3,148 matches
-
se întîmplă ca rîul să iasă din matcă, el nu fuge: chiar de s-ar năpusti Iordanul în gîtlejul lui, el ar rămîne liniștit. 24. Crezi că-l poți prinde lovindu-l în față? Sau crezi că-i vei putea străpunge nasul cu ajutorul lațurilor? $41 1. Poți tu să prinzi Leviatanul cu undița? Sau să-i legi limba cu o funie? 2. Îi vei putea petrece papura prin nări? Sau să-i străpungi cu un cîrlig falca? 3. Îți va face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
în față? Sau crezi că-i vei putea străpunge nasul cu ajutorul lațurilor? $41 1. Poți tu să prinzi Leviatanul cu undița? Sau să-i legi limba cu o funie? 2. Îi vei putea petrece papura prin nări? Sau să-i străpungi cu un cîrlig falca? 3. Îți va face el multe rugăminți? Îți va vorbi el cu un glas dulce? 4. Va face el un legămînt cu tine, ca să-ți fie rob pe vecie? 5. Te vei juca tu cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
bine, Dar noi râdem și uităm Că cineva la noi mai ține. Te rog ne iartă, suntem orbi Și nu vedem calea cea dreaptă, Dar când nevoia ne îndreaptă, Biserica în liniște așteaptă. Doamne, lumea asta rea, Nu știu cât va mai străpunge, Dar e trist când cineva, Doar prin necaz la Tine ajunge! SFATURI PENTRU ELE Așa e el, mai arțăgos, Dar îl iubești și așa, Căci fără el n-ar exista Iubire în lumea asta rea. Îl privești, e mincinos, Te
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
de știință, dar văd, cu ochii minții, imaginea acestui univers alcătuit din materie mișcându-se prin timp, după legile stricte dictate de energie. În comparație cu o asemenea forță, bomba atomică nu e nimic mai mult decât o biată pâlpâire de lumină străpungând un întuneric fără început și fără sfârșit. Acum, închipuiți-vă că, într-un anumit moment al acestui proces progresiv spațiu-timp, un anumit copil care ar fi trebuit să apară, într-un anumit loc și la un anumit moment, n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
pentru mine. Acum, problema era la el. El trebuia să se facă de cacao și să-mi spună: "Știi, de fapt, nu poți să mergi cu noi", bla bla. Dar crezi că el s-a lăsat mai prejos? M-a străpuns cu doi ochi albaștri spălăciți, a pornit motorașul de cincisprezece cai și spre uimirea tuturor, am ieșit din port. La fiecare ponton depășit, spaima creștea în mine. Priveam cu deznădejde fiecare șansa care trecea pe lângă mine, șansa de a rămâne
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de argint. - Și? - Preotul m-a învățat să scriu, să citesc și să cunosc stelele. - Și după aceea? - După aceea nimic deosebit: am fost luat rob, împreună cu stăpânul meu, de atlanți. Stăpânul a smuls sabia unui soldat și s-a străpuns cu ea și eu am nimerit întîmplător printre robii de pe Piscul Sfânt. Mai târziu, Marele Preot m-a luat la el. Asta-i tot. - În Ta Kemet ți-a plăcut? Sclavul zâmbi. - Crezi că robului îi place robia? Iahuben îl
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
gândi la felul de a se purta al acestui rob ciudat. - Atunci de ce... (glasul începu să-i tremure ceva mai tare)... de ce... (și soldatul se încordă, rostind repede) n-ai făcut și tu ca fostul tău stăpân care s-a străpuns cu sabia? - Ce aș fi cîștigat? răspunse liniștit sclavul. - Cum?... Ai fi fost liber. Auta oftă. - Moartea nu e nimic. În viață se petrec totuși multe lucruri pe care aș vrea să le cunosc. Iahuben nu prea înțelegea bine ce
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
la preot. Ce urmărește oare, chemîndu-l? Răspunse scurt: - M-am uitat, stăpâne. - Așadar n-ai părăsit-o... - Chiar de nu s-ar mai vedea, gândul meu nu știu dacă o mai poate părăsi. - Dar se vede! Auta tăcu. Preotul îl străpungea cu privirea căutând să-l răscolească pe dinăuntru. Sclavul nu se lăsă răscolit: ochii lui erau reci, nemișcați. - Te-am chemat și ca să-ți spun o veste. Pe când ne aflam în Ta Kemet, sus, la întîiul prag al acestui râu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
față în față, de la vest la est, se sfârșea în dreptul țărmului continentului vecin, care de aici încolo se rotunjea apropiindu-se de Atlantida. Aici erau cu totul șapte munți mari și alți câțiva mult mai mici. Piscul cel mai înalt străpungea totdeauna norii, oricât de sus ar fi plutit acei nori, însă mulți nori îi făcea chiar el. Nimeni nu avea îndrăzneala să se urce până în pisc: de jos se vedeau valuri subțiri de fum ieșind din el neîncetat, adesea și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
