4,034 matches
-
de roze-ntre ciulini. Se sparg intens tăceri de catifea, Oftează cu-al lor glas rănite gânduri, Făcând să plângă și aceste rânduri, Pe foaia de sub ceașca de cafea. Și încă-un lucru este nefiresc: Să stau cu poza ta strivită-n palmă, Fără să știu că, doar privind-o, calmă, Lent, mă scufund și clipe otrăvesc... Referință Bibliografică: E NEFIRESC... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1765, Anul V, 31 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia
E NEFIRESC... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377782_a_379111]
-
Prea tare nu era-ncălzită. . . Precum, steluțele de gheață! Pe geamuri, desenam cu gerul, Când respiram la suprafață. . . Oceanul îl uneam cu cerul, Topind steluțele de gheață. . . Și Doamne, câtă fericire, Cât de îmbujorați la față, O zi întreagă în neștire, Striveam steluțele de gheață! Dar anii iute trec, ca vântul. . . De griji, devine mintea creață, Când vrei să moștenești pământul, Nu vezi steluțele de gheță! Dă-mi mâna ta, să nu-mi pierd ... Citește mai mult Steluțe de gheațăAzi, înc-o Iarnă-adun
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Prea tare nu era-ncălzită. . .Precum, steluțele de gheață!Pe geamuri, desenam cu gerul,Când respiram la suprafață. . .Oceanul îl uneam cu cerul,Topind steluțele de gheață. . .Și Doamne, câtă fericire,Cât de îmbujorați la față,O zi întreagă în neștire,Striveam steluțele de gheață!Dar anii iute trec, ca vântul. . . De griji, devine mintea creață,Când vrei să moștenești pământul,Nu vezi steluțele de gheță!Dă-mi mâna ta, să nu-mi pierd ... XIV. EȘTI CREATORUL . . ., de Ionel Davidiuc , publicat în
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Prea tare nu era-ncălzită Precum, steluțele de gheață! Pe geamuri, desenam cu gerul, Când respiram la suprafață, Oceanul îl uneam cu cerul, Topind steluțele de gheață Și Doamne, câtă fericire, Cât de îmbujorați la față, O zi întreagă în neștire, Striveam steluțele de gheață! Dar anii iute trec, ca vântul De griji, devine mintea creață, Când vrei să moștenești pământul, Nu vezi steluțele de gheță! Dă-mi mâna ta, să nu-mi pierd rândul, Cu o privire mă ... Citește mai mult
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
de dimineață,Prea tare nu era-ncălzităPrecum, steluțele de gheață!Pe geamuri, desenam cu gerul,Când respiram la suprafață,Oceanul îl uneam cu cerul,Topind steluțele de gheațăși Doamne, câtă fericire,Cât de îmbujorați la față,O zi întreagă în neștire,Striveam steluțele de gheață!Dar anii iute trec, ca vântulDe griji, devine mintea creață,Când vrei să moștenești pământul,Nu vezi steluțele de gheță!Dă-mi mâna ta, să nu-mi pierd rândul,Cu o privire mă ... XXIII. MĂICUȚA MEA, de
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
din haina Ta, chiar fâșii de soare! Faptele ce-s bune le prefaci în scări, Zilele cernite le îmbraci în nori, Înflorești castanii și trimiți albine Toate-acestea-s daruri ce vin de la Tine! Ca pe un veșmânt scuturi și pământul Când strivit de oameni este legământul, Toaca în biserici o aud cum plânge Văd într-o icoană, lacrimă de sânge! Cel ce picuri mir peste boli și răni Și în lanțuri pui ură și sudălmi, Te rugăm să rupi podul de nevoi
TAINA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377796_a_379125]
-
lui losif al II-lea este de scurtă durată. În 1791, un decret anulează schimbările în curs, fiind menținute doar edictele de toleranță și de emancipare a iobagilor de la 1781. Reforma nu vine la capătul crizei administrației domeniilor care îi strivește pe țărani cu corvezi și impozite și este resimțită de grupurile privilegiate atinse în statutul lor de deciziile puterii centrale, criză a exclușilor la privilegii care urmează să formuleze, în 1791, un program de revendicări structurale și să exprime ceea ce
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru a înțelege contradicțiile culturale și politice cu care sînt confruntați participanții moldo-valahi. Imperiul otoman este hegemonie, însă este protector față de alte imperialisme care se profilează; Imperiul rus poate și este chemat ca recurs la o solidaritate ortodoxă, dar el strivește națiunea suverană. În sfîrșit, există o suveranitate a națiunii, sau aceasta nu este altceva decît o himeră? Existența ideologică a chestiunii orientale, împletită cu existența naționalității și a aspirației spre forma statală a naționalității, se dovedește a fi, în secolul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și Axelrod. El se însoară în Franța cu o studentă rusă, militantă marxistă revoluționară și, în 1901, pleacă la Sankt-Petersburg. Balcanii îl interesează puțin. Va reveni în România doar la moartea tatălui său, în 1903, cînd va constata degradarea partidului, strivit de alinierea a numeroși intelectuali la liberalism. Renașterea se realizează cu ajutorul revoluției ruse din 1905. Racovski și prietenii lui lansează un ziar, România muncitoare, și sprijină mișcarea grevistă din 1905-1907. Cînd i se reproșează faptul că este bulgar, el scrie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
