4,708 matches
-
noastre ei trec drept o mîncare foarte aleasă; carnea lor, tocată într-un fel de chifteluțe mici cît bilele de biliard și bine asezonată cu sosuri picante, poate fi luată lesne drept chiftele de țestoasă ori de vițel. Călugării din străvechea mînăstire de la Dunfermline, care se dădeau în vînt după ele, căpătaseră din partea Coroanei o mare concesiune, pentru procurarea marsuinilor. Adevărul este că balena ar fi considerată, cel puțin de către vînătorii ei, drept o hrană aleasă, dacă n-ar fi atît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ulei. I s-a terminat desigur uleiul și vine să ne cerșească un pic. Oricît de curios ar putea să pară ca o balenieră să ceară cu împrumut nițel ulei într-o regiune unde vînau balene și oricît ar contrazice străvechea zicală „a vinde castraveți la grădinari“, asemenea lucruri se întîmplă uneori în realitate; în cazul de față, căpitanul Derick de Deer ținea efectiv în mînă un polonic, așa cum afirma Flask. De îndată ce căpitanul se urcă pe punte, Ahab îl luă la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-și accelera propria viteză prin opinteala lui. Ă Porcul de neamț! strigă Stubb. Trageți, băieți, trageți vîrtos la rame, ca niște diavoli! Ce zici, Tashtego? Ești sau nu în stare să-ți frîngi spinarea în douășpatru de bucăți, pentru onoarea străvechiului Gay Head? Ce zici? Ă Zic că trag ca un diavol! strigă indianul. Cele trei ambarcațiuni ale vasului nostru, ațîțate de provocările neamțului, începură să înainteze în rînduri strînse și, în curînd, aproape că-l ajunseră din urmă. Cei trei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a o lua apoi de nevastă. A fost o performanță cu adevărat artistică, rareori egalată de cei mai destoinici harponiști din zilele noastre. Căci pomenitul leviatan a fost omorît din prima lovitură. Să nu se îndoiască nimeni de această poveste străveche, deoarece în antica cetate Joppa, numită astăzi Iaffa, de pe țărmul sirian, s-a păstrat veacuri de-a rîndul, într-unul din templele păgîne de-acolo, enormul schelet al unei balene, despre care legendele cetății, precum și toți locuitorii ei, afirmau că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din Joppa. înrudită cu aventura lui Perseu și a Andromedei - ba chiar, după unii, derivată indirect din ea - este faimoasa legendă a Sfîntului Gheorghe și a balaurului - care balaur a fost, după părerea mea, o balenă, căci în multe cronici străvechi balaurii și chiții se amestecă în chip ciudat, fiind confundați adesea. „Tu ești ca un leu al apelor și un balaur al mării“, zice Ezechiel, referindu-se, dar, la balenă; de fapt, unele versiuni ale Bibliei folosesc însuși termenul de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să se urnească din mare pe plajă, iar animalul călărit de sfînt ar fi putut să fie o focă sau o morsă uriașă - avînd în vedere toate acestea, putem presupune, în acord cu legenda sacră și cu reprezentările cele mai străvechi ale scenei, că așa-zisul balaur nu era altceva decît un leviatan. De fapt, în lumina celui mai strict adevăr, această legendă ne apare întocmai ca aceea a lui Dagon, cunoscutul idol al filistenilor, cu înfățișare de pește, de animal
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prins pe el, dacă n-a prins-o el pe ea. îl revendic, așadar, drept membru al clanului nostru. Dar, potrivit celor mai competente autorități care contestă această legendă, povestea grecească despre Hercule și balenă se trage din și mai străvechea poveste ebraică despre Iona și balenă, nu viceversa; în orice caz, se aseamănă mult una cu alta. De vreme ce-l revendic pe semizeu, de ce nu l-aș revendica și pe proroc? Dar eroii, sfinții, semizeii și profeții nu epuizează întreaga noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
despre Arion și delfin; și totuși, îndoielile lor n-au putut împiedica supraviețuirea acestor legende. Un bătrîn vînător de balene din Sag-Harbour își formula astfel principalul motiv ce-l făcea să se îndoiască de legenda ebraică: el avea o Biblie străveche împodobită cu niște poze ciudate, neștiințifice, dintre care una o înfățișa pe balena lui Iona cu două răsuflători, ceea ce nu posedă decît o singură specie de leviatan - balena normală și balenele înrudite cu ea - specie despre care vînătorii spun că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apă acum, ci sînge roșu. Ă Asta i-a luat piuitul! exclamă Stubb. E Patru Iulie pentru noi! Din toate fîntînile trebuie să curgă vin astăzi! Bine-ar fi să curgă whisky de Orleans sau de Ohio, ori strașnicul și străvechiul whisky din Monongahela! Hei, Tashtego, băiete, aproape că-mi vine să