7,161 matches
-
vrei s-o facem, la București? TATA: Mai bine aici la conacul de la Târgoviște NARCISA: (zâmbește) Asta e vilă modernă, nu mai este conac! MAMA: În cetatea de scaun de la Târgoviște ne-am cununat și noi dar și moșii și strămoșii noștri! NARCISA: Cum vă este voia așa facem! MAMA: Pe cuscrii i-ați anunțat? PRINȚIȘOR:(cu tristețe) Mi-am pierdut tatăl și mama cu mulți ani în urmă. NARCISA: Logodnicul meu se trage dintr-o viță nobilă a românilor. TATĂL
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
muritor de rând, dar religios mă încearcă o teamă... NARCISA: Dragule, mă mărit cu omul din tine și nu cu năluca nopții! Dumnezeu ocrotește familia. PRINȚIȘOR: (autosugestionându-se) Sunt bărbat muritor și mă însor cu o femeie! NARCISA: Vei urma tradiția strămoșilor noștri! PRINȚIȘOR: Mă voi cununa cu tine în fața Domnului riscând să-mi pierd existența de dincolo de moarte! NARCISA: (îl strânge subtil de mână) Te iubesc! Nașa și nașul urcă alături de mireasă și ginere în caleașca frumos împodobită cu flori naturale
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
acestui an. Sunt cam obosit... tracasat, stresat și cu dor de ducă! Cred că aș avea nevoie de o vacanță. Dar unde? În ultimii 30 de ani vacanțele principale mi le petrec în România. De ce? Pentru că acolo sunt „ai mei”, strămoși, moși, părinții... care își dorm somnul de veci... apoi prieteni, oameni de aceeași limbă, legături vechi, rădăcini... Am mulți prieteni acolo, chiar dacă pe unii nu i-am văzut fizic niciodată! Prieteni agonisiți de pe la revistele literare cu care am colaborat și
PREGĂTIRI DE PLECARE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342072_a_343401]
-
16 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului București, CP nr. 2 din 15 - 24 ianuarie 2014 (10 014 după Calendarul dacoromânesc) Senatul Fundației Academia DacoRomână T.D.C. se adresează membrilor și simpatizanților organizațiilor și persoanelor fizice iubitoare ale istoriei, culturii și civilizației strămoșilor noștri antlanto-pelasgo-ramano-valaho-iliro-scito-sarmato-macedo-traco-geto-dacoromânești din Vechea Europă și din întreaga lume acum, în săptămîna dintre Ziua Culturii Naționale și Ziua Unirii Principatelor Române, în pragul unui sfert de veac de activitate postdecembristă liberă, independentă, pe tărîmul cercetării în domeniul dacoromânisticii - înțeleasă ca
APEL CĂTRE TOŢI ROMÂNII CARE SIMT ŞI GÂNDESC DACOROMÂNEŞTE de GEO STROE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342106_a_343435]
-
etimologic al limbii dacoromâne, Gramatica limbii dacoromâne, alte lucrări de seamă ale membrilor tuturor organizațiilor cultural -științifice dacoromânești care reprezintă adevărate teze de doctorat în materie, momente de cotitură culturală, descoperiri de seamă, repere fundamentale pentru istoria, cultura și civilizația strămoșilor nostri daci. Cultura este scutul eternității oricărei națiuni. • Dacă istoria, cultura și civilizația de la Dunăre, din Carpați și de la Marea Neagră sunt dacoromânești, dacă limba noastră este dacoromână, dacă națiunea noastră este dacoromână, atunci și ACADEMIA ROMÂNĂ trebuie să se autodefinească
APEL CĂTRE TOŢI ROMÂNII CARE SIMT ŞI GÂNDESC DACOROMÂNEŞTE de GEO STROE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342106_a_343435]
-
curată. Acolo, Sus, dincolo de Centura de radiații Van Allen, dincolo de Centura de asteroizi și de radio nuclizi, sunt și alți sateliți și alte rachete. Acolo, Sus, locuiesc alte specii de oameni, de Oameni îngeri și de Oameni demoni, din neamul strămoșilor pitri ce locuiesc, acolo, pe Câmpiile Elizee, după fața nevăzută a Lunii, împreună cu Minunata doamnă a lunii arginti, cu Clara și cu mai știu eu ce alte doamne îmbrăcate în salopete de protecție solară, cu șapte feluri de lasere biologice
