7,322 matches
-
mai târziu, am realizat de ce îi era teamă dascălului meu, dar am continuat să port în suflet înalta semnificație a zilei de 10 Mai, despre care scriitorul român Panait Cerna spunea: „S-aprind lumini lângă lumine/ Și flutură steag lângă steag,/ Te simți mai viu, mai bun, și-ți vine/ Să-mbrățișezi pe toți, de drag,/ E ziua neamului ne-nvins,/ E Zece Maiu. Tot cerul pare/ Un lampadar imens, aprins/ Anume pentru sărbătoare./ Târât de valuri fericite,/ Mergi fără țintă
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
un întreg popor”. Cu măreție și cu îndreptățită bucurie, la sfârșitul războiului, oștile române au intrat în București. Se întorceau biruitoare, încărcate de glorie, de pe câmpiile Bulgariei. Aduceau cu ele Independența. „În fruntea tuturora mergeau jandarmii călări, apoi răniții cu steagurile luate de la turci, având în mijloc pe Domnul Carol cu generalii. Îndată după Domn, veneau cântând într-un singur glas, muzicele tuturor regimentelor, în fruntea celor 52 de batalioane de pedestrime. În urmă veneau dorobanții și călărașii cei amestecați, având
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
după Domn, veneau cântând într-un singur glas, muzicele tuturor regimentelor, în fruntea celor 52 de batalioane de pedestrime. În urmă veneau dorobanții și călărașii cei amestecați, având în mijloc tunurile turcești. Roșiorii încheiau întreg șiragul. Și muzicele cântau, și steagurile fâlfâiau pe deasupra capetelor, ropoteau scurt și îndesat pașii flăcăilor, scârțâiau roatele tunurilor și era plină câmpia de strălucirea armelor. Oștirea avea să treacă pe sub o poartă făcută anume, împodobită cu nemaipomenită mândrie, cu steaguri, cu slove de aur care spuneau
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
întreg șiragul. Și muzicele cântau, și steagurile fâlfâiau pe deasupra capetelor, ropoteau scurt și îndesat pașii flăcăilor, scârțâiau roatele tunurilor și era plină câmpia de strălucirea armelor. Oștirea avea să treacă pe sub o poartă făcută anume, împodobită cu nemaipomenită mândrie, cu steaguri, cu slove de aur care spuneau numele locurilor, pe unde și-au lăsat românii oasele, apărând țara și biruind păgânimea. Când a fost în dreptul porții, oastea a fost primită cu o furtună de chiote, și atâtea flori au aruncat cei
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare de pe poziția de trăire, de înălțare, de steag, toată creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate. Daca ne despărțim de marea unitate, suntem pe poziție de anulare, de auto anulare. Deci, recomand o poziție de trăire. Pentru că tragedia întregii lumi
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
Vreți să strig eu la oameni, care-va-să-zică!” - mi-am zis eu în gând. „Bine! Atunci am să strig”. Și m-am ridicat spre sala spunând românilor: „Nu le permiteți ăstora să-și facă aici campanie, tocmai de Ziua Națională: Aruncați steagurile lui Brânză! Iată, „dovadă această” stă acum în mâinile voastre: LEPĂDAȚI-O!!! Sancționați-i pe oportuniști, indiferent de culoarea lor politică. Au furat destul și ăștia! Steaguri Tricolore nu v-ar fi dat de Ziua României, pentru că NU LE PASĂ
PARTIDELE, PANA SI DE ZIUA NOASTRA NATIONALA... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357988_a_359317]
-
le permiteți ăstora să-și facă aici campanie, tocmai de Ziua Națională: Aruncați steagurile lui Brânză! Iată, „dovadă această” stă acum în mâinile voastre: LEPĂDAȚI-O!!! Sancționați-i pe oportuniști, indiferent de culoarea lor politică. Au furat destul și ăștia! Steaguri Tricolore nu v-ar fi dat de Ziua României, pentru că NU LE PASĂ DE ȚARĂ!” Și un val de ropote de aplauze a umplut imediat sală!... ...Să nu credeți că m-au aplaudat pe mine, căci ei, românii din Spania
