4,020 matches
-
lunile de vară. În aprilie-mai, o frecvență mare o au și vânturile de sud (8,4% din total). Celelalte direcții înregistrează frecvențe reduse. Ca intensitate, vânturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994). Distribuția vânturilor dominante afectează, într-o anumită măsură, calitatea aerului orașului Timișoara, ca urmare a faptului că sunt antrenați poluanții emanați de unitățile industriale de pe platformele din vestul și sudul localității, stagnarea acestora deasupra fiind
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
spune simplu Slobozia. În zonă și pe actuala vatră a orașului au mai existat și alte așezari: Cuiburile, Cetățele (distrus de tătari), Slăvica, Bora și Doicești. Cel mai vechi sat din vatra Sloboziei a fost Cetățelele, localizat în partea de Sud-Vest a actualului municipiu. Este menționat în documente la 16 iulie 1538, când era întărit de voievodul Radu Paisie, împreună cu mai multe sate, spătarului Drăghici, vistierului Udriște și comisului Vintilă, care primeau în această zona mai multe moșii și sate ce
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
(în maghiară "Aknavásár", în germană "Stadt Okna") este un oraș în județul Bacău, Moldova, România, format din localitățile componente Poieni, (reședința) și Vâlcele. Orașul se află în sud-vestul județului, pe malurile râului Trotuș, acolo unde acesta primește apele afluenților Slănic și Vâlcele, și unde intră în depresiunea Tazlău-Cașin. Este străbătut de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea-Ciuc. În localitatea Târgu Ocna, din acest drum se ramifică
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
(în antichitate "Cumidava", în , în maghiară "Rozsnyó" până în 1910 și apoi "Barcarozsnyó") este un oraș în județul Brașov, Transilvania, România. Se află în sud-vestul Depresiunii Brașov, la 15 km de municipiul Brașov, pe cursul râului Ghimbășel, la 650 m altitudine. Localitatea numără în prezent aproximativ locuitori. Stema orașului reprezintă un scut cu trei trandafiri. Principalul monument al orașului este Cetatea . Situat în centrul țării
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
general, temperat continentală, cu veri călduroase (42 °C - iulie 1985) și ierni geroase (-17 °C -26 decembrie 2001). Așadar, contrastele de temperatură sunt destul de mari între vară și iarna, în zona interferându-se masele de aer tropical din sud și sud-vest cu cele de aer uscat din est și sud-est. În felul acesta se explică cum, cu oarecare risc, se poate cultiva chiar și smochinul. Postul pluviometric (înființat în 1963), dar și stația meteorologică oferă informații climaterice corecte preluate de numeroase
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
Popina, Lacul Potcoava, Pădurea Caraorman, Pădurea Letea, Roșca - Buhaiova, Corbu-Nuntași - Histria, Lacul Belciug, Lacul Potcoava, Lacul Rotundu, Arinișul Erenciuc, Complexul Periteașca - Leahova, Complexul Vătafu - Lunghuleț, Lacul Nebunu, Pădurea Babadag - Codru, Dealul Ghiunghiurmez și Sărăturile Murighiol. Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E. La nord, brațele Chilia și Musura formează
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
reprezintă Dobrogea cuprinzând toată Delta actuală, sunt geomorfologic false. Delta Dunării este plasată, din punct de vedere geologic, într-o regiune mobilă a scoarței terestre numită Platforma Deltei Dunării (regiunea predobrogeană). Platforma Deltei Dunării vine în contact în partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu brațul Sfântu Gheorghe. Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
în 13 noiembrie 2010 au mai fost dați în folosință încă 10 kilometri din același tronson. Autostrada are denumirea A3, are o limită admisă de viteză de 130 kilometri pe oră și servește momentan ca șosea de centură pe direcția sud-vest pentru orașele Cluj-Napoca, Turda și Câmpia Turzii. Cei 52 de kilometri au fost construiți de către compania americană Bechtel International, Inc., împreună cu partenerul său din regiune, compania Enka Insaat ve Sanayi A.S. din Turcia O centură ocolitoare a orașului pe direcția sud-est
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
(populație ~140.000) este un oraș din sud-vestul Austriei și capitala provinciei Tirol (populație ~650.000). Situat pe râul Inn, este un centru celebru pentru sporturile de iarnă. Jocurile Olimpice de Iarnă au avut loc de două ori la . În 1964 și în 1976, când orașul a înlocuit Denverul
Innsbruck () [Corola-website/Science/296789_a_298118]
-
fața de nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus. Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate zonei depresionare și a munților care îl înconjoară la sud și sud-vest. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius. Cu cei 147.245 de locuitori permanenți (2011
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
vestul Europei, care determină ploi bogate în acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munți chiar lapoviță și ninsoare. Uneori mai bate vara și Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mișcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului. Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Prin
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
