2,409 matches
-
pozitive, de „piază bună”, acordate de regulă murdăriei. „Evreul este murdar”, se zice, și - prin urmare - Întâlnirea cu el ar fi de bun augur (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”). Ar fi un exemplu interesant privind modul În care un stereotip negativ poate genera unul de semn opus. În ceea ce privește calitățile magice ale murdăriei, nu voi face decât să amintesc câteva superstiții cunoscute. Ele au supraviețuit În diverse forme relictuale În toată Europa, nu numai În civilizațiile tradiționale, ci și În cele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
137"/>) ; sau : „Dacă te Întâlnești cu un jidan ori cu un țigan, Îți merge bine” (superstiție românească ; <endnote id="cf. 137, pp. 13 și 333 ; 71, p. 199"/>). 2) Cea mai simplă explicație a superstiției s-ar baza pe un stereotip comentat deja mai sus : „evreul este Înstărit”, lui Îi merg bine afacerile, de el se „lipesc” banii și, ca atare, „dacă Întâlnești un evreu pe stradă, este un semn de noroc, mai ales În afaceri” - cum se crede În Polonia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În astfel de momente inaugurale (la Început de an, de exemplu, sau de săptămână) pentru că el este de regulă prosper și bun afacerist <endnote id="(230, pp. 56-57)"/>. În acest caz acționa explicația nr. 2, de mai sus, bazată pe stereotipul comentat și el mai sus. Probabil datorită influenței exercitate de folclorul magic al rutenilor și huțulilor din nordul Moldovei, acest eres a fost preluat și de țăranii moldoveni. În această situație Însă, condiția ca „primul oaspete” să fie de bun
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
huțulilor din nordul Moldovei, acest eres a fost preluat și de țăranii moldoveni. În această situație Însă, condiția ca „primul oaspete” să fie de bun augur nu mai era ca el să fie neapărat evreu (deci bogat sau norocos, conform stereotipului), ci să fie, pur și simplu, un om bogat sau norocos, indiferent de identitatea sa etnică. Iată cum sună unele superstiții din Moldova și Bucovina : „Multă băgare de samă se dă străinilor cari vor intra Întâi În ogradă [În ajunul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci „evrei reali”, care locuiesc „chiar În târgul nostru”. În fine, ar fi vorba de o crimă „efectivă”, și nu de una simbolică (iconocidul) sau de una Înfăptuită Într-un timp incert (hagiocidul) ori imemorial (deicidul). Trebuie Însă subliniat că stereotipul infanticidului nu este unul complet autonom. El se naște din stereotipul deicidului și rămâne Într-o relație ancilară față de acesta, având menirea de a-l reactiva. Așa se explică faptul că presupusa victimă ar fi, de regulă, un băiat, „crima
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar fi vorba de o crimă „efectivă”, și nu de una simbolică (iconocidul) sau de una Înfăptuită Într-un timp incert (hagiocidul) ori imemorial (deicidul). Trebuie Însă subliniat că stereotipul infanticidului nu este unul complet autonom. El se naște din stereotipul deicidului și rămâne Într-o relație ancilară față de acesta, având menirea de a-l reactiva. Așa se explică faptul că presupusa victimă ar fi, de regulă, un băiat, „crima rituală” ar avea loc În Vinerea Mare (când se comemorează moartea lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o dus dracului...” <endnote id="(724, p. 452)"/>. „Evreul infanticid” este pus aici În contrast cu creș tinii, care nu „ar fi făcut asta”. În afară de imaginea lui de „mâncător de copii” și de „asociat cu Diavolul”, „jidanul” din basm are și alte stereotipuri specifice : e negustor În târg, se tocmește, e ahtiat după bani și aur, e viclean („tot ei Îs mai mehenghi [= vicleni]”), știe să citească (spre deosebire de român), Îi urăște pe creștini („jidanul, tot cu dușmănie asupra creștinului”), ucide folosind otravă („Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înregistrate (ca În celelalte țări din zonă) tulburări sângeroase sau procese juridice având ca motiv acuzația de omor ritual. Totuși, această legendă și-a continuat cu oarecare succes destinul În cărțile, articolele sau discursurile unor publiciști, cărturari și politicieni români. Stereotipul se Întipărise prea puternic, timp de secole, În mentalitatea populară pentru a nu fi speculat până la ultima consecință. Iată un exemplu de la sfârșitul secolului al XIX- lea, care Îl are ca erou principal pe redactorul ziarului Deșteptarea, Polichroniade - participant marcant