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
cum trec secundele / ca o armată ! / ... / „Aș plânge“, mi-a spus Homer. / „Aș plânge de voi. Aș plânge, dar nu mai am ochi !“ / Uită-te și tu / și uită-mă, Adame !» - AmNS, 44), Oase plângând («Dacă scuturi din mine / toți strămoșii mei, / până la urmă, / până la urmă / va cădea din mine / o stea ! / Ce viață, Doamne, se mai înghesuie / să curgă / printre doi stâlpi !» - ibid.), Palatul vulturului («Nu-mi strica versurile mele, Adame, / din creierul meu gingaș, / ca o balegă de stea
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
cer / mi s-a-nfundat pe sub sprânceană o egretă / ținându-mi loc privirilor când pier / A început Pământul ca să se rotească / și codrii noștri seculari / să uite limba românească / pe tandrii de penați și lari. / Săreau de din sicrie toți strămoșii / să apere ce noi nu apărăm / se-nvulturiseră cocoșii / pe fostul umărului meu de domn. / Se înmuiaseră Carpații / curgeau pe Dunăre la vale / și-i lopătau numai pirații / secundelor ovale / și toată România toată / curgea în Marea Neagră / hrană de pește, zână
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
Templul “Asakusa Kannon “. Paginile scrise cu sinceritate, ne introduc treptat în lumea atât de diferită a Japoniei. În care, autoarea, din dragostea față de de cultura niponă și a țării noastre, înceracă să descopere asemănările dintre tradițiile japonezilor, ce păstrează cultura strămoșilor și obiceiurile de la noi. Citind acest capitol mi-am adus aminte de aforismul lui Alberto Moravia care scria:”Viața este făcută din obișnuințe, până și cinstea nu e decât o obișnuință, și din momentul în care obișnuința se schimbă, viața
O CARTE LUMINOASĂ DESPRE ŢARA SOARELUI RĂSARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342235_a_343564]
-
două icoane la care mă închin astăzi, poartă amprentele tuturor celor dragi din familia mea... ! Datează din secolul optsprezece, poate chiar șaptesprezece. Au trecut de atunci trei secole, Doamne ! Atâtea emoții și sentimente, atâtea evenimente pe care le-au trăit strămoșii mei... Încărcătura aceasta benefică, se răsfrânge asupra ființei mele, ori de câte ori privesc icoanele, îngenunchez în fața lor și mă rog cu glas stins, dar țâșnit din inimă.” De fapt, legătura cu strămoșii se menține la Vavila Popovici prin cea care i-a
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
emoții și sentimente, atâtea evenimente pe care le-au trăit strămoșii mei... Încărcătura aceasta benefică, se răsfrânge asupra ființei mele, ori de câte ori privesc icoanele, îngenunchez în fața lor și mă rog cu glas stins, dar țâșnit din inimă.” De fapt, legătura cu strămoșii se menține la Vavila Popovici prin cea care i-a dat viață. Narațiunea în sine se construiește în jurul a ceea ce mama i-a relatat. Firesc, dacă ne gândim că titlul volumului ne spune în mod explicit, că mama este personajul
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
și dorit atât de mult, cum se arată în troparul de la sfintele mucenice: "pe Tine, mirele meu, te iubesc și pe tine, căutând, mă chinuiesc". Ca să ne dăm mai bine seama de această nazuință sufletească, ne ducem cu mintea la strămoșul nostru Adam care, înainte de căderea sa în păcat, trăia în comuniune cu Dumnezeu. Cu siguranță, după îndreptarea noastră prin Iisus Hristos tot comuniunea a rămas ca singura experiență valabilă cu tot ceea ce poate avea ea mai intim pentru om. "Părinții
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
