2,407 matches
-
unde a știut să câștige auditoriul prin ținuta academică, demnitate, har de povestitor într-un grai tipic moldovenesc, căldura sufletească și umanism. Tineretului i-a insuflat încredere în forțele proprii, dorința de realizare a unui ideal măreț, dragoste de glia strămoșească și de înaintași. A iubit Geografia și a preamărit-o precum singur declara „M-am străduit permanent să arăt că Geografia este o știință interesantă, frumoasă și de mare importanță practică.” Pe 4 decembrie 1984, la 50 ani de activitate
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Louis Stevenson 386. „Păcatele sale erau îngrozitoare, dar cărțile sale erau citite.” Joseph Hilaire Pierre Belloc 387. „Nu există cărți morale sau cărți imorale. Cărțile sunt bine scrise sau prost scrise. Asta e totul.” Oscar Wilde 388. „Așa cum din holda strămoșească Noua recoltă an de an se trage, Tot astfel din cărțile străbune Noua știință omul o extrage.” G. Chancer 389. „Cărțile, ca și proverbele, dobândesc valoare prin pecetea și stima timpurilor pe care le-au străbătut.” William Temple 390. „Cărțile
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
al Florilor de mucegai, Blaga al Poemelor luminii; folclorul va fi mereu al doinei și mai ales al Mioriței - doina epică a poeziei noastre populare!... Eminescu este și rămâne Poetul, poetul Luceafărului.” M. Gafița 492. „Să ne ținem de obiceiurile strămoșești - atât cât nu sunt împotriva dreptei cugetări... Istoria românească mai ales să ne fie cartea de căpetenie, să ne fie paladiul naționalității noastre.” Mihail Kogălniceanu 493. „Istoria lumii! Ce minunată carte! Tot altceva citește fiecare, în cartea asta. Unuia slava
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
bolșevică. Astfel, la 14 ani am început să am responsabilități, să înțeleg viața, să mă maturizez. Mă reculeg un minut în fața crucii și rămășițelor pământești ale eroului Cpt. Boroș Ioan, unul din primii căzuți în crâncenul război pentru apărarea pământului strămoșesc. În secundele următoare, ca într-un film mi se derulează frânturi de viață din cei 68 de ani ce au urmat până în prezent, secvențe determinate de mârșavul act al cotropirii ținutului natal. Mă uit cu inima frântă la monumentul eroului
AMINTIRI DUREROASE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Mihail Malaşincu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1690]
-
salvat tatăl meu care s-a reîntors în Oltenia și a adus de acolo doi saci de cartofi. Ce buni erau atunci cartofii copți! Copil fiind, eu poate nu am priceput toate greutățile generate de refugiu. Formulări ca “părăsirea vetrei strămoșești”, “teroarea istoriei” nu sînt simple expresii menționate într-un text ci ele devin o realitate tragică pentru basarabenii care s-au refugiat datorită permanentei instabilității a granițelor, vrând să evite genocidul rusesc și răul comunist, deportarea în zăpada Siberiei. Mai
UN COPIL TRECÂND PRUTUL. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Taisia Nicolau () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1695]
-
XVIII-lea o dată cu publicarea Enciclopediei. După cum se știe, ideea că ar putea exista progres în societățile umane a fost uneori înaintată în Roma Antică și în Italia din timpul Renașterii, dar majoritatea populației a continuat să trăiască pe baza "tradițiilor strămoșești". Începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, totuși, credința că societățile ar putea progresa a câștigat teren. Revoluția industrială a părut să justifice această credință; schimbările în modul de viață, cel puțin în Occident, în perioada 1780-1880
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
la români” le-am marcat permanent cu panouri impunătoare, pline de mesajul primirii unice cu pâine și cu sare și cu alaiul datinilor străbune, pornite din jarul vetrelor noastre. Am evidențiat alaiul pregătirilor care ne mângâie sufletul veșnic, de bucuria strămoșească. “Măștile de sticlă”, cele construite din deșeuri materiale și din elemente din natură, icoanele pe sticlă, toate au încântat privirile oamenilor, atât la Teatrul “Luceafărul”, cât și la Biblioteca “Gheorghe Asachi” sau în școala noastră, gazdă a atâtor evenimente televizate
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
dibăcie corzile sufletului, am ascultat împreună sensibilitatea trilului de ciocârlie, desenând, în înaltul cerului forma ștergarului de borangic, presărat cu picături cristaline din inimile de rubin ale micilor artiști. Activitatea “Punți între sat și oraș” ne-a dus pe glia strămoșească, pentru a prelungi fuiorul de vorbă cu străbunii, dinspre trecut spre viitor. Apoi ne-a inspirat ospitalitatea moldovenilor, plini de căldură și de puritate de la Popricani, spre scânteia Bucovinei, de la Putna, unde am redescoperit farmecul încondeierii ouălor. Și cum omul
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