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crimă”, „vrăjitorie”, „ritualuri demonice” etc. Cu un astfel de „portret-robot”, despre evreu se poate spune orice și oamenii simpli vor crede. Așa se explică tenacitatea și vitalitatea extraordinară a legendei privind omorul ritual și a altor povești similare. Sunt multe stereotipuri mentale asociate portretului „evreului imaginar”. Dar parcă nici unul nu este atât de Înrădăcinat și de longeviv. Este o prejudecată care nu-și schimbă aproape deloc coordonatele esențiale (se adaptează doar), cu toate că traversează epoci și civilizații complet diferite : de la Anglia medievală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu este atât de Înrădăcinat și de longeviv. Este o prejudecată care nu-și schimbă aproape deloc coordonatele esențiale (se adaptează doar), cu toate că traversează epoci și civilizații complet diferite : de la Anglia medievală (1144) până la România post-comunistă (1996). Și parcă nici un stereotip nu este atât de eficient, atât de brutal și generator de atâta ostilitate. Pentru că una este să crezi și să spui despre evrei că sunt paraziți și speculanți, că sunt murdari și Împuțiți, că sunt aroganți și Îi disprețuiesc pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
viață religioasă și de identitate culturală, l-a făcut pe Elie Wiesel În anii ’60 să-i numească pe evreii din Uniunea Sovietică „evreii tăcerii” <endnote id="(599)"/>. Creionând portretul-robot al rusului de azi, scriitorul Victor Erofeev enumeră sarcastic câteva stereotipuri din arsenalul antisemitismului rusesc : „toți evreii sunt niște canalii”, ei „sunt deștepți”, sunt „solidari”, conduc lumea prin „Înțelepții sioniști” și, bineînțeles, „beau sângele pruncilor creștini”. „Aversiunea [rușilor] față de evrei” se concretizează prin „pogrom”, conchide Erofeev <endnote id="(878)"/>. Păreau să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Silvain, Images et traditions Juives. Un millier de cartes postales (1897-1917) pour servir à l’histoire de la Diaspora, prefață de Alain Poher, Celiv, Paris, 1997. 590. Vezi Andrei Oișteanu, „Imagologie etnică”, Dilema, nr. 369, 2000, p. 7 ; și Septimiu Chelcea, „Stereotipurile - marcatori ai identității naționale”, Dilema, nr. 396, 2000, p. 6. 591. Victor Neumann, Tentația lui homo-europaeus. Geneza spiritului modern În Europa Centrală și de Sud-Est, Editura Științifică, București, 1991 [ediția În engleză : The Temptation of Homo Europaeus, Columbia University Press
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și colectiv, Editura Hasefer, București, 1998. 604. Leon Volovici, „Polonii și Țara Leșească În literatura română”, În Anuar de Lingvistică și Istorie Literară, tom XXVIII, B, 1981-1982, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași, 1982, pp. 57-64. 605. Pentru „mândria leșilor”, ca stereotip etnopsihologic cu conotații negative În cultura română („semeție”, „trufie”, „pohvală” etc.), vezi lucrările lui Leon Volovici (604, p. 60) și Dan Horia Mazilu (383, p. 157). 606. Andrei Oișteanu, „Imaginea străinului În cultura tradițională românească”, Revista 22, nr. 23, 8-14
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a Înlocui vechile reprezentări teatrale (Passionspiel) cu cele cinematografice de astăzi. Superproducția The Passions of Jessus Christ a fost lansată În primăvara anului 2004, anume În prima zi a postului Paștelui creștin. Portretul evreului În film cuprinde o serie de stereotipuri negative cunoscute, iar evreii sunt prezentați ca popor deicid. În plus, Înfățișarea evreului biblic este „actualizată” (perciuni, barbă și șal de rugăciune tipice pentru Ostjuden) pentru a corespunde cu imaginea evreului ortodox modern. 856. Silviu Angelescu, Calpuzanii (roman), ediția a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de toate relele, de deochi și de toate alte fermecătorii, ca să facă gogoșile pline de mătase curată, spre slava și lauda Ta”. Vezi Emanuela Timotin, Descântecele manuscrise românești (sec. XVII-XIX), Editura Academiei Române, București, 2010, pp. 81-84, 274-275. 910. Florin Pădurean, Stereotipuri etnice În arta românească (1848-1947), lucrare inedită, teză de doctorat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj- Napoca, Facultatea de istorie și filosofie, coordonator științific prof. dr. Sorin Mitu, Cluj- Napoca, 2011. Pentru reprezentarea stereotipă a femeilor de diverse etnii (inclusiv evreice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
clinică și terapie, în colaborarea la conceperea unui manual unic, intitulat Leziunile odontale coronare și terapia lor ortopedică, precum și în cele două brevete de inovație: Încălzitorul și spatula electrică pentru încălzit și modelat ceara și Dispozitiv de înregistrare concomitentă a stereotipului dinamic individual de masticație și pantei tuberculului articular al articulației temporomandibulare. Spirit științific, prof. dr. Maria Chiru și-a subordonat întreaga activitate de asistență medicală principiului profilactic și celui al terapiei individualizate, luptând pentru eliminarea metodelor empirice în practica stomatologică
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
două ore nemaipomenit de încărcate și de inconfortabile moral, întreaga istorie a terorismului modern. Schroeder beneficiază pe tot parcursul de asistența amabilă a lui VergŁs însuși. Cu o figură relaxată, superior benevolentă, combinație perfectă și tocmai de-aceea dubioasă între stereotipul burghezului plin de sine și stereotipul asiaticului indescifrabil (mama lui era vietnameză), avocatul trage dintr-un trabuc și vorbește despre convingerile sale. Dar ce convingeri sînt acelea ? în al Doilea Război Mondial, VergŁs a luptat sub comanda generalului de Gaulle
