6,023 matches
-
Despot-Vodă de V. Alecsandri, poezii din colecția lui D. Petrino, urmate de alte studii de istorie și filologie (nesemnate). Alți colaboratori: T. V. Ștefanelli, Enea Hodoș, T. V. Păcățian, I. I. Tuțescu, C. Morariu, Samson Bodnărescu. I.H. AUSONIA, publicație cu subtitlul „Caiete trimestriale de poezie italiană”, apărută mai întâi la Focșani, în 1932-1933, iar apoi la Cluj, în 1934, seria cuprinzând în total cinci numere. Redactor și traducător este Pimen Constantinescu. Destinate exclusiv publicării unor traduceri din lirica italiană, caietele conțin
AURORA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285492_a_286821]
-
doctrină”; redactorii și colaboratorii săi, respectând anumite principii, au poziții diverse, uneori divergente. Acest principiu al „autonomiei” părților ce compun, totuși, un întreg va fi susținut și de noul colectiv redacțional al revistei (căreia, de la numărul 108, i se dă subtitlul „Săptămânal de cultură și atitudine”): Cristian Tudor Popescu (redactor-șef), C. Stănescu, Cornel Radu Constantinescu, Ioan Adam (la care se vor adăuga, ulterior, Lelia Munteanu, Saviana Stănescu, Cristian Popescu, Viorica Rusu, Ludmila Patlanjoglu, Constantin Coroiu, Carmen Chihaia, Cristina Modreanu, Gabriel
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
în chip oportun bibliografia privitoare la literatura - și, în general, la cultura - română, reprezentând o contribuție notabilă în domeniul culturologiei, și anume într-un câmp problematic fecund, cel al revalorizării gândirii tradiționale. Volumul grupează patru eseuri consacrate temei enunțate în subtitlu, cu referire precisă la Constantin Brâncuși (Comentarii indiene la Brâncuși), Mircea Eliade (India în destinul cultural al lui Mircea Eliade), Lucian Blaga (Structurile antinomice la Lucian Blaga și accepția indiană a metaforicului) și Mihai Eminescu (Eminescu - Arhetipul). A. abordează subiectele
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A IIA. SCRIITURA IN MISCARE. Genuri jurnalistice Genuri de informare Știrea Faptul divers Relatarea Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce scrii Clauza de conștință Bibliografie STIL ȘI EXPRESIVITATE
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
te trage de mânecă. Fără elemente de acroșaj, ziarul ar fi o reunire indigestă de texte. Francezii numesc toate elementele de acroșaj cu un cuvânt: la titraille. El reunește întregul eșafodaj de subliniere a unui text: titluri de rubrică, titlu, subtitlu, supratitlu, intertitlu, chapeau (tratat de noi în capitolul destinat scriiturii, din moment ce se adresează nivelului al doilea de lectură). Să nu exagerăm și să nu tabuizăm aceste elemente, așa cum fac unele ziare de scandal, care mizează totul pe titluri, neglijând cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
prea simplu să spunem că este un text de prezentare. El atrage spectaculos atenția asupra a ceva, dar poate fi și o duioasă introducere în intimitatea unui personaj (cazul interviurilor). Aparent, chapeau-ul poate fi suplinit de alte procedee metapragmatice (titlu, subtitlu, chenar, corp de literă, ilustrație etc.). În realitate, el prezintă un rol important în decriptare și, prin urmare, ar fi greșit să se renunțe la el - mai ales, în anchetă sau reportaj. Câteva tipuri de chapeau De prezentare: Cunoscuta actriță
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
chenar și trimite la pagina unde este publicat textul propriu-zis, putem vorbi despre un tip aparte de articol: acroșul. Termenul - ușor neclar și pleonastic - se folosește și atunci când ne referim la un atac în forță. Mult mai lung ca un subtitlu sau supratitlu, acroșul le poate înlocui (înainte sau după titlu), servind deopotrivă ca explicație a titlului și ca chapeau. Tonul acroșului este mult mai dinamic și mai nervos. Scopul său este de a surprinde, de a uimi, de a stârni
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
greoaie sunt mai ales titlurile pe 2-3 rânduri, egale ca dimensiune. Un bun secretar de redacție va atenua totuși acest defect, apelând la mici subterfugii grafice. Cu atât mai vizibil va fi acest defect, dacă și celelalte elemente de titrare (subtitlul, supratitlul) vor fi excesiv de lungi. Să nu fie prea scurt. Excesul este ca apa în pantof. Să-l evităm. Deși des folosite, titlurile din două cuvinte ascund numeroase primejdii, pe care le vom dezvolta mai jos. Și mai discutabil este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Intertitlul se plasează, de regulă, după o filă de text - dimensiunea ideală pentru o secvență narativă sau descriptivă. Spre deosebire de titlul principal, intertitlul nu rezumă mesajul, ci se ocupă mai mult de un detaliu pitoresc, de un amănunt interesant, surprinzător. d) Subtitlul, supratitlul Supratitlul este o propoziție decupată din titlul principal și redată cu un alt caracter de literă. Nu se confundă sub nici un motiv cu titlul de rubrică. (3) În cele mai multe cazuri, supratitlul aduce precizări de context (loc, timp, funcție etc.