reușit încă să primească pulsațiile unei iubiri sincere. În fine: nouă ne revine datoria, să întindem mâna acestui popor de nefericiți; nouă, efortul creștin frățesc, de a uita greșelile și de a-i încuraja să se reîntoarcă la casa lor strămoșească, acolo unde se află religia părinților lor, plini de credință în acel Mesia, despre Care 20 de secole de creștinism dau mărturie că a venit, a murit și a înviat. Milioane de evrei din diaspora nu au reușit, în mii
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
om politic, dă la lumină o broșură prin care sfătuiește tocmai același lucru: renunțarea la Basarabia și tratative directe cu Rusia spre a obține câștiguri însemnate peste Dunăre. Dar opinia românească respinge cu indignare acest târg nedemn cu prețul pământului strămoșesc. Brătianu și Kogălniceanu resping și ei propunerea, așa că delegația română părăsește Berlinul. Asupra participării și acțiunii plenipotențiarilor principelui Carol I al României la Congres, să adaug următoarele: Deși beligerantă, România n-a fost admisă la Congres ca deliberantă. Congresul a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
poceau limba română. Musiu Jorj, franțuzitul, Numa Consule, latinistul și Petrică, băiatul de prăvălie care vorbește românește pe șleau. Piesa se încheie cu o tiradă în versuri, spusă de Petrică, și care se termină astfel: Sucind limba românească, Stricând graiul strămoșesc, După moda franțuzească Sau cu modul letinesc, Ne-am strâns mințile cu fracul Și simțul ne-am îmbrăcat Cu haina de unde dracul Copiii și-a înțărcat! Românimea, cât trăiește, Graiul nu și-l va lăsa, Să vorbim, dar, românește!; Orice
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
străjerii cinstesc și practică tradițiile creștinești ale strămoșilor și l-au rugat să urmărească programul lor cu datini de Crăciun și Anul Nou. Programul, prezentat în cadru străjeresc, a cuprins: Moș Ajun, Colindele, Steaua, Sorcova, Plugușorul, Moș Crăciun. „Serbarea datinelor strămoșești de către grupa de străjeri a MS Marelui Voevod Mihai s-a sfârșit cu un duios cuvânt de mulțumire al Suveranului pentru străduința colaboratorilor săi la opera de educare a tânărului Prinț”. A urmat ceremonialul înălțării lui Mihai la gradul de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
majoritar românească, a fost supusă persecuțiilor de tot felul, inclusiv politicii de deportare și de rusificare forțată. Dar mândrii români herțeni, asemenea celor nord-bucovineni și basarabeni, nu și-au uitat originea daco-romană, nici limba maternă, nici datinile, obiceiurile și tradițiile strămoșești. Pe teritoriul micului ținut Herța s au născut mari personalități ale culturii românești. Îi amintim doar pe scriitorul Gheorghe Asachi, reformatorul învățământului național din Moldova; poetul George Sion, autorul nemuritoarei poezii “Limba românească”, filologul Vasile Bogrea și pictorul Paul Verona
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
un lirism al treptelor devenirii, al "trecerii și petrecerii" sale pe acest pământ binecuvântat al Bucovinei, pe sub soare și luceferi. Temele majore sunt natura, iubirea, timpul. Confesiunea, meditația, evocarea din catrene (cele mai multe) și distihuri recreează toposul mirific al Bucovinei: casa strămoșească leagăn al copilăriei, pridvorul, grădina, fântâna, livada, lunca, pădurea, obcinile, potecile tainice, "de soare pline", plaiul, brazii, "răchitele bătrâne", teiul singuratic, "pomii în floare", banca veche de sub nuc, iazul, poiana, macii însângerând câmpurile grele de rod, norii, curcubeul, vântul "mesager
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să le cultivăm, pentru ca urmașii să le ducă mai departe" (conf. Obiceiuri păstrate peste timp). Cartea Răduței Vasilovschi Întâmplări neuitate... din satul meu, Costișa, așezată de la bun început sub o emblemă de prestigiu, susține consecvent credința autoarei în dăinuirea vetrei strămoșești și "spiritul rădăcinilor" de acasă, pe care nu trebuie să-l pierdem, mai cu seamă în vremuri de primejdie a rătăcirii noastre ca neam, ci să-l cultivăm cu pasiune și generoasă dăruire. Prof. Vasile I. Schipor CUVÂNT DE ÎNCEPUT
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
femeile credeau foarte mult în descântecele de "spăriet", "descântecele de deochi", "descântecele de năjit", "descântecele de sperietură", "descântecele pentru gușă", "descântecele de pușchea pe limbă". Credeau de asemenea în "semne de preschimbare a vremii", păstrând datini și credințe populare, obiceiuri strămoșești. Multe din ele se mai întâlnesc și astăzi mai cu seamă în satele de la munte și-n cele de pe valea Sucevei, cum e și Costișa, satul meu natal. Uneori, se întâmplă ca bătrânele să mai uite din versurile pentru descântece
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