străpunge cu mii de săgeți creierul. Atunci, literatul se ridică, prinde, tremurând la început, pana cu care scrijelează pe piatra de granit și lasă, apoi, să se rostogolească în cuvinte cerneala din creierul lui ce macerează continuu idei: Și-a strămoșilor credințe, mii de gesturi rituale / E o muzică divină, energii universale..../ Declanșate și-n străfunduri, plânge apa în adâncuri. / Dans, balans, focul planetei se revarsă prin pământuri / Și ironic propulsează în afară... Universul... .[9] În gândirea italiană, poetul Guido Zavanone
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
care îi sună necontenit dintr-un buzunar, nu vrea să știe de nimeni și de nimic. Aici, în miezul pădurii, uită de tot ce-i lumesc, trecând hotarul într-o dulce și imperturbabilă reverie. "Mă gândesc aproape cu invidie la strămoșii noștri, care trăiau simplu și-aveau mereu răgaz să se roage ori, pur și simplu, să șadă pe prispă și să se gândească. Astăzi trăim într-o lume anapoda. Atât de frumoasă e viața asta, iar noi ne pierdem în
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
e dispus, deocamdată, să i-l recunoască decât asupra deșertului australian. A evoluat societatea? Cu siguranță, da. A recunoaște valorile spirituale ale aborigenilor, considerați cu numai câțiva ani în urmă sălbăticiuni, dreptul lor de a se manifesta nestingheriți pe pământul strămoșilor este un semn clar al evoluției unei societăți. Doar un exemplu: pictura punctiformă practicată de aborigeni din timpuri imemoriale este protejată de legea australiană la nivel federal și este inclusă în patrimoniul intangibil UNESCO. Este și aceasta o dovadă a
NICOLAE BREBAN... de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341909_a_343238]
-
numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiștea, Munții Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privați care habar nu au că în pământul pe care îl calcă
SCRISOARE DESCHISĂ POPORULUI ROMÂN – MESAJUL TĂBLIŢELOR DE LA TĂRTĂRIA de MARIN NEACŞU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341956_a_343285]
-
și a realizat, pentru prima oară, o copertă de final într-o manieră personală, cu o imagine de admirat. (Mă întreb de unde s-a inspirat: Din Columnă..., din cartea de Istorie a României ori din muzeele din Roma pe care strămoșii noștri au pus stăpânire?) Împreună cu domnul N. N. Negulescu - director și redactor-șef - și cu întregul Colectiv de Redacție, vă doresc lectură agreabilă! Clic, AICI: http://regatulcuvantului.editii.org/regat 14.pdf Secretar Directorat, Marian MALCIU Referință Bibliografică: SURPRIZĂ LITERARĂ / Marian
SURPRIZĂ LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342238_a_343567]
-
spoială Ca să-i prindă pe cei slabi Și să-i pună pârcălabi Peste noua rânduială Ne vor mersul în derivă Și nu pacea din cer sfântă De aceea și cuvântă Ridicarea împotrivă Să ne rupă de biserici Unde se-nchinau strămoșii Falșii gentlemeni, codoșii Să ne fie nouă clerici N-avem credință de vânzare Nu vă spunem bun venit Faceți cale-ntoarsă, chit Că distanța-i așa mare! Referință Bibliografică: N-a venit / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 803
N-A VENIT de ION UNTARU în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342272_a_343601]
-
ia romanesca ne aduce aminte astăzi mai mult ca oricând de frumusețea și simplitatea ce ne definesc pe noi, românii. Pe langă firul magic de borangic ce ne leagă de acasă, ia romanesca reprezintă puntea de legătură cu moșii și strămoșii noștri care adeseori și-au riscat viața pentru patria-mamă; rădăcinile cu un trecut de care suntem mândri, seva din care ne tragem puterea să mergem mereu înainte oricâte piedici am avea de înfruntat. Simplitatea iei, dar și valoarea ei inestimabila