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la 15 ani” sau „Viciu de procedură” etc. Ideal ar fi ca între elementele de titrare să existe o anume variație (de exemplu, supratitlu informativ și titlu incitativ). Alte ziare (de pildă, Evenimentul zilei) evită supratitlurile, mizând în schimb pe subtitlu, mult mai amplu și mai informativ ca de obicei. Subtitlul este mai lung decât titlul, aducând și alte detalii informative, dar fără a încălca regula conciziei sau a fi redundant. În unele cazuri, poate fi înlocuit cu un rezumat sau
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fi ca între elementele de titrare să existe o anume variație (de exemplu, supratitlu informativ și titlu incitativ). Alte ziare (de pildă, Evenimentul zilei) evită supratitlurile, mizând în schimb pe subtitlu, mult mai amplu și mai informativ ca de obicei. Subtitlul este mai lung decât titlul, aducând și alte detalii informative, dar fără a încălca regula conciziei sau a fi redundant. În unele cazuri, poate fi înlocuit cu un rezumat sau chiar cu enumerarea ideilor principale, marcate prin întreruperi grafice (bumbi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A II-A. SCRIITURA IN MISCARE. Genuri jurnalistice Genuri de informare Știrea Faptul divers Relatarea Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce scrii Clauza de conștință Bibliografie FILENAME \p
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
simbolistica, inițierea și cateheza creștină În Antichitate. A devenit cardinal În 1969. Replica se află Între paginile 353-371. Labourdette și-a permis apoi să reia Întreg dosarul polemic, fără consimțământul „adversarilor” iezuiți, Într-o plachetă autonomă, intitulată Dialogue théologique, cu subtitlul „Pièces du débat entre La Revue Thomiste d’une part et les R.R. P.P. de Lubac, Daniélou, Bouillard, Fessard, von Balthasar, d’autre part”. Subtitlul mi se pare extrem de sugestiv, pentru că el citează toate numele iezuiților importanți, socotiți ca făcând
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Întreg dosarul polemic, fără consimțământul „adversarilor” iezuiți, Într-o plachetă autonomă, intitulată Dialogue théologique, cu subtitlul „Pièces du débat entre La Revue Thomiste d’une part et les R.R. P.P. de Lubac, Daniélou, Bouillard, Fessard, von Balthasar, d’autre part”. Subtitlul mi se pare extrem de sugestiv, pentru că el citează toate numele iezuiților importanți, socotiți ca făcând parte din „tabăra modernistă”. Inutil să spunem că teologii respectivi nu se reclamau de la nici o mișcare specifică, dotată cu un „șef” sau cu o direcție
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Dicțiunea elegantă a poemelor miniaturale, compoziția contrapunctică, atent ritmată, a poemelor ample atestă un simț artistic sigur. În critica literară, debutează cu o culegere de cronici literare, Metamorfozele textului (1996; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș). Prospecțiuni și, cum spune subtitlul cărții, „orientări în literatura română de azi”, comentariile sunt grupate în trei secțiuni distincte: Textul poetic, Textul epic și Textul critic, elocvente atât pentru opțiunile criticului, în ordinea valorilor literare contemporane consacrate sau în curs de afirmare, cât și pentru
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
în colaborare cu Diana Adamek, un volum omagial Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu (1991), a îngrijit ediții din volume postume ale Ioanei Em. Petrescu etc. Debutează cu volumul Eminescu și lirica românească de azi (1990), carte ce poartă subtitlul Citatul eminescian în poezia contemporană și unde vorbește întâi de toate profesorul, prea puțin criticul literar. Multe dintre deschiderile speculative, dar și idiosincraziile Ioanei Em. Petrescu se regăsesc aici, ca și în prima parte a volumului din 1997, Trădarea cuvintelor
BOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
BRAZDE FĂGĂRĂȘENE, revistă apărută la Făgăraș, săptămânal, între ianuarie 1946 și decembrie 1947, având inițial subtitlul „Cultură, cooperație, politică”; de la numărul 6 pe 1947, publicația este subintitulată „Săptămânal de cultură, cooperație și politică plugărească”. Redactori: Ioan Pica și Emanoil Florens. Pornit la drum cu gândul generos al întrajutorării susținătorilor cooperației, după transformarea din 1947, B. f.
