76,894 matches
-
plouă cu coliere de sticlă, ceasuri de mână, broșe și inele, Marocas îi dădea înainte, în probă, pierzând controlul și mai știu eu ce, a readus în casă leagănul cu bebelușul pe care Gertrudes îl așezase în ușă, a traversat strada în zigzag, s-a năpustit în cușca cu păsări a Mafaldei Claponăreasa și și-a terminat proba în tejgheaua de la depozitul de cărbune al Galicianului, semănând panică printre elementele Grupului Turistic Moscatel care tocmai își beau jumătatea de litru planificat
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
indiscutabil sparte și rupte, fața lui Copita-Caprei scăldată în sângele ce i se prelingea din scăfârlie, Lucas Șterge-Putina transportat la spital în rabla lui Mustăciosu după ce, la repezeală, i s-au vârât la loc mațele în burtă, camonii risipiți pe stradă, femeile aducând lighene cu apă și șervete ca să-i spele pe răniți, acuzațiile mutuale, oh, camonule, de ce nu te duci să te joci de-a bătaia la tine pe streets? Dar n-au fost camonii, a fost Angelo, Angelo s-
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
Angelo, Angelo s-a ambalat imediat, a fost o ispravă de-a ăstora din Cap sau Pajură, Cap sau Pajură împreună cu camonii sunt ca tusea cu junghiul, ca lacrimile cu geamătul, Nea Mârâilă cu bastonul în aer apărând la colțul străzii în brațele lui Roque Paracliseru, Mafalda Claponăreasa alergând după găini, Zeca Trampa căutând calamari și sborși printre verzele lui Hipólito, Un-Metru-Jumate vomând tot soiul de materii în culori ciudate, verzui și liliachii, Celestino înjurându-l pe Piept-ca-Scândura, Tonecas Arenă cerând
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
scoată din colții fox-terrierului fundul pantalonilor camonului, turiștii din Grupul Moscatel întrebându-l pe Marocas dacă nu cumva depozitul de cărbuni era o pistă de curse, nu vă atingeți de motocicletă, nu vă atingeți de motocicletă, Tó Sită-Deasă alergând pe stradă în jos atârnat de lesa Alsaciei care urmărea una dintre pisicile Donei Maria Namila, Ventura de la mobile explicându-i unui camon că bed se rupsese, camonul numărând pe degete cucuiele pe care le avea în cap, Zeferino Turtă-Dulce spunând că
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
a primi cu inima și cu mintea deschise ceea ce vede și destul de matur pentru a observa lucrurile cu adevărat relevante. Pentru a înțelege sufletul Parisului, nu își refuză nici o experiență. Străbate, pe ritmuri de Yves Montand marile bulevarde, dar și străzile laterale, frecventează micile cafenele de cartier, participă, cu însuflețirea unui student tomnatic la cursurile lui Roland Barthes și Jean-Pierre Richard (la un moment dat își propune chiar să facă un doctorat sub îndrumarea reputatului critic literar), stă ore întregi în
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
care au abandonat plecarea la Moscova din varii motive, eseuri pe tema amintită, intervențiile la colocviul desfășurat la Ambasada noastră de la Moscova, gazda primitoare a călătorilor noștri, peripețiile lor, descoperirile, precum și cele lăuntrice, vibrațiile din apartamentul lui Mihail Afanasievici de pe strada Sadovaia 10, unde acesta a locuit la începutul anilor 1920, ulița veche a Arbatului, Patriarșie Prudî în zori, Mînăstirea Novodevicie și multe altele se mărturisesc în această carte. Am luat-o cu mine și am citit-o pe nerăsuflate. A
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
pesimist exercițiu de retorică, Octavian Paler se întreabă Care Românie?, așa cum acum 16 ani se întreba Care normalitate? și, după ce înșiră vreo 20 de fețe urîte ale României, conchide: , Sînt patriot cîtă vreme nu deschid televizorul sau nu ies pe stradă". Lui Alex. Leo Șerban îi plac peisajele și nu-i plac oamenii. Chiar și interviul dat de Alexandru Andrieș în același număr al revistei conține, fără voia intervievatului, răspunsul la întrebare: "Suport din ce în ce mai greu lipsa de educație". Subscriem cam la
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
turn Își Începe rondul de noapte. Când ceasul din turn Își face rondul de noapte cu soldații lui prin camera mea. Totul Începe Înspre seară, când scăpați din cazarma de fier soldații ceasului pornesc să cucerească orașul. Când merg pe străzi, deodată mă trezesc Înconjurat de soldați, de acești războinici care cred că totul li se cuvine. De acești războinici care Își ascut săbiile de privirile mele. Totul Începe Înspre seară, când ceasul din turn Își face rondul de noapte cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