că se poate și altfel... Cârmaciul mai coborî puțin luntrea, lăsînd-o tot nemișcată în aer. Câmpul se vedea plin de leșuri și sânge. Străinii nu mai priviră prin ocheane. Numai Auta se uita. Zări deodată un om repezindu-se înainte, străpungând cu sulița un soldat atlant și lovind pe altul cu barda. În jurul lui se adună, ca o verigă, o ceată de robi ca să-l apere. Omul era tot Iahuben. Câteva clipe mai târziu, Iahuben ridică fața în sus, trupul lui
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
încet. Nimeni nu cuteză să întrebe de ce. Mai trecu astfel o noapte, o zi, și încă o noapte. Numai când fu chemat și întrebat unde se afla cârmaciul îngenunche în fața Marelui Preot și spuse: - Slăvite stăpâne strălucitor, pune slujitorii să străpungă cu sulița inima nevrednică a robului rău care nu poate răspunde întrebării tale: nu știu unde mă aflu. De o zi și o noapte trebuia să fi trecut printre Stâlpii lui Melkart, dar am trecut pe mare deschisă și totuși stelele îmi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
el veșnic viu, sănătos și puternic. Stăpânul cred că se desfăta. Marele Preot tăcu iarăși o vreme. Toți se uitau la el cu oarecare teamă. Dar preotul Zeului Soarelui își strivi un zâmbet și întrebă: - Ce poruncești, slăvite? Bătrânul îl străpunse cu privirea și-i răscoli mintea și toate gândurile. Apoi spuse rece: - Trimite o barcă după prințul Mener. Preotul se sculă, acum zâmbind în voie. Bătrânul se întoarse spre Puarem; acesta îl privi supus, dar își încordă sprâncenele auzind porunca
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
fără torță și fără opaiț. Văzînd-o, Ntombi începu iar să frece bețele. Dar Nefert întinse o cutiuță neagră cu o gaură într-un capăt spre rug, apăsă cu degetul un sâmbure roșu, și ceilalți văzură cum o dungă de foc străpunse rugul și îl aprinse într-o singură clipă. - I-am chemat pe toți, dar nu vor să mănânce carne. Lui Auta am să-i duc acolo. Celelalte două femei schimbară priviri. Numai Mai-Baka zise liniștit: - Zeii nu mănâncă ce mâncăm
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
puterea lui el a domolit marea și cu înțelepciunea lui a zdrobit pe Rahab... Nu știa nimeni cine a fost Rahab. Dar parcă asta avea vreo însemnătate? Leprosul urma: - Prin duhul său s-au limpezit cerurile și mâna sa a străpuns balaurul fugar. Iată, acestea sunt numai depărtate căpătâie ale lucrărilor sale! Cât de slab e murmurul pe care-l prindem noi!... Un bătrân din mulțime zâmbi. Leprosul tăcu câteva clipe, să-și tragă suflarea, apoi urmă: - Iar cât despre tunetul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cad mereu, nu-i vorbă, dar aceea oamenii zic că s-ar fi ridicat. Poate ai văzut-o și tu și de aceea te lauzi... Bătrânul porni spre apus, dar celălalt se luă după el. Bătrânul se opri și-i străpunse ochii cu privire de cuțit. Dar ochii străinului nu clipiră: știau să sfredelească și ei. Bătrânul îl întrebă: - Cine ești de nu mă socoți nebun, ca ceilalți? Sau mă socoți nebun, dar nu ți-e frică și vrei numai să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
documentele? Sunt convins că unele se vor mai găsi, doar nu s-au găsit toate! Totuși adevărul nu se reconstituie numai din ipoteze și mituri. - Atunci n-avem decât să așteptăm numai descoperirea documentelor palpabile și să nu îndrăznim să străpungem nici un fel de beznă cu nici un fel de reflector. Bine zici: Homer, un mit, Schlieman, o ipoteză. Ești mulțumit? Oaspetele oftă: - M-ai sucit în toate felurile, dar ești înfierbîntat și uiți mereu că eu de fapt nu combat ipoteza
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
îi ardeau fața, regretând că nu și-a putut ține promisiunea făcută tatălui său de a se întoarce acasă. El scoase o fotografie pe care o avea tot timpul în buletin, printre lacrimi privindu-și părinții, adormi. Soarele reuși să străpungă ceața rară a unei frumoase și blânde dimineți de septembrie, când o adiere ușoară desprindea primele frunze gălbui aducându-le-n valuri, ca apoi să devină ca-n fiecare toamnă așternut foșnitor. Tot acest viu tablou pe care Ramona îl
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
