4,267 matches
-
vegetativă, o structură spirituală, o ființă viețuind pe plan social și În lumea valorilor: soma și nus; corp și suflet. La această treaptă omul s-a ridicat prin mijlocirea mai multor condiții exterioare și lăuntrice. Vom menționa, fără să putem stărui, importanța hotărâtoare pe care au avut-o În această dezvoltare limbajul articulat și deprinderea muncii. Prima activitate conduce la elaborarea abstracțiilor și desțărmurirea omului din actualitate și mediul imediat, a doua Îi creează imagini kinestezice și-i organizează anumite statornicii
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
298. footnote>. Ei nu au dorit nici suferința, nici moartea, ci au fost convinși că merg spre viața veșnică, pe care cred că au descoperit-o. „Și câți dintre creștinii noștri de azi nu știu că trebuie să moară dacă stăruie mai departe să mărturisească credința creștină, pe când, dimpotrivă, ar putea fi din nou liberi dacă ar tăgădui pe Domnul? Dar ei nu pun preț pe viață, ci preferă să moară de bunăvoie pentru credința lor”<footnote Origen, Contra lui Celsus
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
critic. Până la urmă impresia poate să se fi dovedit fatală, într-o mare măsură, pentru realizările ei pe ansamblu. Exilul nemuritor (1979-1987) Conversația este tot ce contează până la urmă. (Christopher Isherwood către John Lehmann la sosirea în America)88 A stăruit până în 1969 euforia publicării Pietrei filozofale (care până la urmă i-a confirmat celebritatea), ea constatând că se bucura de cronici atât de bune. Marguerite și Grace au plecat spre Europa în toamna lui 1968. Când s-au întors la Mount
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
studiul citat, p. 14. 250 Idem, p. 13. 251 Erich Auerbach, op. cit., p. 246. 252 "Dacă-mpletind folos și desfătare,/ Un scriitor de toți e lăudat,/ Nu te-ndoi, vei fi la cinste mare,/ De-aceasta poți să fii încredințat (..) tu stăruie, și fi-vei răsplătit,/ De nu aici, în lumile cerești" ("Dizen", în Pantagruel, ed. cit., p. 152). 253 În François Rabelais, op. cit., p. 42. 254 "Momente și tendințe importante în dezvoltarea culturii și literaturii universale", în Crestomație de literatură universală
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
limbilor, când, la Rusalii, apostolii vorbeau în arameică iar străinii îi auzeau grăind în limbile lor materne. Dintre aceștia vreo 3.000 s-au botezat într-o singură zi, iar într-o alta vreo 5.000, pentru ca mai apoi să stăruie împreună în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciune. Însuflețiți de zelul neofiților, soldații abia reîntorși în patrie, sub impulsul și indicațiile Apostolilor Petru și Paul, s-au reunit și au săvârșit convertiri (fiind centurion, Cornelius
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de specialitate în domeniu. Autorul, aprofundând și dezvoltând investigațiile unor reputați istorici (acad. Florin Constantiniu, regretatul nostru coleg V. F. Dobrinescu, profesorii I. Scurtu, Cristian Troncotă, cercetătorii Mihai Pelin, Liviu Țăranu, Silviu B. Moldovan, Pavel Moraru, Florin Pintilie, Florian Banu ș.a.) stăruie - în baza unei ample bibliografii, dar mai cu seamă în temeiul unor investigații temeinice de preferință și de durată în arhivele naționale (cu deosebire Arhivele Militare și Arhivele Naționale, fondurile CNSAS sau foste ale SRI-ului) - asupra acțiunilor și situației
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
șmecher din ochi. A luat de pe tejghea ocaua mare, «ocaua lui Cuza», și-a măsurat laptele: douăzeci și patru de ocale. A socotit că trebuie să plătească, în schimb, patru ocale de untdelemn. Caută să-mi măsori drept, cu aceeași oca, a stăruit, «țăranul». Nu se poate, că-i plină de lapte. Îți măsor cu asta!. Și a scos de sub tejghea altă oca. Păi, ocaua asta-i mai mică, a zis «țăranul». Ce te pricepi tu, nepricopsitule! Ocaua-i Oca și gata! Atunci
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
valoarea mulți ani? Acestea ar fi deprinderile de a comunica și a coopera pentru a exista ca indivizi În societate. De aceea mă strădui să aplic cele mai eficiente de predare - Învățare - evaluare, pentru a trezi interesul față de obiect. Mă stărui că la activitatea de Învățare, pregătire și prezentare a materiei să-i Încadrezi pe toți elevii. Îndrum elevii În activitatea de zi cu zi, explicînd cu răbdare modalitatea de lucru, ascultînd și corectînd răspunsurile lor, Îndrumîndu-i respectînd personalitatea lor. În cadrul
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
