8,775 matches
-
de clasa politică occidentală și, în consecință, nu este inclusă nici pe agenda clasei politice românești ca o restricție de origine europeană. Ca urmare, evoluția care va avea loc în acest domeniu va lua, cel mai probabil, forma unei tranziții spontane. Dar această tranziție spontană nu va fi în întregime liberă și nu va răspunde doar cerințelor și factorilor evoluției în domeniu. Ea va fi totuși puternic afectată de alte cerințe ale integrării europene, al căror conținut va depinde, în bună
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și, în consecință, nu este inclusă nici pe agenda clasei politice românești ca o restricție de origine europeană. Ca urmare, evoluția care va avea loc în acest domeniu va lua, cel mai probabil, forma unei tranziții spontane. Dar această tranziție spontană nu va fi în întregime liberă și nu va răspunde doar cerințelor și factorilor evoluției în domeniu. Ea va fi totuși puternic afectată de alte cerințe ale integrării europene, al căror conținut va depinde, în bună măsură, de rezultatul confruntărilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
va avea câștig de cauză „modelul neoliberal european” - care încearcă să facă din România un caz de succes -, atunci acest succes politic al dreptei europene asupra socialiștilor europeni va influența, la rândul său, modul în care se va desfășura tranziția spontană în constituirea pieței forței de muncă în România. Marea schimbare care are loc pentru România ca urmare a integrării sale în lumea dezvoltată a Europei se referă la modificarea criteriilor de evaluare a tranziției românești. Așa cum am spus deja, tranziția
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu a avut câtuși de puțin aceleași efecte în societatea românească. Putem pune asta pe seama unei tranziții pro-occidentale prost conduse, pe seama erorilor clasei politice românești, pe seama „foarfecelor” pieței internaționale și a intereselor capitalului străin, sau pe seama efectelor contrare ale tranziției spontane - dar, indiferent de cauze și de structura explicației, rezultatul este același. Industrializarea din perioada interbelică și crearea unei noi structuri sociale, dominate prin putere, prestigiu și acces la decizia economică de noua clasă a capitaliștilor români, nu a transformat nici
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
principalelor obiective instituite politic - dezvoltarea industrială, în ciuda avântului luat în anii ’60 și ’70, este un eșec și economic, și social la sfârșitul anilor ’80. Ca și în cazul celorlalte tranziții coordonate politic, reformele au fost dublate de o tranziție spontană ale cărei dimensiuni au devenit evidente abia după revoluția din decembrie 1989. Problema națională a jucat și aici un rol important, asigurând o continuitate aparent surprinzătoare a politicilor economice, mai ales a celor industriale, fără a fi însă decisivă. Nici
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
comuniste cu o tranziție pro-occidentală, a fost un proces complicat la care au participat numeroși factori internaționali și interni. Au contat evoluțiile raporturilor de forțe internaționale, de la cele politice și militare până la cele financiare și comerciale, au contat efectele tranziției spontane asupra structurii sociale și a mecanismelor de funcționare ale societăților comuniste, au contat conjuncturi precum deciziile politice ale liderilor celor două tabere aflate în confruntare etc. Până la urmă, însă, multitudinea de factori utilizați pentru a explica cum de s-a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prosperitatea unor elite politico-economice care, prin cultură, mod de trai și concepții, nu difereau esențial de cele ale lumii occidentale, cu care, de altfel, au ajuns să se înrudească. În ciuda proceselor anti-prosperitate pe care le-a declanșat și susținut tranziția spontană și pe care tranziția coordonată politic le-a acceptat ca realități inexorabile, o anumită prosperitate a fost înregistrată și la nivelul întregii populații. Ion Creangă o descrie pentru Humuleștii primei jumătăți a secolului al XIX-lea, iar memoriile lui Carol
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
drumuri și mijloace de comunicare, cum ar fi telefonia. Alte categorii și grupuri sociale aflate la periferia sistemului de normalitate socială - precum femeile casnice, orfanii, handicapații, liber-profesioniștii etc. - au fost situați cu totul în afara sistemului de distribuție a prosperității. Tranziția spontană a comunismului a corectat parțial această regulă a sistemului. Un exemplu în această privință îl reprezintă țăranii necooperativizați, proprietari de pământ din zona submontană. Excluși de la normalitate, excepționalitatea socială a acestora consta în participarea lor la o piață nereglementată care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