de direcții. Corpul dispăruse, dar încă mai rămânea o intenție. O amintire, îndepărtată și tremurătoare - o undă ciudată de individualism care încă plutea în spațiu. Unda s-a împrăștiat. Dincolo de stele, de planete și dimensiuni, dincolo de orice caleidoscop al realității, străpungând straturi infinite. S-a dus. Era numai Neant. Cei care doresc să se înscrie în „programul spațial” taoist pentru a deveni „astronauți cosmici” vor fi nevoiți să-și găsească un maestru experimentat pentru meditație, care să-i îndrume toată viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
rotească În cap, iscând un vârtej de gânduri și emoții. Le simt scurgându-se În ceva asemănător unei găleți perforate, care se golește Înainte de a apuca să-i examinez conținutul. Iar vocea pițigăiată și tăioasă a lui Toal parcă mă străpunge. Și chiar acuma s-a apucat să bată câmpii: — Se pare că a fost o noapte nefastă pentru amicul nostru. A stat În discoteca Jammy Joe’s până la trei dimineața și a plecat singur spre casă. Atunci a fost văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
O TRAGE ÎN CUR. Nu recunosc scrisul. Hai scumpo... Bruce e aici. E noaptea ta cea mare... asta e... haide... Îmi scot afară pula țeapănă și solzoasă. Se degajă puțină duhoare când Își face apariția vârful, palpitând, jupuit și roșu, străpungând prepuțul ăla decolorat. Coaiele mele de rahat mă mănâncă atât de tare... uau... haide scumpo... labagiu ăla de doctor și cremele lui de căcat... Nu te gândi la asta ... uau scumpo... e atât de bine... ooo... ooooo... ooooooo... April din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și simplu să mă pipăi singură peste tot când mă gândesc la asta. Dar nu. Mă abțin și mă hotărăsc să ies În oraș. Strada e friguroasă și cenușie, aidoma atâtor străzi din atâtea orașe ale țării ăsteia. Vântul te străpunge În valuri, scăzându-ți temperatura corpului până când ești prea amorțit să-ți mai dai seama cât de rău și incomod te face să te simți. Iar oamenii: zgomotoși, prădători, mereu gata să se delecteze cu nefericirea altuia. Un bărbat se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
experimentală este nevoie de puțin timp de meditație. Asta facem eu și Diana În clipa de față. Sper că tu și Carole vă veți rezolva problemele Într-un mod satisfăcător. Toate bune, Tony Crosby Tony, blegomanu Împuțit. Simt cum mă străpunge un acces de ură, În vreme ce simultan vigoarea Îmi dispare din pulă. Blândul Tony de rahat: predă artele frumoase la Chelmer Institute sau cum s-o chema. Tot futaiu ăla frenetic În plină desfășurare, iar el o freacă grațios de parc-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Încerc să-mi dau seama ce vrea să spună. — Adică știai... tot timpul... tu... — Nu spune nimic Bruce, zice Toal serios. Nu-mi spune nici un cuvințel. Se răsucește, trage draperiile și se uită pe fereastră. Apoi mă privește În față, străpungându-mă cu privirea. Uneori mai bine lași lucrurile așa cum sunt. La mijloc sunt reputațiile, moralitatea și carierele. Într-un fel, da, e nasol la modul general și Înțelept dac-o iei la bani mărunți. Gândim cam prea pe termen scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
sever eșec pentru trupele române. Angajamentele aliaților nu s-u materializat. Armatele germane și austro-ungare socoteau că vor scoate repede România din război. Calculul inamicului s-a izbit Însă de eroismul ostașilor români. Astfel, planul comandamentului militar german de a străpunge frontul prin mai multe direcții, la Oituz, În Moldova, În zona curburii Carpaților, la Olt și pe Jiu, a eșuat. Inamicul a concentrat forțe puternici mai ales la Jiu și Neajlov-Argeș. Armatele române s-au retras la sfârșitul lunii noiembrie
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
atunci când am dobândit destule puteri asupra spațiului, timpului și propriului trup ca să nu ne mai temem de transcendență. Când oamenii se pot juca cu percepțiile lor fără teama altor lumi. Primii "artiști" sunt ingineri și savanți, mecanici ca Leonardo, care străpunge munții cu canale, inventează omul-pasăre și mașinile de foc. Când se poate cumpăra binefacerea naturii prin performanța tehnică, precum în Occidentul zilelor noastre, situația de securitate diminuează umbra aruncată de moarte asupra vieții și deci nevoia unei mijlociri. Ca exemplu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]