DACĂ NOI NU MERGEM ÎN ROMÂNIA, VINE ROMÂNIA LA NOI! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342282_a_343611]
-
din 23 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului MIHAI CĂTRUNĂ ȘI ...”SYBBILA” DACICA Nu mă sfiesc a spune că Mihai Cătruna, pictorul suprarealist, călătorește pe aripile lui Pegasus, în trecutul Neamului românesc...Și, din peregrinările sale, el ne aduce mesaje de la strămoșii Neamului...El este mesagerul folosit de „Sybilla” Dacica. Mihai Cătruna , artist de excepție, pătrunde cu ușurință dincolo de aparențe, dincolo de limitele omenești. Cu ochiul minții, atent la mesaje și detalii, pictorul a creat tabloul „Sybbila”, Marea Preoteasă care l-a slujit
SYBILLA DACICA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342318_a_343647]
-
Bucovu Publicat în: Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului sunt tot mai singur și acum, privesc spre orizont prin fum, trec nepăsător prin vreme și sufletu-mi picură-n gene. m-afund în mine adânc, aud strămoșii cum plâng, privesc înainte tot trist și totuși mi-e drag că exist. eu vin cu veacu-n spinare din marele soare-răsare, noaptea visez și nu dorm, am ochiul de strajă enorm. visele-mi aleargă prin sânge și dorul de ele
STANŢE LIRICE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342371_a_343700]
-
cea indiană ( vezi Kamadeva) care promovează credința în metempsihoză, în migrarea eternă a sufletelor până la desăvârșire, după ce suferise ca un orfan de dumnezeu considerându-se “Bolnav în al meu suflet”, se întoarce la matca credinței practicată de părinții, moșii și strămoșii săi. Pentru că este mai puțin cunoscut, transcriu poemul: ~Bolnav în al meu suflet, în inimă bolnav, Cu mintea depravată și geniul trândav, Închin a mea viață la scârbă și-ntristare și-mi târâi printre anii-mi nefasta arătare, Prea slab
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
se așază în valorile lui. Dar dacă lipsesc acești piloni, dacă punem în locul adevărului minciuna, în loc de interesul național punem interesul de grup și de buzunar, și în loc de muncă umblăm cu viclenii și pe lângă toate acestea uităm de istoria neamului, de strămoșii noștri, de modelele mari pe care le-am avut, atunci vom avea parte numai de rău, atunci vom fi mereu pe muchie de cuțit și la margine de prăpastie. Părintele Sofian spunea că omul are demnitate și este unitate în interiorul
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
cu ajutorul lui Dumnezeu, ca românul, cel de azi, dar și cel de mâine, să se așeze în propria matcă și să vadă că fără aceste valori nu poți merge mai departe nici ca neam, nici ca țară. Nădăjduim, privind la strămoși și având valorile acestea, că vom viețui ca neam și ca țară așa cum se cuvine. Căci un neam dăinuiește numai prin cunoașterea rădăcinilor și prin urmarea modelelor bune. Fără această cunoaștere este greu să mergem mai departe. - Preacuvioase Părinte Melchisedec
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
și din nou, perferă un sal semitransparent. Se poate observa că Varvară nu este nici pe departe o frumusețe ideală - oasele fetei masive, obrajii dolofani, pleoapele grele nu sunt trăsăturile unei zeițe. Oricine își poate da seama cu ușurință că strămoșii ei erau slavi și tătari, însă toate acestea, combinate cu îndrăzneala și extravaganța ei au făcut din contesă rusă o persoană originală, pe care era imposibil să o uiți. Varvară Rimski-Korsakova a avut o mulțime de admiratori și multe aventuri
“PORTRETUL DOAMNEI VARVARA DMITRIEVNA RIMSKI-KORSAKOVA” DE FRANZ XAVER WINTERHALTER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 21 din 21 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342477_a_343806]