CEE se aplica, formal numai Consiliului și Comisiei. Cu toate acestea, Curtea de Justiție, într-o hotărâre istorică 413 a statuat că și actele Parlamentului sunt susceptible de a fi cenzurate de către Curte. În ceea ce privește admisiblitatea acțiunii Curtea de Justiție a stăruit și a motivat pe două paliere în primul rând în ceea ce privește calitatea procesuală a reclamantei (o asociație) și, în al doilea rând, mai important pentru discuția de față, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența sa de a judeca o acțiune în
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Cafeaua de dimineață” de la „Monitorul”, în primăvara lui 2007 i-am propus prietenului Constantin Ostap să realizăm împreună volumul. Dumnealui a și luat legătura cu Val Condurache să-i realizeze prefața sau postfața, iar cărturarul ne făcuse promisiuni. N-am stăruit în realizarea proiectului. Mai operativ l-a realizat în 2008 la Editura „Pisica neagră”, Iași, scriitorul Mircea Radu Iacoban. Cu foarte mare competență. Și-i mulțumim! Carte rară În ziua de Sf. Gheorghe, la 23 aprilie 2005, când în sala
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
esența indepen denț ei, care e însuși modul de viață al omului la care nu poți renu nța. Pentru cartea oferită nouă, cititorilor, ce d oi a utori merită felicitări. Ne am fi așteptat, e drept, ca ei să fi stăruit mai deplin asupra instituției care se cheamă primărie, evoluția ei și a funcționarilor, mai ales că fiind vorba despr e sa te care au trecut din administrație domnească în cea bisericească, boierească,și răzășească existau multe de spus. Însăși detalierea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Istoria poporului român oglindită în toponimi e este titlul lucrării eminentului Emil Popovici, care-l inspiră pe Gh. Gh. Covatariu, cel care, spre cinstea sa, scrie i stor ia orașului său de domiciliu tocmai prin toponimie. Nu însă fără a stărui mai întâi asupra coordonatelor geografice ale localității, cu istoria orașului Dorohoi, citită an de an , răsfoind „arhiva” arheologică și pe cea rezultată din documentele scrise, d ar și aplecându-se asupra tradiției orale, cu oamenii și obiceiu rile lor, consemnate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
zile de acces a acestora (p.374 375 din „Mari personalități...”). Rămas la o singură sursă de informare, Ioan B aban repetă adesea că autorul luat în discuție, fie e „un puț in cunoscut”, fie e un ...”oarecare”, fără a stărui pentru „identificare...” Dau doar câteva cazuri. Despre Gheorghe Chiper - Dinograncea (p.103) „se cunosc puține date” și acelea „din surse nu prea sigure”, trimițându-ne la bibliografia de referință - Vasilica Grigoraș, care și ea nu-i deloc profundă în informații
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
vacă ce cu lapt ele ei sătura gloata copiilor flămânzi, introducând bucurie în bordeiul deznădăjduitei... Îi era greu monografistului să înșire toate f apte le bune pe care le făcea zilnic Lumânărică. Fapte de om sfânt - le califica N.A.Bogdan, stăruind în exemplele de viață, generalizându-le. Să judecăm, ne chema el, întrebându-se și îndemnându-ne la răspunsuri: „Oare câți săraci am putea face noi fericiți cedând abonamentul unei singure lojă de teatru?”; „dar cu cheltuiala unui ospăț, care nu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe colaboratorii săi, îi s tima și-și consacra toată grija și toată atenția pentru dânșii. I ar c ând era vorba să-i susțină pe aceștia în lupta cu greutățile vieții, Hamangiu era prezent, gata să se lupte, să stăruie și să rupă chiar prietenii, atunci când voia să se facă o nedreptate meritului. Câți dintre acei cari dețin azi situații î nsem nate în Stat sau își au asigurată o poziție socială bună, ar fi putut-o face fără concursul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu va fi fără folos să se reli efez e și mai bine părțile luate din codul italian și din legea belgiană și să se folosească mai mult doctrina și jurisprudența res pectivă. Nu era — poate — de prisos să se stăruie asupra amfiteozei care va da încă naștere la discuți i în lumea juridică. Era necesar să se stăruie de asemenea asupra îmbunătățirilor introduse în codul nostru față de cel francez în starea de la 1864 și în genere asupra însușirilor lui, mai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și din legea belgiană și să se folosească mai mult doctrina și jurisprudența res pectivă. Nu era — poate — de prisos să se stăruie asupra amfiteozei care va da încă naștere la discuți i în lumea juridică. Era necesar să se stăruie de asemenea asupra îmbunătățirilor introduse în codul nostru față de cel francez în starea de la 1864 și în genere asupra însușirilor lui, mai cu seamă, când atâția necunoscători îl atacă pe nedr ept. Scurte comparații cu dreptul din nouile teritorii ar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