PARTIDELE, PANA SI DE ZIUA NOASTRA NATIONALA... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357988_a_359317]
-
ropote de aplauze a umplut imediat sală!... ...Să nu credeți că m-au aplaudat pe mine, căci ei, românii din Spania, știu că eu am facut campania electorală în 2008 pdl-eului... Românii au aplaudat pentru faptul că au auzit cuvântul „Steaguri Tricolore”!. Românii își iubesc Țară! Indiferent pe unde or fi, împinși de greutăți, la muncă: O IUBESC! Am simțit lucrul acesta și m-am umplut de mândrie! Până la urmă a trebuit sa evacuam sală, benevol, cei care doream, pentru că într-
PARTIDELE, PANA SI DE ZIUA NOASTRA NATIONALA... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357988_a_359317]
-
cei care doream, pentru că într-o țară civilizată există o disciplină și niște legi pentru astfel de situații, care trebuiesc respectate. Peste ele nu se poate trece nicicum! Iar în privința „pre-campaniilor electorale” și de propagandă deasemenea: Mânjirea Zilei Naționale cu steaguri tendențioase propagandistice doar de partid, este interzisă prin Constituție! Bine: Cine ne-a făcut constituția ce o avem azi? Știm cu toții!... Tot un oportunist... Oare la noi, în România, politicienii nu mai au legi? Rămâne să vedem și să ne
PARTIDELE, PANA SI DE ZIUA NOASTRA NATIONALA... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357988_a_359317]
-
cer, în timpul zilei, deasupra soarelui, o cruce strălucitoare pe care scria „In hoc signo vinces” (Prin acest semn vei birui). În noaptea dinaintea luptei, împăratului i s-a arătat în vis Iisus Hristos, care i-a cerut să pună pe steagurile ostașilor săi, pe scuturi și pe arme, semnul crucii. Constantin a ascultat și a obținut o victorie zdrobitoare, în ciuda uriașei diferențe numerice dintre cele două armate. Pe celebrul său arc de triumf ridicat la Roma se păstrează și astăzi cuvintele
VIZITAREA ORAŞULUI BALTIMORE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358041_a_359370]
-
tristă peste trupul meu și nu mai există nici troiene sumbre au plecat nămeții vr â nd să se î nece în marea cea adâncă din sufletul tău și plutesc corăbii mai vârtos pe valuri spre tărâmuri noi și în loc de steaguri o eșarfa albă poartă-n lumea largă fluturând salutu-n vârfuri de catarge cu zâmbetul tău de atâta soare se topește neaua azi sub pașii mei și îmi este teamă să mai ies afară să nu mut oceanul sub fereastra ta
S-A TOPIT OMĂTUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358069_a_359398]
-
fost invitat să particip la manifestațiile prilejuite de Ziua Națională a României. Chiar dacă ziua a fost geroasă cu adevărat de iarnă nu am simțit când timpul s-a scurs. Mediul din jurul parcului din centrul orașului Moldova Nouă era împodobit cu steaguri tricolore, cei prezenți fiind decorați cu un mic semn al marii sărbători, adică un mic steguleț tricolor. Sentinele cu echipament de paradă străjuiau Monumentul Eroilor. Soborul de preoți din parohiile orașului au realizat slujba religioasă impusă de protocol, dar cuvântarea
1 DECEMBRIE 2011 LA MOLDOVĂ NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358084_a_359413]
-
