2,376 matches
-
embrionare" pe care o codificase destinul în fiecare dintre noi. Ne revelam în situații ciudate, ca și nefirești pentru descoperirea și afirmarea talentelor, fără a nu le deruta, a nu le perverti, a nu le pur și simplu strâmtora în strădania de a intui și de a urma cât mai "corect" perspectivele datului natural, căruia unii îi spun și dumnezeiesc. Din acest motiv, când unii dintre noi se gândesc la junețile în care se dezvăluiau ca scriitori, se întâmplă să aibă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
răscruce a culturilor, a limbilor lumii, literaturilor. Deci, și o răscruce a istoriei, a ideilor, a epocilor literare... Eu unul am fost și le rămân recunoscător traducătorilor și, implicit, le dedic, confratern, peste timpuri sau nemijlocit azi, și modesta mea strădanie de dragoman. Strădanie care m-a ajutat să-i înțeleg mai adecvat pe Hlebnikov sau Mandelștam, Maikovski sau Țvetaeva, Ahmatova sau Pasternak, Krucionâh sau Dobâcin, Ayghi sau Satunovski și alți mari scriitori, cărțile cărora le-am românizat. Traducerea te perfecționează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a limbilor lumii, literaturilor. Deci, și o răscruce a istoriei, a ideilor, a epocilor literare... Eu unul am fost și le rămân recunoscător traducătorilor și, implicit, le dedic, confratern, peste timpuri sau nemijlocit azi, și modesta mea strădanie de dragoman. Strădanie care m-a ajutat să-i înțeleg mai adecvat pe Hlebnikov sau Mandelștam, Maikovski sau Țvetaeva, Ahmatova sau Pasternak, Krucionâh sau Dobâcin, Ayghi sau Satunovski și alți mari scriitori, cărțile cărora le-am românizat. Traducerea te perfecționează ca cititor. Cititorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de Muzeul din Târgoviște, împreună cu Uniunea Artiștilor Plastici și Ministerul Culturii, apreciind, cu osebire calitatea artistică ridicată a lucrărilor premiate de un juriu național al cărui președinte a fost în acel an criticul de artă Octavian Barbosa. Sprijinită financiar, prin strădaniile câtorva oameni care aleargă, fără preget, an de an, după stipendii și sponsorizări (cuantumul premiului se constituie în preț de achiziție!), Bienala de artă plastică "Gheorghe Petrașcu" a devenit un eveniment național prestigios, semn că, aruncată pe un sol mănos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
muzical Paramchaitanya; cred că sunt cele mai frumoase cuvinte - și care exprimă adevărul în cel mai înalt grad - despre prestația lor artistică. Aveți acel altruism care ne îndeamnă să privim cu multă atenție și generozitate spre cei de lângă noi, la strădania pe care o depun pentru a clădi frumosul. Am simțit nevoia să rămân în meditație după lectură, să rețin aceste vibrații, să le depun în banca de comori ale divinei Kundalini. În cea de-a doua povestire îl regăsesc pe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
în satul Sălceni, am hotărât să dăm căminului nostru cultural numele de George Tutoveanu. Și vă rugăm să aveți bunăvoința și să ne trimiteți câte un exemplar din cărțile scrise de domnia sa, asigurându-vă că dați astfel un mare sprijin strădaniilor noastre, fapt pentru care vă rămânem recunoscători. Președinte D. Hobjilă, învățător - directorul școlii Sălceni - Tutova; secretar T. Nechifor.” La Foița s-au publicat și alte rânduri care generau emoții: Semănătorul și sfânta muncă - versuri de Alexandru Vlahuță, Pâinea - după Maurice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
abilitate ale statului român.” Susținerea societății civile românești, mai ales a celor din orașele Țării - Suceava, Timișoara, Deva, Alba-Iulia etc. „devine mai încurajatoare și mai afecțioasă.” „Numărul precedent al Plaiului Românesc a văzut lumina tiparului la Tipografia Arhiepiscopiei Alba-Iulia, prin strădania Înalt Prea Sfântului Arhiepiscop Andrei și a ajuns la cititorii noștri datorită ostenelii domnului Ioan Străjan, președintele Fundației „AlbaIulia”, în fața cărora ne închinăm cu recunoștință” - spune Plaiul Românesc de la Cernăuți. * Poporul, organ al Partidului Naționalist Democrat de sub conducerea dlui profesor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