toate instituțiile și persoanele care au la inimă durerea românilor basarabeni să contribuie la crearea unui fond special destinat sprijinirii Mitropoliei Basarabiei. Având Încredințarea că apelul nostru va fi auzit de către toți românii iubitori de neam și de Întregirea pământului strămoșesc și că - prin jertfa tuturor - creștinii ortodocși români din Basarabia vor simți iubirea arătată prin fapte a celor din țară, rugăm pe Dumnezeu să binecuvânteze cu darul milei Sale mântuitoare pe cei ce iubesc podoaba casei Sale, și care vor
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Nu te înțeleg. Mă văd pusă în situația bunului inchizitor, atrăgându-ți ferm atenția asupra faptului că, în ultimul timp, manifești periculoase simptome de sorginte ateist-materialiste și darwinist-evoluționiste, care te conduc pe un drum eronat, contravenind cu desăvârșire credinței noastre strămoșești, ortodoxe! Ai grijă... Vrei să știi adevărul, draga mea? Iadul și raiul sunt aici, pe pământ. Omul, cu talentul său actoricesc și cu ipocrizia infinită de care dă dovadă, interpretează impecabil cele două personaje născocite de imaginația sa eruptivă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Istoric. Eliberarea teritoriilor ocupate abuziv în vara anului 1940, de către Rusia Sovietică, s-a făcut cu jertfe imense din partea armatei române. În primele zile au căzut în luptă mii de ostași români. Trupurile lor au căzut atunci îmbrățișând vechiul pământ strămoșesc, încredințați că faptele lor de recucerire a teritoriilor aparținând țării, vor dăinui pentru totdeauna. Acele jertfe umane aduse atunci de fiii țării au rămas fără un răspuns pe măsură, iar pe locurile în care au căzut eroic, aproape nu mai
RĂZBOIUL DE ELIBERARE, 22 IUNIE 1941. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1664]
-
compus din circa 15 case, fără garduri, cu casele construite ca și acelea descrise de Vasile Pârvan În Getica. Locuitorii se Îngrijeau În special de trei articole: chibrituri, gaz si sare. Într-un timp, În lipsă de gaz, am folosit strămoșescul opaiț. Vai! Ce impresie a făcut asupra germanilor opaițul, cu feștila aceea Înmuiată În grăsime, producând un fum Înecăcios. Dar la Cojocaru, după un contact Îndelungat, germanii și au schimbat părerea despre populația de acolo. Oamenii se bucurau de sănătate
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
era ocupat cu tunsul celor 10 oi pe care le avea. Începem o discuție zootehnică. Aveți și dvs. oi? Și cum le tundeți? Cu foarfecele. La noi electricitatea e rară și scumpă. Noi avem oi multe și ele formează ocupația strămoșească a poporului nostru. Și mai e ceva. Noi le mulgem. Le mulgeți? Speriat de așa ceva bătrânul Întreabă: Ce faceți cu laptele? Facem o brânză foarte căutată. Țăranii consumă și laptele de oaie proaspăt. Și le mulgeți cu mașina? Așa ceva nu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Dracea, Mihai Teliman, Em. Grigorovitze, Ion Grămadă, Vasile Gherman ș.a., cu mână harnică și slovă trudnică, ei au făcut ca Bucovina istorică, beletristică și ziaristică, a culturii în general, să continue ceea ce a însemnat, întotdeauna, dragostea de neam și limba strămoșească. Cum sutelor de ani de supușenie li s-au adăugat în 1940, după Dictatul de la Viena și Pactul Ribentrop - Molotov, ocuparea aproape a o sută de mii de kilometri pătrați și o populație de circa 7 milioane de locuitori în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să predice ce vrea prin gazete, dar rămânând rezonabil de ceea ce spune și ce face” - se spunea într-un articol. Altele purtau titulatura: „Deșteaptă-te române”, de Oct. Danieleanu, „Să cucerim ce avem de cucerit”, de Leca Morariu, „Legea noastră strămoșească”, de G. Ciupercă, „Gazetăria în țara noastră”, de Șt. Păvelescu, „Un strigăt deznădăjduit de acum 50 de ani”, de S. Netea un comentariu al cărții „Înfruntarii” tipărită în 1871, „Istoria banului și datoria României”, de Șt. Moldovan, care făcea referiri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Rege, Astăzi toate împreună Vin la patria română. 3 Între Tisa, Nistru, Mare, Cât e munte, câmp și zare Pân - la Dunărea albastră Este iarăși țara noastră. Mândra Românie mare Azi en sfântă sărbătoare, Să-nvârtim hora frățească Pe moșia strămoșească.” * Pentru ca moșia strămoșească să rămână statornică, indiferent că a fost organ de propagandă pentru unirea politică a tuturor românilor, fie că s-a numit organ democrat al Unirii, Glasul Bucovinei a militat pentru publicistică diversă, cu autori pe măsură: Sextil
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
împreună Vin la patria română. 3 Între Tisa, Nistru, Mare, Cât e munte, câmp și zare Pân - la Dunărea albastră Este iarăși țara noastră. Mândra Românie mare Azi en sfântă sărbătoare, Să-nvârtim hora frățească Pe moșia strămoșească.” * Pentru ca moșia strămoșească să rămână statornică, indiferent că a fost organ de propagandă pentru unirea politică a tuturor românilor, fie că s-a numit organ democrat al Unirii, Glasul Bucovinei a militat pentru publicistică diversă, cu autori pe măsură: Sextil Pușcariu purtător al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]