BRAZDE FAGARASENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285875_a_287204]
-
BRAZDE BĂNĂȚENE, revista care a apărut, lunar, la Timișoara din noiembrie - decembrie 1938, până în ianuarie- februarie 1940, în format de carte, având subtitlul „Arhive culturale, istorice, literare și artistice”. Directori: Caius Păscu, redactori: Pavel P. Belu și Mircea Șerbănescu. Programul revistei este unul de conservare a valorilor spirituale din zona Banatului în contextul schimbării și modernizării vieții, de definire a ideilor și sentimentelor
BRAZDE BANAŢENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285874_a_287203]
-
, gazetă politică și literară apărută la Paris, săptămânal, de la 10 martie până la 3 mai 1857. Editată în excelente condiții grafice, sub redacția lui C. Bolliac, B., care avea subtitlul „Autonomie, unire, principe străin”, reprezenta vederile politice ale unei părți din grupul exilaților români. În afara redactorului, colaborau cu articole politice și alți membri ai emigrației, care semnau C. B-escu (probabil C. Bălcescu) și G. D. V. Alte articole, nesemnate, sunt
BUCIUMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285893_a_287222]
-
BUCIUMUL, publicație a cercului folcloristic „Buciumul”, apărută în comuna Brădiceni-Gorj, lunar, în două serii: din noiembrie 1924 până în iunie-august 1926 și din ianuarie 1935 până în februarie 1936. Director este I. I. Buligan-Delagorj. Începând cu numărul 6, revista, al cărei subtitlu inițial era „Foaie pentru strângerea folclorului” devine „Foaie folcloristică-literară”. A doua serie, apărută la un interval de zece ani de la prima, păstrează formatul, profilul și numărul de pagini (18), schimbându-și doar frontispiciul: „Foaie pentru săteni. Literatură, cultură, folclor și
BUCIUMUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
, publicație politică și literară apărută la București, lunar, din ianuarie până în octombrie 1879, sub redacția lui Gr. H. Grandea. Definindu-și laconic profilul („romanțe, călătorii, noutăți, glume și ceea ce avea Baba Dochia în ladă, literatura poporului”), B., având subtitlul „Ziar pentru toți”, reflecta preferințele și orientarea literară ale redactorului. De altfel, gazeta este scrisă, în bună măsură, de Grandea. El își publică aici romanul Misterele românilor, poemul Despa din Cerneți și alte poezii. Versuri mai semnează autori precum C.
BUCEGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285888_a_287217]
-
literatura populară românească; dar cea mai importantă dintre ele este Bogița, culeasă din comuna Telciu, prima variantă transilvăneană a tipului universal „Lenore”, prelucrată apoi de G. Coșbuc în Blestem de mamă. Cel de al doilea volum al Muzei someșene, cu subtitlul Doine, hore și satire poporale române din jurul Năsăudului, nesistematizat și lipsit de numele informatorilor și localităților de proveniență, vădind și unele „aranjamente” ale lui B., contribuie totuși la mai buna cunoaștere a liricii populare năsăudene, fiind totodată un remarcabil document
BUGNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
și revolta, Eugen Ionescu sau Absurditatea absurdului, Samuel Beckett sau Apocalipsa absurdului. Cultura clasică a autorului este pusă în lucru și în studiul monografic Jakob Burckhardt - un umanist modern (1974). O altă carte, De la Ion la Ioanide (1974), al cărei subtitlu este Prozatori români ai secolului XX, ar fi o replică la Arta prozatorilor români a lui Tudor Vianu, referindu-se însă doar la scriitorii secolului al XX-lea, până la 1944: Rebreanu, Iorga - memorialistul, Vasile Pârvan, Ibrăileanu - romancier și memorialist, Marcel
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
, publicație apărută la București de la 17 ianuarie 1990 până în 1996, cu subtitlul „Săptămânal independent de opinie și cultură”. Redactor-șef este Eduard Victor Gugui, redactor-șef adjunct - Adrian Ștefan Iurașcu, secretar de redacție - Constantin Călinescu; de la numărul 6/1991, redactor-șef adjunct devine Virgil Miron Pătru, iar secretar general de redacție Cornel
BARICADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285642_a_286971]
-
Cornel Catană, funcție preluată de la numărul 36/1991 de Valentin Hossu-Longin, iar de la numărul 42/1991, de Vlad Macri; de la numărul 43/1992 Vlad Macri devine redactor-șef adjunct, iar Mihai Bujeniță secretar general de redacție. De la numărul 36/1992, subtitlul devine „Hebdomadar politic și cultural”, revista schimbându-și atunci și formatul. Apărută în perioada de efervescență publicistică de după căderea regimului comunist, B. a manifestat de la început o atitudine combativă, abordând cu curaj probleme ardente ale actualității social-politice. Pe plan literar
BARICADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285642_a_286971]