e un profesor ca oaricare altul. Școala lui pedagogică ajunge la concluzia că nu elevul este vinovat atunci când nu știe lecția, ci profesorul, fiindcă n-a fost în stare să se facă îndeajuns înțeles de elev - și atunci, firește, toată strădania lui tinde spre acest scop. Pe nici un profesor nu-l iubesc elevii ca pe autorul Scrisorii pierdute, pe nici unul nu-l stimează mai mult, nici unul nu i răspunde mai bine și mai inteligent.” „ Ion Luca Caragiale (18521912) s-a născut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vodă: I.D. Grămadă. Din „Cuvânt înainte”, semnat prof. I.D. Grămadă, se înțelege că Muguri nu se vrea numaidecât o revistă cât un organ al Societății literare și Științifice, epoca sa de înflorire fiind una anterioară, sub directivele profesorului I. Vișan, strădaniile actuale fiind acelea nu să întreacă, dar să ajungă la nivelul de altădată... Societatea literară și redacția revistei dădeau tuturor elevilor putința de a se manifesta în scris, public, pe tărâm literar și științific. Revista apărea lunar și servea profesorilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pare că e vorba de anul 1942, data tipăririi primului număr. În Cuvânt introductiv, profesoara Stela Popescu spunea că revista își are rădăcinile în ședințele Societății Literare, unde le-a urmărit cu drag primele începuturi ale elevelor, în ședințele literare, strădaniile clevelor, iar în revistă le va supraveghea creșterea lor literară - fiice ale satelor, în mare parte, prin însăși viitoarea lor carieră fiind destinate să ducă lumină în întunericul neștiinței în care se zbate încă majoritatea țăranilor noștri. Revista cuprindea „Partea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fi de vreun folos în această întreprindere, nu ezitați să-mi trimiteți un prim proiect pentru a putea eventual să vă ajut la compunere sau redactare. Dar încercați: bucuria pe care i-o veți face dlui Dumézil va depăși toate strădaniile depuse de dvs. pentru concepere și realizare. Iertați-mă că mi-am permis să vă fac această sugestie; vă rog să nu vedeți în ea decât expresia prieteniei pe care vi-o port dvs. și i-o port și dlui
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
constituim Comitetul Editorial. Din partea colegilor săi, sperăm fie să discute lucrările profesorului Eliade despre acest subiect, fie să pună în legătură propriile lor cercetări cu tema generală a miturilor și simbolurilor. Sperăm sincer că veți dori să participați la această strădanie, contribuind cu un articol de aproximativ 20 de pagini (la două rânduri), nu mai târziu de 30 iunie 1967. Articolele scrise în alte limbi decât engleza vor fi traduse de noi în engleză și retrimise autorilor spre aprobare. La publicare
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ei nu aveau voie decât câteva păhărele, orice excepție și barurile ar fi fost amendate, iar nume celebre de artiști sau politicieni s-au regăsit pe foile expuse, pentru a fi luați în derâdere. Dar nici această lege, nici alte strădanii ale primăriei nu au făcut ca în oraș să se petreacă mai puțin sau mai cu măsură, doar numărul celor epuizați de alcool, rămași căzuți pe străzi sau pe aleile parcurilor, s-a mai redus, de rușinea de a nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ceea ce este scris la muzeul din Suceava , din care nu am nimic decât ce am văzut la unele rude din partea tatălui meu. Aștept fotografia promisă, pentru care vă mulțumesc anticipat. Încă o dată multă recunoștință și să vă bucurați de rezultatul strădaniei dvs. intelectuale. Cu mulțumiri, Viorica Mihăescu </citation> <citation author=”MIHĂILESCU Viorica ” loc=”Buc., Str. Acvila 45” data =”6.I.1975” desc=”C.P. ilustrată”> „La mulți ani” 1975, cu multă sănătate și deplină reușită În activitatea frumoasă ce o desfășurați. Asemenea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai cheamă, dacă știți. Deocamdată, gata. G.O. </citation> <citation author=”ONOFREI Tiberiu” loc=”(Bacău)” data =”4.VII.1984”> Mult Stimate Domnule Dimitriu, Acum patru zile am primit volumul III „Știința În Bucovina”, pentru care vă mulțumesc f. mult pentru strădania ce ați depus-o. Mi-a părut f. rău că atunci când ați fost la Bacău nu am avut timp mai mult să mai discutăm. Mata erai prins la poligrafie și după cât am Înțeles erai ocupat și după masă. Stau adesea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
voi mai afla noutăți despre dvs. și locuri. Aș avea o primă Întrebare: ce și cum ai găsit acasă la reîntoarcere? Mă refer la starea sănătății rudei matale. Referitor la schimbul de articole asupra personalit. lui C. Porumbescu, ați publicat strădaniile d-lui Enea Borza?... Am rămas cu regretul scurtimii de timp a rapidei vizite și cu dorul de a ne Întâlni pașnic și fără grabă, așa cum ne-am furat timpul acordat după amiezii de la „Ciupercărie”. În Încheiere, trebuie să ți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
visez o participare la ampla istorie a culturii pe care o aveți În vedere. Vă mulțumesc totuși pentru cinstea ce-mi acordați socotindu-mă o colaboratoare a Muzeului. Sper ca „Mărturiile fălticenene” să aducă o contribuție frumoasă la toată lăudabila strădanie a Dstră de a face cunoscută bogăția spirituală fălticeneană. Și pentru că suntem la această problemă, Vă rog să Vă considerați Înscris În Cuprinsul „Mărturiilor” cu lucrarea Dstră despre Anton Holban. Eu strâng tot materialul, am până acum de la D nii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