limitat la puterea politică. În mai mare măsură decât oricare alt tip de societate, societatea comunistă a condiționat accesul la prosperitate de participarea la sistemul normal de distribuție în societate. Iar în acele zone ale excepționalității sociale în care tranziția spontană nu a produs nici un fel de compensare -, de pildă în cazul bătrânilor din mediul rural, al orfanilor etc. - deprivarea a luat, la rândul ei, forme excepționale. Tranziția postcomunistă a reprodus o bună parte a caracteristicilor tranziției comuniste, chiar dacă nu a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societate prin distrugerea comunismului. Acest factor era clasa politică. Schimbările suportate de societate românească după comunism au avut de fiecare dată ca punct de pornire decizia politică. Atât schimbările generate de reformele coordonate guvernamental, cât și modifcările rezultate din tranziția spontană își au originea în deciziile politice. Integrarea europeană a condus la limitarea inițiativelor politicienilor români cu privire la reforme și a asigurat o anumită continuitate între guvernări. Faptul că politicienii nu mai inițiază reforme continue ale sistemelor de redistribuire în societate și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politicienilor români cu privire la reforme și a asigurat o anumită continuitate între guvernări. Faptul că politicienii nu mai inițiază reforme continue ale sistemelor de redistribuire în societate și, mai nou, tot la presiunea Uniunii Europene, se străduiesc să contracareze procesele tranziției spontane în domeniu nu înseamnă că societatea însăși și-a pierdut gradul de libertate suplimentar. Ea încă mai poate evolua pe direcții alternative, cuprinse între limitele acceptabile pentru integrarea europeană (care este o integrare „slabă”, de vreme ce este redusă la integrarea instituțională
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care au dispus în primele luni de după revoluție și a revoltelor cu care au punctat primul deceniu al tranziției, muncitorii industriali nu au jucat nici un rol semnificativ în conturarea direcțiilor tranziției postcomuniste. Eforturile acesteia, coordonate politic și modelate de tranziția spontană a societății și economiei, au fost orientate în schimb către crearea unei clase sociale de capitaliști români. Vom urmări în continuare evoluția acesteia. Ceea ce merită subliniat acum este faptul că, în primul deceniu de tranziție, societatea românească a dispus de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
occidentală, România nu a fost admisă în interiorul acesteia decât după mai bine de un deceniu de tranziție postcomunistă proprie, dispunând astfel de un grad de libertate suplimentar în conturarea societății postcomuniste. Acest grad de libertate suplimentar a permis triumful tranziției spontane în raport cu tranziția coordonată politic și, în final, preluarea tranziției coordonate politic de principalii actori ai tranziției spontane. Pe măsură ce noile sisteme de distribuție se stabilizau, societatea își restrângea gradul de libertate în privința reorganizării pe principii noi și, la începutul secolului al
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
postcomunistă proprie, dispunând astfel de un grad de libertate suplimentar în conturarea societății postcomuniste. Acest grad de libertate suplimentar a permis triumful tranziției spontane în raport cu tranziția coordonată politic și, în final, preluarea tranziției coordonate politic de principalii actori ai tranziției spontane. Pe măsură ce noile sisteme de distribuție se stabilizau, societatea își restrângea gradul de libertate în privința reorganizării pe principii noi și, la începutul secolului al XXI-lea, tranziția postcomunistă nu mai dispunea de resurse interne pentru alegeri alternative. Or, exact în acest
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca o decizie politică explicită să fie luată în această privință de către politicienii români și cei occidentali. Chiar dacă decizia politică și, prin urmare, reformele coordonate politic au facilitat și chiar amplificat procesul, el doar a urmat traseul descris de tranziția spontană de a integra selectiv economia românească în fluxul general al economiei zonelor de dezvoltare din jurul țării. Iar faptul că integrarea are loc doar selectiv a favorizat mecanismul de separare a diferitelor societăți românești, pe de o parte, și de absorbție
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cel rău”, care trebuie desființat, și cea referitoare la capitalismul „cel bun”, care trebuie introdus în societatea românească. Rezultatele au fost păguboase, atât direct, în forma efectelor nemijlocite ale reformelor, cât și indirect, prin crearea unui spațiu larg pentru tranziția spontană. Următoarea tranziție a societății românești, tranziția către prosperitate, nu se mai poate baza pe dominația ideologiei cotidiene. Ea trebuie să se întemeieze pe cunoașterea științifică atât a postcomunismului, cât și a capitalismului dezvoltat, căreia să i se asocieze sistemul de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