dintre două biserici... Ea, strecurată printre bătăile de clopot, ca să-i prindă pe sfinți chiar În clipa În care coboară din icoane pe pământ. O copilărie plină de sfinți, o biserică din care, scăpată, lumina o ia la fugă pe străzi... O noapte de Paște, În care Învierea se Împarte tuturor. Tuturor morților și tuturor viilor... Învierea! Copilăria mea dintre două biserici... Calc pe urmele ei cu prințesa de mână. Cu lumina de mână. Sturzul cântă un lied, care trebuie să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
din pruncie, Gigel. Anul următor ne-am reîntâlnit la NICU acasă, la Eforie Sud. După noi... și fotograful Laurian. Doamna Măndița s-a Întrecut din nou În de-alde pun-te masă, ia-te masă. Apoi ne-am preumblat pe străzile copilăriei lui, am depănat amintiri lângă fosta lui casă părintească, apoi ne-am plimbat pe faleză, apoi am poposit la o berărie unde am Îngurgitat de toate și am fumat. Nicu fuma foarte mult... alarmant de mult. Și iarăși neam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Și poate că până la urmă, e mai bine așa. În fața mea - orașul și pădurea se Împletesc R ă m ă ș i ț e l e z i d u l u i șerpuiesc printre zgârienori și magazine luxoase. În mijlocul străzilor imense, firul de cărămidă arată antic și foarte ciudat. Oamenii Însă nu par să Îl perceapă, nu par să simtă fiorii de a pășii de-a lungul istoriei. Privesc clădirile. Sutele de pietre memoriale c a r e f o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
lumea se a v â n t ă Î n n o a p t e a Întunecată fără să se gândească la urmări sau la oboseală. Se anunță Încă o noapte lungă... Valencia noaptea - În jurul meu lumea dansează pe străzi Oamenii sunt de toate culorile. Asiatici, negri, albi ca laptele. Însă nimeni nu are o problemă cu cineva, cu toții zâmbesc, cu toții sunt uniți de un singur gând, cel al distracției. Se face schimb de țigări, se face schimb de sticle
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pe unii dintre noi, În particular, biografia lui Eminescu și a altor scriitori. Îmi aduc aminte că la analiza uneia dintre poezii și anume „Viața”, - poezie postumă, găsită În halatul lui Eminescu, după ce a murit În sanatoriul Dr. Șuțu, de pe strada Plantelor nr.74, din București, pe care a publicat-o, prima dată, În vol. V, al lui Perpessicius (D Panaitescu), eu l-am Întrebat: „Cum putem să interpretăm și să știm noi ce-a vrut să scrie poetul, În poezia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
precum: cana de ceai și lingurița de argint a lui Eminescu, rochia și agrafa de păr a Veronicăi Micle, cartea de vizită a lui Titu Maiorescu, prin care Îl invita pe poet să citească poezia „Luceafărul”, În salonul său din Strada Mercur nr.1 și, În special, ultima strofă din poezia Luceafărul, În redactarea prefinală, din vara anului 1883, facsimilată după manuscrisele eminesciene, aflate În păstrarea Bibliotecii Academiei Române. În tot acest timp, al prezentării m-a așezat pe scaunul de primar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
folosite de argotizanți, prin extindere, și în afara ei, în spații publice considerate, în mod similar, de recluziune și constrîngere (armata, școala) și, prin analogie, chiar în alte situații ale vieții cotidiene. Confruntarea de pe intervalul dormitorului comun se suprapune înfruntării de pe stradă. Din argoul închisorii și al lumii interlope, expresiile pot apoi migra spre limbajul popular și familiar: cuvintele revin astfel în medii cărora le sînt cunoscute formele (nu și sensurile lor noi) și care ignoră rațiunile evoluțiilor semantice recente. În cazul
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
sunt tot mai grotești și mai greu de suportat, bolile mai vechi sau mai noi ajung să se manifeste în toată splendoarea lor. Soția este atinsă tot mai des de atacuri de panică, devine cvasi-handicapată, nu mai poate ieși pe stradă, trebuie să fie însoțită chiar și în cabina de w.c. Doctorii ridică neputincioși din umeri, frustrările devin maxime, personajul trăiește disperarea unei permanente stări de alienare. Firește, referințele sale culturale sunt cu totul altele, coșmarul cotidian își găsește explicații în
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
de locul unde locuiam: între catedrale. Noaptea, garguiele de la Obere Pfarre păreau duhuri amenințătoare, iar Christul răstignit la baza navei catedralei, în mărime naturală, tocmai înhățat de picioare de o iederă tânără și palid luminat de un neon rozaliu de pe stradă mă ținea într-o stare de permanentă panică metafizică. Nu-l vedeam pe fereastră, dar îl simțeam acolo, în poziția aceea în care parcă împingea catedrala cu spatele sau o susținea, asemenea unui Atlas, să nu se prăvălească, și nu