te trimit cu-o canistră sub jet, ca să bem cu toții! Da, zău așa, vitejilor, am putea fierbe un punci grozav în răsuflătoarea aia și-am putea bea din ea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din cel inferior sînt lungi și orizontale; cele din stratul mijlociu sînt foarte scurte și dispuse de-a curmezișul, între celelalte două straturi. Această structură triadică, mai mult decît orice altceva, conferă forță cozii. Pentru cei ce sînt familiarizați cu străvechile ziduri romane, stratul mijlociu oferă un ciudat paralelism cu succesiunea de cărămizi subțiri alternate cu piatră, din acele admirabile relicve ale antichității, succesiune ce contribuie fără îndoială considerabil la marea trăinicie a construcției. Dar, ca și cum forța concentrată în această parte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mi amintea de parfumul violetelor primăvara, vă mărturisesc că mă simțeam ca într-o pajiște înmiresmată; uitasem cu totul de înfricoșătorul nostru jurămînt - inefabilul spermanțet îmi spălase mîinile și inima de acest jurămînt. Aproape că-mi venea să dau crezare străvechii superstiții a lui Paracelsus, care spunea că spermanțetul posedă rara virtute de a potoli mînia; scăldîndu-mă în acea cadă, mă simțeam eliberat, dumnezeiește eliberat, de orice răutate sau neastîmpăr. Să storci, să storci, să storci... O dimineață întreagă am stors
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lucru obișnuit și firesc, ci mai degrabă un lucru excepțional, care trebuie să aibe o cauză specială; o indicăm aici și vom căuta să o elucidăm ceva mai încolo. în cursul cercetărilor mele privind istoria leviatanică, am dat peste un străvechi tom olandez care, după izul său de mucegai, mi-a sugerat că tratează despre baleniere. Titlul său era Dan Coopman, de unde am dedus că e vorba de memoriile prețioase ale vreunui dogar din Amsterdam care a lucrat pe-o balenieră
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
căruia i-am încredințat sarcina de a traduce tomul, dîndu-i o ladă cu lumînări de spermanțet pentru osteneală - ei bine, de îndată ce a zărit cartea, doctorul Snodhead m-a asigurat că Dan Coopman nu înseamnă Dogarul ci Neguțătorul. Pe scurt, această străveche și savantă carte neerlandeză trata despre comerțul Olandei și cuprindea, printre altele, un foarte interesant capitol despre vînătoarea de balene. în acest capitol, am găsit, sub titlul Smeer, adică Grăsime, o lungă și amănunțită listă a proviziilor din cămările și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și pîine, zile în care mi-au venit numeroase gînduri profunde, susceptibile de aplicațiuni transcendente și platonice; mai mult încă, am alcătuit eu însumi tabele suplimentare, cuprinzînd cantitatea probabilă de batog și alte produse consumate de fiece harponist olandez din străvechea flotă de vînătoare trimisă în Groenlanda și Spitzbergen. în primul rînd, cantitatea de unt și cea de brînză de Texel și Leyda mi se par de-a dreptul uluitoare; dar o atribui faptului că harponiștii erau grași din fire și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la spaimele indicibile răspîndite de balenă încă înaintea epocii mozaice, spaime care, existînd de-o veșnicie, vor dăinui negreșit și după scurgerea tuturor erelor omenești. Leviatanul nu și-a lăsa urmele pre-adamice doar în plăcile sensibile ale naturii, în busturile străvechi dăltuite în calcar și-n marnă; el și-a pus pecetea chiar pe tăblițele egiptene, a căror vechime aproape că le îndreptățește să fie considerate fosile. Pe tavanul de granit al unei încăperi din mape templu din Denderah a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu mii de ani înainte de a se fi născut Pliniu, nu măsoară în sarcofagele lor mai mult decît măsoară un cetățean din Kentucky îmbrăcat în ciorapi sau poate nici atît; și în vreme ce vitele și celelalte animale gravate pe cele mai străvechi basoreliefuri din Egipt și Ninive dovedesc, prin proporțiile lor, că vacile de rasă, hrănite în grajdurile noastre din Smithfield, nu numai că egalează, dar întrec cu mult în volum cele mai grase vite ale faraonului - cum se face, zic, că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iată-l că-și face apariția pe scenă. . Ca toți dulgherii navali și mai ales ca toți cei care lucrează pe baleniere, el cunoștea pînă la un punct clenciurile multor meserii, legate oarecum de a lui - arta dulgheriei fiind trunchiul străvechi și rămuros, din care s-au desprins numeroasele meserii mai mult sau mai puțin legate de prelucrarea lemnului. Dar pe lîngă calitatea pomenită mai sus, dulgherul de pe Pequod se pricepea de minune la miile de reparații