Gândurile mele au fost fulgere niciodată aruncate în ochiurile de apă ale fântânii. Gesturile mele îmbrățișau soarele. Cântecele mele luminau cerul. Bucuria mea se revărsa peste alibi ostoindu-le setea de curgere... Cine am fost eu... la urma urmei? Un steag fluturând pe bolta întunecată a negărilor... un sunet profund rostogolit pe ultima treaptă a infernului Nu știu când (poate-n toamnele nevinovatelor escaladări pe abruptele culmi) s-a strecurat o fisură între materie și gând... Nu știu cine orbit de nemărginire și
DISTORSIONAT ... (REFĂCUT) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358132_a_359461]
-
Mamă mult îndurerată, Ți-au furat cei răi o fată, Încă-o dată și-ncă-o dată. La-ntuneric de ursită, Când barbarii se agită, Ți-au răpit, răpit, răpită, Partea cea mai răsărită. Au venit cu mare grabă, Roșii steaguri pe tarabă, Prefăcându-se c-o-ntreabă Că știau că sângeri, slabă. Și-au făcut să fie roabă Fata ta cea basarabă, I-au făcut coșciug din lemne Și-au avut purtări nedemne, Limba ei să o îndemne La remorca
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
suflet un mare regret că scăpasem ocazia de a-i strânge mâna. Speranța de a-l mai revedea fusese zadarnică, căci în data de 15 noiembrie 1987, cu ocazia evenimentelor din Brașov, ce aveau să izbucnească la Uzina de autocamioane Steagul Roșu , când întregul oraș avea să fie încercuit de tancuri, falanga obedientă a Ministerului de Interne îl arestase, expunându-l, prin cine știe ce subsoluri ale securității, tristului experiment, cum fusese și acela de la Timișoara, Radu cel Frumos . Trimis acasă într-un
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
de bază. La câtă mâncare pregătisem, puteam să mai săturăm încă zece flămânzi. Le aminteam celor tineri de vremea când eram obligați să mergem la defilare ,,la județ” și să ne arătăm ,,recunoștința” față de cei prin fața cărora treceam cu pancarte, steaguri și portrete ale ”iubiților conducători”. Nici copiii nu uitaseră zilele acelea. În urmă cu douăzeci de ani erau de vârsta fiilor lor, ba chiar mai mari. Abia acum simțeam cu adevărat ce înseamnă să ieși la iarbă verde, fără constrângere
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
am rostit când sângeram/ și ne-ngropam martirii camarazi. Noi suntem oseminte risipite mii/ Și glas de clopot ce-am vestit furtuni/ Când tulnicele sunau jale pe câmpii/ Noi deșteptam chemarea din străbuni. Noi celor drepți le-am înălțat un steag al lor/ Necoborât de-atunci spre învieri/ Cu el am străbătut prin mlaștini sau ogor/ Și l-am sfințit cu jertfele de ieri. Noi suntem mărturia unei lumi ce-a fost./ Cu sânge cald roșit-am caldarâm și flori, / Noi
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
autoarea o recunoaște pe „Lelia de pe Colentina! Fantastica Lelia, artista care traversase scena și Continentul, ca o supernovă,- arzând, fascinând de-a lungul unui singur sezon cât într-o viață de om. Fata în ginși de cawboy și cămașă din steag de mătasă roșie ca sângele de erou, îl prinsese în mrejele sale până și pe prințul moștenitor.” Lelia este condamnată la exil de către autoritățile acelor vremuri, iar destinul ei se materializează simplu, într-un „pașaport cu viză pentru o țară
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
pentru mântuirea și împăcarea neamului românesc. Prin Cruce înțelegem „arma păcii”, floarea mântuirii, lemnul Domnului, „ușa Tainelor” prin care se deschid și se revarsă în sufletele noastre izvoarele harului. Prin Cruce înțelegem suferința ispășitoare, sfințitoare și mântuitoare. Prin Cruce înelegem steagul de luptă, altarul de jertfă și semnul de biruință al creștinilor” (Preot Ilarion V Felea, Spre Tabor, vol. II, p. 238). Taina mistică a cunoașterii absolute este deci Sfînta Cruce, cum afirmă și Părintele Daniil: „Metafizica ultimă e o metafizică