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
acordate astfel pentru a umple gama lui si major: re diez, fa diez, sol diez, la diez și si1. Ucenici încă într-ale sonorității, aceștia se combină surprinzător, cu tonul lor cristalin și vesel, cu celelalte clopote de peste case și străzi, a căror poveste nu o știu, dar o aud. Iar acolo în turn, când ne-a apucat ora 12.00, a fost de neuitat! "Terapie prin sunet", a spus cineva. Mie mi s-a părut mult mai mult: sunete care
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
ducă, sau printre noii vînzători de vieux livres s-ar găsi cineva să ți-o zică - într-o prăvălioară cochetă, cum e, chiar forfotind de studenții dedulciți la chilipiruri (cîteodată, dacă ești "pe fază", chiar neprețuite, credeți-mă...), anticariatul din strada Doamnei, spune ce-i, ce-a fost, cu Ora fîntînilor. Un volum de poezii, din 1964, pe care autorul lui a apucat să-l vadă, cu cerneala abia uscată, pe patul de moarte. De ce așa, într-o regie ŕ la
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
că asculți cum mă clatin și mă izbesc de scaune/ situația de acum părea un făt asfixiat". Bineînțeles că nu-l credem pe acest erou atât de puțin eroic când amenință că va ieși cu o bâtă de baseball pe străzi. Nu pare să fie chiar genul lui: o criză anterioară, adolescentină, a depășit-o făcând praf "bucătăria camera de zi și dormitoru'" cu polonicul. La 30 de ani, înfruntând umilințe și rateuri, alunecând prin "straturile de slineală și panică", el
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
se transforme într-o bombă fumigenă care să facă invizibilă esența răului comunist, atât de clar definită în actul de incriminare din care am citat. Este necesară o ierarhizare a răului. Altfel se ajunge la un fel de încăierare de stradă, căreia îi cad victime și oameni nevinovați sau prea puțin vinovați pentru a fi călcați în picioare și desfigurați. Este de-a dreptul strigător la cer faptul că politicieni demni de respect, de la Dan Amedeo Lăzărescu la Mona Muscă, au
Ierarhizarea răului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10303_a_11628]
-
prin cap să-i pună afirmația la îndoială. Dar dl Iorgulescu a preferat să nu se pună rău cu compozitorii pe care i-a păstorit și a dat-o pe intelectuali, în general, ca milițianul care a tras mortul pe Strada Academiei, fiindcă nu știa cum se scrie Edgar Quinet. Colaborarea "la greu" a intelectualilor mulți cu regimul comunist nu e însă un secret pe care l-a descoperit dl Adrian Iorgulescu. Aceste colaborări aveau loc pe față: autorii lor intrau
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
în stația Filaret de unde ia tramvaiul 17, clasa a II-a, coboară în stația Piața 1949 și tot în aceiași stație ia tramvaiul 15, clasa I, coboară la stația Buzești alunecând pe scară la coborâre, apoi merge pe jos pe strada Buzești, intrând la numărul 53 - debit - de unde cumpără țigări, apoi iese și continuă să meargă pe str. Buzești, B-dul Al. I. Cuza, intrând la restaurantul Fântânica, unde servește 100 ml. de rom, după care iese și merge pe str. Dr.
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
speranța stă tocmai în ei, în ,căpșunari", în oamenii care aici nu aveau nici o șansă, care au plecat din disperare, care, până să plece, au cunoscut umilințe de neînchipuit, au stat la coadă pentru vize zile și nopți, dormind pe stradă, în fața ambasadelor? Da, tocmai de la ei și tocmai fiindcă ei, aici ,cei mai de jos", au izbutit să se salveze. Dacă se întâmplă să revii în țară la începutul lui august, când își iau și ei liber și se înapoiază
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
supuse agresiunii realului - de cele mai multe ori însăși cauza insularizării lor. Întregul spectru de locuitori ai contemporaneității în cădere liberă - de la lumpenul grotesc al citadinului până la corul țațelor de mahala post-modernă -, derivă din efectele devastatoare ale imediatului. Intimitatea exacerbată iese în stradă să își strige drepturile invadate de un senzaționalism aproape canibalic. Sfidător sau evazionist, sinele doritor să-și păstreze trăsăturile particulare se vede propulsat în mijlocul unui război de gherilă cu toată lumea. În romanele fracturist-citadine, orașul funcționează ca expresie extremă a dezumanizării
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]