, în primul rând ca mijloace de trai. Ca dimensiune structurală, s-a afirmat că omul este alcătuit din două părți: corpul și sufletul. Este greșit. Acestea sunt speculații pur teoretice, deoarece, în realitate, el este un tot unitar (Enăchescu, 1996). Din punct de vedere antropologic, corpul poate fi perceput sub două aspecte: corpul fizic, care reprezintă structurile anatomice, și trupul, care are semnificația de corp însuflețit. Corpul fizic
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
fi percepută drept creativăă. În fine, pretențiile de a demonstra că mintea umană nu este decât „suprafața” programatică ce accesează o serie de instrucții cognitive și că programele simulează procesele minții umane în timp ce manipulează simboluri complexe sunt incriminate drept pure speculații. Inteligența artificială este, în aceste condiții, mai degrabă o „inteligență sintetică” specifică „omului Turing” (vezi Bolter, 1986Ă, în sensul în care realizează sinteza om-computer, în cadrul căreia mașina nu înlocuiește omul, ci rămâne la stadiul de instrument al cunoașterii. Acești critici
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cyborgului ca punct final al evoluției, considerându-l în schimb un pas spre o nouă familie a structurilor vieții. Imaginarea acestor tipuri de mutație ontologică computerizată drept „ultima” frontieră a umanului ori sfârșitul evoluției este idealistă și futuristă, angajată în speculație și neglijând condițiile existențiale realiste actuale. O perspectivă ancorată în contingent și în practica existențială este mai relevantă, iar o analiză a regimurilor în care cyborgul, avatarul numeric și ființa transgenică se ipostaziază în aspecte concrete ale postumanismului virtual se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nebuniei, se socotește el însuși un anormal sau un monstru într-o societate „normală”, constituită de fapt din universul rememorărilor, al comemorărilor și al reabilitărilor. Puținul uman conservat în această entitate cyborgică se vede muzeificat sau fosilizat și este refractar speculațiilor viitorului, proiectărilor și accelerărilor petrecute în spațiul virtual. E vorba de percepția de sine a „mutantului” (de fapt o reflectare a percepției celuilalt asupra „anormalului”Ă în sistemul psihosocial al corpurilor normale, sistem în care devierea trupească este socotită un
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la nivelul identității umane, metafora ferestrei este acaparatoare în noile medii: din moment ce totul este suprafață și nici o suprafață nu are întâietate față de o altă suprafață, identitatea corpului real-fizic nu este mai mult decât un joc de roluri al identității avatarice. Speculație pernicioasă, întrucât identitatea real-fizică trebuie recunoscută ca primă importanță față de identitatea online. Examinând relația dintre ființa umană și mașină, teoreticiana învestește utilizarea tehnologiei digitale cu subiectivitate umană. Experiența individuală a folosirii computerului devine un mediu de construire a identității. Turkle
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de teoretician este Ascott (1995Ă. Prin crearea termenului de cybercepție (cyberceptionă, acesta reunește sub emblema cuvântului noțiunile de concepție, percepție și cibernetică. Cercetătorul nu dă o definiție propriu-zisă noului termen și nu îi sistematizează trăsăturile, însă compilează o serie de speculații în jurul noii facultăți (postăumane pe care o surprinde ca fiind mijlocită de emergența tehnologiei computaționale. În primul rând, cybercepția este înțeleasă nu doar ca protezare sau ca implantare a corpului uman, ci și ca modificare a conștiinței: dobândirea unor noi
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o facultate revizuită. Este o redescoperire a noastră înșine, după risipa umană și pierderea Erei Rațiunii, erei certitudinii, determinismului și valorilor absolute” (Ascott, 1995, p. 39Ă. În ultimă instanță, britanicul neglijează să se refere la aspectul ontologic al corpului, făcând speculații doar asupra epistemologiei acestuia, precum percepția multiplicității punctelor de vedere, relativitatea cunoașterii și impermanența percepției. Previzionând arhitectura secolului XXI, Ascott (2000Ă o etichetează drept o arhitectură a minții, desprinsă de arhitectura (anterioară aă corpului: o arhitectură utopică a unei conștiințe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ideilor tehnomistice (pshihedeliceă ale anilor ’60 și ’70 sau ale capitaliștilor care fac apologia libertății împotriva oricărei normalizări sau legiferări externe. Străduindu-se a fi o provocare fundamentală a umanismului, trasumanismul nu este lipsit de paradoxuri, de inadvertențe și de speculații circumspecte, radicalizând anumite aspecte și valori ale umanismului însuși: evoluția cu orice preț a umanului în scopul autoîmplinirii, autotransformării și autoperfecționării. Rațiunea și progresul tehnologic sunt armele lor discursive cele mai uzitate, fiind ridicate la rangul de eliberare de barierele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
libertatea de a alege. Adesea, tonul critic dobândește tendințe neoluddite, distopice sau tehnofobe, ori chiar incriminează științele genetice de o perspectivă nazistă sau fascistă (vezi mai jos Virilioă. Acest tip de discurs critic cade el însuși în capcana propagandei, în speculații extreme, adesea fără fundament realist. În genere însă, criticii transumaniștilor, aflați pe poziții umaniste, nu țin seama de înrădăcinarea teoriilor acestora în cadrul umanismului însuși (înrâurire evidentă în ciuda aparenței afirmațiilor lor futuristeă, de faptul că modul de gândire umanist a contribuit
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
atât ajutorul dat omenirii de către mașini, cât și înlocuirea limitelor umane cu augmentările robotice, care sunt omnipotente, însă amorale. Pe lângă imaginea cyborgului (a omului cibernetizată, iconul robotului (a sistemului tehnologic care poate sau nu să fie antropomorfică este sursa unor speculații și a unor utopii care spulberă crezul umanist al umanului drept „vârful” creației și al evoluției. De la primele utilizări, ficționale, ale termenului (de pildă, Karel Capek în „R.U.R”, 1921Ă sau de la roboții anilor ’60 și ’70 care progresează
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]