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
Acasă > Stihuri > Imaginație > DUMITRU ICHIM - POEME BILINGVE (2) / BILINGUAL POEMS (2) - TRADUCERE / TRANSLATED BY MUGURAȘ MARIA PETRESCU Autor: Muguraș Maria Petrescu Publicat în: Ediția nr. 875 din 24 mai 2013 Toate Articolele Autorului STEAGUL ÎNDRĂGOSTIȚILOR Student fiind la Seabury-Western m-am întâlnit cu ea într-o poveste umbroasa din parcul de pe malul lacului Michigan. ''E-adevărat că românul s-a nascut îndrăgostit și poet?'' m-a intrebat cu-o vocală de-alint dându-și
TRADUCERE / TRANSLATED BY MUGURAŞ MARIA PETRESCU de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344635_a_345964]
-
poveste umbroasa din parcul de pe malul lacului Michigan. ''E-adevărat că românul s-a nascut îndrăgostit și poet?'' m-a intrebat cu-o vocală de-alint dându-și ochii pe spate discret. De unde-ai aflat?'' o-ntrebai. ''E simplu! Culorile steagului tău: albastru și galben și roșu! Sa incepi cu albastru! Ce cântec visării când cerul tău tânăr sprințarul sărut fură mării! apoi continuă cu buzele subțiri, ...și să sfârșești cu roșul- culoarea primelor iubiri!'' ''Sweetheart, you are completely wrong! E
TRADUCERE / TRANSLATED BY MUGURAŞ MARIA PETRESCU de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344635_a_345964]
-
albaștri ispita hârjonindu-se cu șoaptă. Așa mi s-a părut. ( Ce-ar fi ca pe furiș să o sărut?) ''Too bad, my darling! că nu citiți și voi de la stânga la dreapta, că toată lumea scrisul; chiar și culorile de steag!'' și mâna mi-o strânse cu drag. Buzele noastre cât de aproape au fost de-un sărut! ...dar am ramas la mijloc. Galbene frunze cădeau printre noi, stânjenite parcă de sfielile noastre. De-atunci mereu au căzut, peste-o carte
TRADUCERE / TRANSLATED BY MUGURAŞ MARIA PETRESCU de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344635_a_345964]
-
față de țara în care s-au stabilit și în care s-au realizat. Iar acest lucru se poate vedea la biserică. Rugăciunile Crezul și Tatăl nostru se rostesc de către preot împreună cu credincioșii atât în limba română, cât și în limba engleză. Steagurile României și al țării de adopție stau de o parte și de alta a altarului, semn că până în cel mai profund loc al sufletului lor, credința acestor oameni și respectul lor față de România și de țara în care s-au
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
fost numit paroh aici. Dar surpriza cea mai mare avea să vină atunci când am vizitat muzeul, o mărturie vie a existenței unui neam pe acest pământ, o Românie în miniatură adusă din țară tocmai în inima Statelor Unite și aceleași două steaguri (ale Americii și României) puse cu credință în fața altarului din biserică și la intrarea în muzeu. România de aici nu se simte străină și nici stingheră. Este la ea acasă. Este atât de impresionant tot ceea ce a reușit să facă
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
revoluției. Încă din 1874, C. D. Aricescu afirma: „boierii cei mici, victime ale regimului fanariot, aplaudară fapta cutezătoare a lui Tudor și mulți dintrânșii îl ajutară prin toate mijloacele; cât despre meseriași și plugari, ei alergau de bună voie sub steagurile lui Tudor, cei mai mulți spre a se despăgubi prin jafuri de pierderile ce încercaseră din partea impiegaților greci și ciocoi, și-a negustorilor turci”. Pe drumul de la Padeș spre Strehaia „țăranii - spuneau cei care au făcut parte din oștirea revoluționară - îl întâmpinară
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]