financiare și tehnologice și activ și eficient în aplicarea lor. Această utopie a fost testată de sute de mii sau chiar milioane de mici întreprinzători ce au apărut ca urmare a exploziei pieței de bunuri de consum și liberalizării ei spontane de după revoluție. Aceștia, în mare măsură, au repetat sintetic acel proces istoric de formare a capitalului de tipul celui desfășurat în Occident de-a lungul a sute de ani, cu diferența că, în România, el a fost concentrat într-un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fost, de asemenea, utilizate pentru privatizarea în favoarea noilor capitaliști români a unor întreprinderi în care aceștia, la început, au apărut ca investitori minoritari și pe care și le-au însușit, în final, prin majorarea capitalului social. Această tehnică de privatizare „spontană” (Negrescu, 1999, p. 521), denumită astfel pentru că ocolea cadrul legislativ al privatizării, solicita noilor capitaliști români eforturi financiare proprii și este cert că au apelat inclusiv la credite bancare în acest sens. Dar procesul de constituire de societăți cu capital
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
continuu de resurse dinspre societate spre industrie. Privatizarea a fost un astfel de mecanism, dar în nici un caz singurul. Le-am trecut în revistă pe celelalte cu prilejul analizei metodelor de transfer al banilor publici în proprietate privată. Restructurarea industrială spontană care a însoțit privatizarea nu s-a datorat nici politicilor industriale ale reformatorilor postcomuniști, nici noului management capitalist. Ea a fost doar rezultatul, pe de o parte, al lipsei de resurse necesare subvenționării întregii industrii moștenite de la socialism, iar pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tradițiile culturale și ideologice naționale cu cele cosmpolite, monopolizând reprezentarea politică a întregii societăți și, tocmai pentru că este redusă numeric, fiind capabilă să domine deopotrivă managementul economic, administrativ și politic al societății românești postcomuniste. O mulțime de caracteristici ale tranziției spontane pot fi desprinse din această situație cu totul specială a micii burghezii postcomuniste, între care corupția, considerată una dintre marile probleme ale societății. Deoarece depinde nu doar de mărimea veniturilor, ci și de privilegiile obținute în relațiile cu instituțiile statului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românesc. Din punct de vedere sociologic, 1997-2005 este perioada cea mai interesantă a tranziției românești. Până în 1996, tranziția capitalistă românească avea, în mare măsură, trăsăturile unei evoluții. Lipsa unui proiect capitalist al tranziției permitea o dominație aproape absolută a tranziției spontane. Nefiind o prioritate a globalizării (Malița, 1998), România evoluează - acordând prioritate caracteristicilor interne în raport cu cele ale modelului extern - între limitele destul de largi ale toleranței occidentale, răspunzând comandamentelor generale ale tranziției postcomuniste, dar modelându-le în funcție de interesele afirmării clasei capitaliștilor autohtoni
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politice autohtone este mai generală, dar nu este singura. În cazul Germaniei de Est, reforma a revenit clasei politice a Germaniei de Vest. Iar în cazul fostei Iugoslavii, soluțiile au fost încă și mai complicate. Conform paradigmei marxiste, schimbările tehnologice spontane remodelează civilizațiile, de la relațiile de familie și până la ideologii, religii și relații politice. Conform paradigmei jevoniene reformulate de Pareto, raționalitatea economică de tip capitalist depinde de psihologia oamenilor, întemeiată pe reziduuri iraționale produse de cultură, ideologie și credințe. Paradigma „ciocnirii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
parte constitutivă a literaturii și „devine mai opulentă și ramificată rodind din sevele extrase din literatură.” Oficiul critic este deschis „impregnării poetice”, căci „expansiunea duhului intelectual este echilibrată de infuzia lirică”. G. pledează, pe urmele lui E. Lovinescu, pentru critica „spontană”, întemeiată pe intuiție și spirit simpatetic. Fără a le respinge cu totul, criticul nu agreează excesul de pozitivism al metodelor critice mai noi, care amenință să atragă actul exegetic în capcana sterilității, îndepărtându-l de obiectul său, și care pun
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
Modrow și de Mazières; b. perioadă situată Între reunificarea din noiembrie 1990 și alegerile din 1994, caracterizată mai ales prin angajarea mai multor germani din Est În noile instituții federale și republicane; epurările politice Începute În acel moment, mai Întâi „spontane”, pe urmă „birocratice”, combinarea epurărilor birocratice profunde În toate funcțiile publice și importarea masivă de elite În mai multe sectoare constituind o „specificitate germană” (cf. Derlien, 1997). Și În celelalte țări au existat asemenea distincții cronologice Între un moment al
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din urmă decât 23 de răspunsuri. El trebuia să ne permită să reconstituim În mod mai precis traiectoria persoanei intervievate, cu atat mai mult cu cât Într-o situație de interviu precum cele descrise mai sus, trebuia evitată orice asociație spontană Între interviu și interogatoriu. Diferența Între semnificația atribuită interviului, În care interlocutorul Își poate pune În valoare statutul de „expert”, să formuleze puncte de vedere sau analize, si semnificația atribuită chestionarului, perceput ca fiind mai factual și mai personalizat, a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]