strecura cât de cât numele într-o revistă. Țin minte și azi cum o surprindeam pe Mica, Dumnezeu s-o ierte, care, întinsă în pat, prefăcându-se adormită, mă fura cu coada ochiului, uneori cu o milă nesfârșită față de ridicolul strădaniei mele, de lipsa mea totală de simț practic și, mai ales, de falsa lume în care trăiam. Dar... ce bine că trăiam, atunci, îmi dau cont acum într-o lume „falsă”, deoarece dacă aș fi intrat cu un deceniu mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Moscovei?! Deși ani la rând, în deceniul cinci și șase, eu și Nichita și Matei nu aveam o părere grozavă despre generația lui Mugur, Labiș, Cosașu, Mazilu - de altfel, și ei, în proporții variate, afișau o compasiune ușor disprețuitoare pentru „strădaniile noastre”, estetizante, cu excepția lui Raicu, desigur! -, azi îmi dau cont că ei, și poate Mugur în primul rând (după moartea tragică a lui Labiș!Ă, făceau parte mai degrabă dintre cei tineri care, hrăniți cu un ideal „planetar”, ne-acceptând
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mele. Unii m-au părăsit literalmente; după Îngerul de gips, prima carte cu o temă ce ambiționa universalitatea, Eugen Simion, critic important român, m-a „părăsit”. Lucian Raicu la fel, Matei Călinescu, expatriindu-se, nu s-a mai interesat de strădaniile noastre naționale, absorbit de mediul american și de explicabila „ambiție” de a se integra unei universități străine, cu alte reflexe și poate alte criterii decât una românească; Negoițescu nu a scris nici despre Îngerul de gips, deși acest roman mă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
vasal al unor mari împărați și regi, vedea limpede până în ultimele ei consecințe ascensiunea înfricoșatei puteri otomane. Pentru el primejdia momentului putea fi înlăturată cum a și fost printr-un tratat de supunere, care-i asigura autonomia punând un sfârșit strădaniei sale. Pentru sufletul său înfierbântat de ortodoxie problema se punea, însă, cu totul pe alt plan. Nu venitul vămilor, nu cetățile mărite, nu hotarele Moldovei, nu Domnia lui erau interesate, ci Adevărul și Dreptatea, care erau însăși credința adevărată a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
armate care e nu numai instrument de apărare a libertății și independenții Republicii noastre, dar și o școală a conștiinții datoriilor cetățenești, iată atâtea bunuri materiale și morale înfăptuite pe ruinele unui nefericit trecut prin grija de orice clipă și strădania Partidului Muncitoresc Român, prin eroismul luptătorilor comuniști. Am socotit că progresele Uniunii Scriitorilor din România nouă e bine să fie aduse și în forma aceasta a adunărilor la cunoștința poporului pentru care ele s-au săvârșit. Arta literară nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la lumina unor adevăruri eterne, socot să facem operă utilă comunității. În dezorientarea și tristețe timpului, în fine, multe suflete pot găsi aici prietinie și mângâiere, ori un sprijin în dezamăgiri. Cum toate cele omenești sunt relative, e posibil ca strădania noastră să pară vană ori de rezultat minim în raport cu efortul: totuși, călăuza vieții noastre fiind dragostea, răsplata nu poate fi coborâtă din acest domeniu ideal. Vorbele noastre bune, faptele noastre bune vor da rod atunci când trupul nostru nu va mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ultimele pagini ale manuscrisului aparțin fiului său, Bogdan Gh. Rădășanu, care amintește câteva date biografice din viața înaintașului său și momentul morții marelui învățător Gheorghe Rădașanu. La mai bine de 30 de ani de la moartea învățătorului, prin dorința familiei și strădania noastră a venit vremea ca "Viața mea" a învățătorului Gheorghe Rădașanu să vadă lumina tiparului. Mulțumim pe această cale amabilității urmașului eroului acestor memorii, prietenului Leonard Meliș care a avut amabilitatea să pună la dispoziție manuscrisul original. lector univ. dr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Ca student eminent editează cursurile de Poduri și Drumuri și este colaborator la cursul de Arhitectură și sistematizare. Sub îndrumarea prof. Alex Chelărescu întocmește materialul didactic la predarea cursului de Tehnologia Materialelor de Construcții (planșe, scheme tehnologice etc.). Pentru această strădanie și merite la învățătură este cooptat din anul IV ca preparator la această disciplină. Activitatea profesională o desfășoară pe mai multe planuri. Astfel: 1. Pe linie didactică în învățământul superior și mediu: - Asistent la Tehnologia Materialelor de Construcții, unde conduce
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]