circulație de noi (Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., pp. 69-130). Dacă investigația lui Constantin C. Angelescu se oprea la anul 1884, noi i-am dus mai departe demersul, stăruind asupra perioadei ce a urmat, până în 1914. De asemenea, pentru anii 1863 1884 am avut în vedere o lectură atentă a listelor publicate de Léon Vaderkindere, căutând să aducem în plus față de înaintașul nostru o serie de comparații cu alte
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
succint în revistă, câteva aspecte, spunem noi importante, pentru tema noastră. Astfel, am redactat câteva note cu privire la statutul titlurilor / diplomelor academice obținute de tinerii din România după ce studiau la Universitatea Liberă, sau in Belgia, în general (în acest context am stăruit și asupra legislației românești în privința recunoașterii diplomelor obținute în străinătate în domeniul medicinei și al ingineriei vezi Regulamentul pentru esaminarea titlurilor și a capacităței medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate, câri cer dreptul a esercita în România din 1866
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Afacerilor Externe, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", volumele 195 și 196. De aceea, am insistat asupra ideii de fragment biografic. Dar un fragment dintr-o biografie a oamenilor mărunți sau prea puțin frecventați de istorici, de istoriografie, în general. Fără să stăruim prea mult în lectură și sugestiile lui Michel Foucault, trebuie să facem totuși referire la tentația pe care acesta a avut-o la un moment dat de a alcătui o "antologie de existente, vieți de câteva rânduri sau doar câteva
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1916-1924), M. Vauthier (1924- 1928), J. Servais (1928-1933), respectiv de administratorii A. Behaegel (1907-1919), M. Bourquin (1919-1925), iar din 1930, F. Héger. I.2. Despre facultățile Universității Libere din Bruxelles Evoluția Universității Libere a fost una semnificativă în timp. Să stăruim puțin asupra unora dintre schimbările ce au avut loc în cadrul structurii domeniilor de studiu, al facultăților, frecventate de tinerii români în a doua parte a veacului al XIX-lea și în primele trei decenii ale celui care a urmat! Prezentarea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Austria, Egipt, Grecia, Italia, Japonia, Macedonia (nume bulgăresc), Spania și din orașul Varșovia 14. Pentru moment nu avem prea multe cunoștințe despre carierele profesionale ori de altă natură pe care le-au avut de-a lungul timpului acești români. Vom stărui pe viitor asupra acestui aspect. Totuși putem să dăm câteva exemple. Bunăoară, Dimitrie Nenițescu (1861-1930) este cel care s-a ilustrat că un membru marcant al Partidului Conservator, fiind deputat al acestei formațiuni politice în mai multe rânduri, devenind chiar
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
23. În lecturile noastre am mai întâlnit câteva personaje despre care unii autori arătau că și-ar fi susținut doctoratul în drept la Bruxelles. Din păcate, numele lor nu le-am regăsit în listele oficiale, prezentate mai sus. Dintre acestea, stăruim asupra lui Ioan Adam (1875-1911), magistrat la Călărași și Tulcea, cunoscut, mai degrabă, ca scriitor, colaborator al "Adevărului Ilustrat", "Neamului Românesc Literar", "Semănătorului" etc.; autor al romanelor Rătăcire (1902), Sybaris (1902), al volumelor de povestiri și nuvele Flori de câmp
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
fost suplinitor la Catedră de Fizica experimentală a Universității din Iași71. Lui i se datorează și prima încercare de a înființa un muzeu etnografic în urbea Iașilor (1912), "Podul lui Eminescu", construit în 1902, pe locul unde, spune povestea, poetul stăruia adesea asupra frumuseților ce i le desfășura în fața sa natură, întrebându-se cum s-ar putea ca tabloul ce-l vedea să fie transpus în cuvinte pe coală albă de hartie 72. În încheierea acestui capitol, se impun, în opinia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
capitolul următor, pornind de la un studiu de caz, un fragment din biografia unui student politehnist, Vasile Butză, o sumă de strategii de obținere a unor subvenții pentru studii, precum și mai multe tipuri de astfel de stipendii 46. Pentru moment, am stăruit asupra unei facilități importante pe care statul român o acordă studenților din Belgia (dar și din Franța): așa-numitul "schimb de favoare" sau "schimb avantajos". Prin adresa 1539 / 1919 Legația României de la Bruxelles informa Ministerul Afacerilor Străine și Ministerul Finanțelor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]