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de inconfortabile moral, întreaga istorie a terorismului modern. Schroeder beneficiază pe tot parcursul de asistența amabilă a lui VergŁs însuși. Cu o figură relaxată, superior benevolentă, combinație perfectă și tocmai de-aceea dubioasă între stereotipul burghezului plin de sine și stereotipul asiaticului indescifrabil (mama lui era vietnameză), avocatul trage dintr-un trabuc și vorbește despre convingerile sale. Dar ce convingeri sînt acelea ? în al Doilea Război Mondial, VergŁs a luptat sub comanda generalului de Gaulle, pentru Franța Liberă : Pentru mine, Franța
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
naufragiate în sălbăticie. La rîndul lui, Hugh Jackman în rolul văcarului care o ajută nu joacă un personaj, ci o idee de erou sintetizată din diverse roluri jucate de Bogart, Gable, Mitchum și alții. Aliații celor doi sînt, cu toții, vechi stereotipuri hollywoodiene : sălbaticul cu suflet nobil, complet devotat eroului (își jertfește viața pentru el) ; puiul de metis care vorbește stîlcit engleza, dar are puteri șamanice ; alcoolicul care-și recîștigă demnitatea în acțiune (și el își jertfește viața) ; un bucătar chinez numit
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
puiul de metis care vorbește stîlcit engleza, dar are puteri șamanice ; alcoolicul care-și recîștigă demnitatea în acțiune (și el își jertfește viața) ; un bucătar chinez numit Sing-Song și un cîrciumar rus numit Ivan. E evident că, aici, recursul la stereotipuri nu e inocent (cum e, de pildă, în Titanic) ; ele sînt folosite ca stereotipuri (iar hocus-pocusul șamanesc e folosit ca hocus-pocus) Luhrmann le scoate în evidență caraghioșenia punînd actorii să îngroașe la prim-plan. Dar e la fel de evident că Luhrmann
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
recîștigă demnitatea în acțiune (și el își jertfește viața) ; un bucătar chinez numit Sing-Song și un cîrciumar rus numit Ivan. E evident că, aici, recursul la stereotipuri nu e inocent (cum e, de pildă, în Titanic) ; ele sînt folosite ca stereotipuri (iar hocus-pocusul șamanesc e folosit ca hocus-pocus) Luhrmann le scoate în evidență caraghioșenia punînd actorii să îngroașe la prim-plan. Dar e la fel de evident că Luhrmann nu le folosește doar pentru efectul ăsta de caraghioșenie (termenul tehnic pentru el e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
modele reale de intervenție acolo unde este cazul. În România există probleme complexe de natură economică și socială, grefate și pe o relație dificilă între etnia romă și populația majoritară. Faptul că această relație este construită pe un ansamblu de stereotipuri și prejudecăți ale neromilor față de romi, ale romilor despre majoritari și ale romilor despre ei înșiși, nu face decât să îngusteze calea spre mai binele comun și să perpetueze atitudinile discriminatorii și sentimentele negative. Cunoscând toate aceste lucruri despre romi
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
perspectivei moștenite, pentru a putea face loc unei atitudini real constructive. De această schimbare este mare nevoie. În limbajul curent, identitatea acestui grup uman este consemnată cel mai frecvent, fără multă bătaie de cap, prin vorba “țiganul tot țigan”, un stereotip deschis exclusiv comportamentelor negative. Fără îndoială că eticheta universală de care “beneficiază” acești oameni, indiferent de meritele și abilitățile pe care ei le-ar avea, conține un deficit de încredere, care predispune la neincluderea socială. Menționând aceste lucruri despre etnia
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
brațele către cei de neatins, a crea șanse acolo unde acestea nu există, poate fi începutul bunei conlucrări, al cunoașterii reciproce și al conviețuirii în armonie. Cu sau fără voie, din convingere sau pentru că așa ne-am obișnuit, folosim însă stereotipuri și prejudecăți în limbajul și comportamentul nostru de zi cu zi și etichetăm fără drept de apel. Deși suntem europeni, educați, ospitalieri prin tradiție și pașnici, spunem mereu, la modul general, că “romii fură, romii nu vor să muncească, romii
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Ion Iliescu, cu mare impact în opinia publică, după 1990. Regulă spune că întotdeauna trebuie să minți primul, deoarece dezmintirie ori corectările ulterioare nu mai interesează pe nimeni. Iliescu nu făcea de fapt decât să manipuleze, în stil maskirovka, un stereotip mental, creat de propagnda comunistă în jumătate de secol de manipulare a populației. În același scop, Ion Iliescu a mai apelat după 1990, în stil maskimvka, si la alte stereotipii din mentalitate colectivă: "elemente legionare", "nu ne vindem țară", "reinstaurarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]