național. Statul român subvenționează acest teatru. O societate de binefacere pentru români dă pe 13 și 15 martie o reprezentație pe scena acestui teatru românesc". Or, "...trei părți din această reprezentație vor fi oferite într-o limbă străină care ne strivește, ne subjugă, ne umilește, care împarte un popor în două, lăsînd de o parte pe cei care vorbesc limba noastră disprețuită, și de cealaltă pe marii și bogații care vorbesc o altă limbă, trăiesc, iubesc și mor în această altă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
citești Blaga, este impresionantă capacitatea de atracție simfonică a acestei opere. Blaga salvează Satul, Popularul, Naționalul, el eliberează România de această obsesie a teroarei istoriei, oferind un spațiu de lumină, revelat încă de la primele sale versuri din 1919: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntîlnesc în calea mea în flori, în ochi, pe buze ori morminte. În plină criză a anilor '30, scrierile lui Blaga vorbesc de salvare. Cele ale lui Eliade
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
propagande interne care se străduie să descrie în culori sumbre societățile occidentale, cine vine din URSS cînd chiar putea fi vorba de un vînt de libertate din partea disidenței ruse este suspect. Tradiția liberală din România este slabă: ea a fost strivită începînd din anii '30. În sfîrșit, intelectualii nu sînt insensibili la formele naționalismului care cosmetizează totalitarismul dîndu-i caracteristici mai familiare, jucîndu-se cu memoria și subliniind un specific românesc care separă destinul României de cel al Cehoslovaciei sau Poloniei. Or, să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noul centru, palatul lui Ceaușescu și Bulevardul Socialismului, mărginit de imobile neoclasice. Ceaușescu evocă un Acropolis, lumea vorbește de un "paranopolis". Stilul palatului prezidențial nu poate fi definit. Mediile occidentale vorbesc de un model stalinist sau mussolinian, iar publicul este strivit de prezența unei clădiri albe care domină împrejurimile și se agață straniu de poalele norilor, asta în timp ce la căderea serii, capitala este abia luminată. Inaugurarea noului centru civic, ce trebuia să aibă loc pe 23 August 1989, este amînată din cauza
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Statele Unite și Europa. În sfîrșit, această logică reformistă de concepție totalitară care adoptă instrumente democratice Constituția din decembrie 1991, alegerile este combătută de susținătorii unei democrații liberale. "Huliganii", revoltații care vorbeau în 1989-1990 de moartea comunismului s-au întors acasă. Striviți de rezultatele votului din mai 1990, care exprima nevoia de pace socială, de non-epurare, de astupare a breșelor deschise în 1989. Respectul instituțiilor instalate de reformatori le-a întins, logic, o capcană. Opozanții nu puteau decît să accepte ordinea dacă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu persoana Y sau X n-au făcut; precum n-au impus nici dări directe nouă. Dar împrumuturi deghizate și dări indirecte destule. Acum să venim la bugetul votat en bloc de Adunare. Amenințările ziarului guvernamental că opoziția va fi strivită prin răspunsurile victorioase ale guvernului s-au sfârșit prin o rușinoasă fugă de orice discuție, prin votarea en bloc și în ședințe nocturne a bugetului, fără ca deputații să aibă douăzeci și patru de ore măcar în cari să poată studia opera comisiei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
azi niște biete plaiuri de plugari, despre cari presupun că s-ar putea răspândi prin ele ideea ce singure {EminescuOpXI 332} au semănat-o. Deosebirea între persecuție și persecuție e numai o deosebire de sistem, nu de esență. Rusia-i strivește, Austria-i macină. Din românii basarabeni nu iese nimic; din cei din Austria, măcinați în Bucovina între piatra rușilor ș-a evreilor, iese făina din care se face d-rul Tomasciuc și alte genii cosmopolite; din cei din Ardeal, râșniți în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de valori reale, ci numai prin contractarea de datorii. Plusul importului se acopere prin esportarea de efecte de-ale statului, de obligațiuni, de acții etc. Producțiunea unor asemenea înscrisuri de datorie e în realitate mijlocul prin care economia unui popor, strivită de-o puternică concurență străină, e pusă în starea de-a consuma ani întregi mai mult decât produce și de-a se bucura, după teoria liberului-schimb, de foloasele ieftinătății piețelor străine atât de mult, până ce, prin această lăudată ieftinătate, ajunge