mecanice fără nume, de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aceea, cum marea era calmă, oamenii pătrunseră tot mai adînc în cală, tulburînd somnul butoaielor enorme, rînduite la temelie și scoțîndu-le, ca pe niște cîrtițe gigantice, din noaptea lor neagră, la lumina zilei. Butoaiele astea de la fund păreau atît de străvechi, din pricina lemnului lor ros și năpădit de mușchi, încît te așteptai parcă să găsești lîngă ele vreun poloboc putred, cuprinzînd banii căpitanului Noe și cîteva copii după afișele prin care prevenise zadarnic vechea și infatuata lume să se apere de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iar eu am găsit-o. Taram-taram-tam... Hai, Queequeg, mori acum, iar eu o să-ți cînt marșul funebru! Ă Am auzit - rosti în șoaptă Starbuck, privind prin spirai - am auzit că unii oameni bolnavi de friguri se pomenesc vorbind în limbi străvechi, pe care nu le cunosc, deși, la o cercetare atentă, se vădește că, în copilăria lor, acele limbi fuseseră vorbite, de față cu ei, de către niște cărturari. După părerea mea, bietul Pip aduce, prin dulcea lui nebunie, o mărturie dumnezeiască
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în inima lumii, iar Oceanul Indian și Atlanticul îi sînt brațele. Aceleași ape spală cheurile noilor orașe californiene, clădite mai ieri de cea mai recentă seminție de oameni și tot ele spală țărmurile ofilite dar încă somptuoase ale pămînturilor Asiei, mai străvechi decît Abraham; iar între ele plutesc, aidoma unor căi lactee, insule de mărgean, nesfîrșite arhipelaguri necunoscute, precum și impenetrabilele insule ale Japoniei. Astfel, misteriosul și divinul Pacific înconjoară întregul trup al lumii, preface toate țărmurile într-un singur golf al său
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se dovedește fecundă pentru poezie căci ea Îi furnizează energie combativă și o orientează. Urmând aceeași atitudine de clasă, Dan Deșliu scoate o invectivă puternică Împotriva satrapilor, Îndopați cu vlaga mulțimii: «Balaurii cu pântece rotunjite din plânsorile lor obidite, scorpii străvechi, Îmbuibate din suferințele adunate și toate jivinele necurate și fiarele care le-au dijmuit bucuria și soarele!» Metoda aceasta lirică de reînsuflețire a simbolurilor colective menite să poarte aspirațiile populare, prezintă și un aspect discutabil. Ea rămâne valabilă cu condiția
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cronicele. «Și felurite jivine, nesățioase foarte și haine, s-au fost stârpit de Întristare, de spaimă deasă și Înfricoșare, că s-au iubit acu, primăvara, Întâia oară omul cu țara». (Ă). Apreciem procedeul ca un mijloc de a sugera ura străveche a poporului contra asupritorilor lui succesivi, care i-au barat accesul la viață și la posesia țarinii muncite. De aceea «șfichiul» acesta verbal colorat e plin de mânie justă Învârtit parcă de un Antim Ivireanu, corespunde tonului de imprecație usturătoare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
trimite ajutor anumitor situații mondiale, crizelor sau dezastrelor. Există multe metode pentru vindecarea Pămîntului și ofer În continuare cîteva sugestii, care pot fi Îmbunătățite folosind Reiki. • Mergeți Într-un loc Încărcat de putere, cum ar fi un cerc de pietre străvechi. Fie stați În centrul său, fie vă așezați mîinile pe una dintre pietre și lăsați energia Reiki să curgă În interiorul pietrei, apoi de-a lungul cercului și În pămînt. • Un alt lucru pe care vă recomand să-l faceți la
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
dintre pietre și lăsați energia Reiki să curgă În interiorul pietrei, apoi de-a lungul cercului și În pămînt. • Un alt lucru pe care vă recomand să-l faceți la locul unui cerc de pietre sau lîngă o piatră de hotar străveche este să desenați cu pașii Simbolul Puterii pe pămînt - deși, se Înțelege, trebuie să fiți singur În momentul În care faceți acest lucru, de vreme ce forma simbolului trebuie ținută secretă. • Stați jos sau În picioare, În casă sau În afara acesteia, și
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
ieșit în masă la suprafață. De asemenea, cu 12 ore înainte de seismul din 4 martie 1977, au ieșit din pământ, deși pe sol era încă zăpadă. Fragile și moi, râmele simt imediat deplasările și mișcările din sol. Furnicile. Din timpuri străvechi, s-a observant că furnicile părăsesc mușuroaiele înainte de cutremur, iar cele cu aripi se ridică în aer, chiar dacă pământul este înghețat, iar temperatura aerului este scăzută. Peștii. Cu puțin timp înainte de cutremur, peștii de mare adâncime ies la suprafața apei
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]