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
susceptibile. Eu cred, d-le redactor, că, precum marele moralist și censor Catone termina discursurile sale din Senatul Romei cu memorabilele cuvinte: Caeterum censeo delenda est Cartago, tot asemenea oratorii și publiciștii noștri sânt datori a lucra fără pregetare ca să strivească funcționarismul. (Cf. Scrisoarea a VIII-a). Într-adevăr memorabile cuvinte a rostit Marcus Porcius Cato (Major), pronumit Censorius, în Senatul Romei. Dar ceea ce-i mai memorabil e că un autor latin care a scris Origines și De re rustica să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
văzut cu ochii mei". În fond, după cum spune Marian Popa, contemplarea e "un act solitar". După Bernardin de Saint-Pierre (care distinge "vederea de pasăre" din vârful munților și "vederi ale omului" pe cele din fundul văilor) criticul notează: "O perspectivă strivește și alta eliberează, printr-o contemplație echivalentă în dispersiunea până la atomizare sau cu ruga, care e concentrare absolută".25 În contemplarea eminesciană a "surelor văi de chaos" e o privire suverană 26 pe care doar lumina o poate da. Tablourile
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sînt cunoscute de mulți, dar pentru mine ieșirea, acum, din lanul de porumb și impactul năucitor cu orgoliosul gotic îmi biciuie imaginația și-mi răvășește obișnuințele. Ce-mi pot dori mai mult? Intru. Interiorul navei este și el covîrșitor. Ogivele strivesc sau înalță. Depinde în ce stare ți se află sufletul. Femeile satului sînt aici. Îmbrobodite. Cine-a făcut biserica? Noi, femeile! Un preot tînăr, în fraza căruia se simte vag tăietura de dincolo de munte, vorbește fluent și răspicat despre sfinții
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
veșmintele lui uzate, putea fi luat drept cerșetor." "La fel se întîmpla și cu femeile, care au avut privilegiul sau neșansa de a fi prinse în iubirea lui. Supuse sexualității lui animalice, el le subjuga, le captiva, le aspira, le strivea pe pînză. După ce, de-a lungul nopții, le storsese esența, le arunca lipsite de sîngele vital. Ca un vampir, la răsăritul soarelui." "Frîngea rezistența femeilor și materia, pentru a le transforma în sclave." "Pudoare și impudoare, vitalitate și moarte, violență
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să fie trimis cineva la Viena ca să susțină drepturile țării. Plenipotențiarul austriac a fost implorat și prin alt memoriu să lucreze la „fericirea noastră”. Patosul patriotic al acestor cereri este o pagină antologică din istoria popoarelor aspirând spre emancipare, dar strivite de forțe străine copleșitoare. În sfârșit, la 6 august 1772, delegații munteni i s-au adresat în scris și lui Alexei Orlov: Ecaterina a II-a a făgăduit să scuture jugul nostru; cerem să rămânem slobozi, „domn de aceeași credință
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acel răufăcător asupra căruia cădea atunci pedeapsa, ca o altă secțiune a destinului, nu simțea altă "vină interioară" decât dacă era victima unei catastrofe neprevăzute, a unui fenomen terifiant al naturii, un bloc de piatră care se rostogolește și care strivește totul în trecere, fără ca împotriva lui să existe posibilitatea unei lupte"42. Împotriva convingerii generale că pedeapsa ar avea proprietatea de a trezi în vinovat sentimentul greșelii, fiind un "instrument" al acestei reacții psihice numită "conștiința încărcată" sau "remușcarea", filosoful
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
trîmbița pentru-ncleștare și-al verii flaut, Si toate-acele arte ale vietii le preschimbară-n arte ale morții. 175 Clepsidra o disprețuiră, căci simplă să lucrare Era că a plugarului lucrare, si roată morii, Care-n Cisterne apă o ridícă, o striviră și-n flăcăraie-o pîrjoliră Fiindcă-a să lucrare era că a păstorului lucrare, Și-n locul lor întortocheate roți închipuiră, Roată peste roată, 180 Ca să-i uimească pe cei tineri în ale lor ieșiri, si ca să lege Miriadele Veciei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de al doilea: Amoriții s-au ascuns în peșteri, intenționînd să îi atace; Chivotul Legămîntului, însă, care era purtat de evrei înaintea lor, a făcut ca înălțimile să se prăbușească, iar valea să se înalte, astfel că Amoriții au fost striviți sub stînci; totul ar fi rămas neremarcat de evrei, daca Dumnezeu nu ar fi făcut că izvorul Arnon, care îi însoțea, să arunce în sus rămășițe ale cadavrelor; atunci Israel a cîntat "cîntarea fîntînii" (Numeri, 21, 17-18) (apud Sînger și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]