izgonirea lor împăratul bizantin Mihail al VIII-lea Paleologos a restaurant biserica și i-a redat atributul de catedrală patriarhală ortodoxă. Foarte curând, în 1317, împăratul Andronic al II-lea Paleologos a dispus întărirea bisericii cu contraforturile de la nord-est și sud-vest. Cutremurul din 1348 a provocat o nouă prăbușire a a părții de răsărit a cupolei, iar restaurare s-a realizat din colectă publică, deoarece imperiul intrase deja în declin abrupt. Toate relatările din sec. al 15-lea, cu câteva decenii
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
interzise în interiorul Londrei Mari. Anglia are o climă temperată, cu multă ploaie în timpul anului, deși anotimpurile sunt foarte variate în temperatură. Oricum, temperaturile rar scad sub -5 grade C sau se ridică peste 30 grade C. Vântul predominant suflă din sud-vest aducând o vreme blândă și umedă dinspre oceanul Atlantic. Este cel mai uscat în est și cel mai cald în sud, care este și cel mai apropiat de continental European. Zăpada poate cădea în timpul iernii și primăverii timpurii. Anglia a
Anglia () [Corola-website/Science/296827_a_298156]
-
reședința) și Sculia, și din satele Butin, Percosova, Șemlacu Mare și Șemlacu Mic. Are o populație de de locuitori. Localitatea Gătaia, împreună cu cele cinci sate aparținătoare ce se găsesc în imediata apropiere a acestei așezări este situată în partea de sud-vest a țarii având următoarele coordonate geografice: -latitudine nordică 45gr 22' -longitudine estică 21gr 25' Localitatea Gătaia,reședință de oraș, se întinde pe ambele maluri ale râului Bârzava.Satul Sculia este așezat pe cursul râului Bârzava,dar spre vest de Gătaia
Gătaia () [Corola-website/Science/301015_a_302344]
-
Autostrăzi: A5 (Alsfeld-Basel), care merge în direcția nord-sud; A8 (Saarbrücken-Rosenheim), care se află la est de Karlsruhe. Pe partea cealaltă a Rinului se află autostrada A65, care merge înspre nord la Ludwigshafen și autostrada franceză A35, care duce în direcția sud-vest spre Strasbourg (cu o ramificație care duce spre Paris) și Basel. Următoarele drumuri naționale traversează orașul Karlsruhe: B3, B10, B36. Tangenta din sudul orașului începe de la autostrada A5, devine B5, iar pe partea cealaltă a Rinului devine A65. Sistemul de
Karlsruhe () [Corola-website/Science/301029_a_302358]
-
Stâlpu este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află la sud-vest de municipiul Buzău, reședința județului, într-o câmpie piemontană de la poalele Subcarpaților Curburii și este străbătută de drumul județean 203G, care o leagă spre sud de Costești (unde se termină în DN2) și spre nord de Merei și stațiunea Sărata
Stâlpu, Buzău () [Corola-website/Science/301044_a_302373]
-
toată depresiunea Nișcov, fiind încadrată la nord de dealul Ciolanu și la sud de dealul Istrița. Principala cale de acces în comună este șoseaua județeană DJ100H, care o leagă spre est de Vernești (unde se termină în DN10) și spre sud-vest de Mizil (județul Prahova). DJ100H are, în satele Haleș și Izvoru, o porțiune comună cu șoseaua județeană DJ203G, care duce spre nord la mănăstirea Ciolanu și mai departe, peste dealul Ciolanu, la Măgura (unde se termină în DN10), și spre
Comuna Tisău, Buzău () [Corola-website/Science/301047_a_302376]
-
de o parte și de alta a pârâului Sărata. În Sărata-Monteoru, în mai multe puncte s-au realizat descoperiri arheologice atribuite mai multor epoci. Cele mai vechi urme de locuire datează din eneolitic și au fost găsite în partea de sud-vest și în cea de est a localității, aparținând culturii Aldeni II-Stoicani (sit arheologic în punctul numit ). Cele mai importante descoperiri arheologice le reprezintă cele de pe dealul Cetățuia și de pe platoul Poiana Scorușului, descoperiri efectuate începând cu perioade de construire a
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
Vintileanca este un sat în comuna Săhăteni din județul Buzău, Muntenia, România. Se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Prahova. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău, se numea Vintileanca și era formată din cătunele Vintileanca, Gemenile, Găgenii de Sus, Găgenii de Jos, Săhătenii de Sus
Vintileanca, Buzău () [Corola-website/Science/301054_a_302383]
-
reședința). Ea se află în nordul județului, la nord-est de Râmnicu Sărat, satele ei întinzându-se de-a lungul cursului mediu al râului Râmnicu Sărat, în amonte de oraș. Comuna este traversată de șoseaua națională DJ203H, care o leagă spre sud-vest de Valea Râmnicului (DN2, lângă Râmnicu Sărat), și spre nord-est de și Dumitrești (județul Vrancea). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Topliceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
Mușcelușa. Comuna situată pe valea Buzăului, aflată în preajma lacului de acumulare al Barajului Siriu. Este traversată de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul de Brașov. Se învecinează cu comuna Sita Buzăului din județul Covasna la nord, cu comuna Chiojdu la sud-vest, cu orașul Nehoiu la sud și cu comuna Gura Teghii la est. Barajul și lacul de acumulare Siriu se află pe teritoriul comunei, lângă localitatea Lunca Jariștei. Lacul Vulturilor este un lac periglacial (a luat naștere prin acțiunea de nivație
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
(în , în , în și în ) este un oraș în regiunea Cernăuți (Ucraina), centru administrativ al raionului omonim de la poalele Carpaților Bucovinei. Este situat la o distanță de 22 km sud-vest de municipiul Cernăuți, în apropiere de frontiera cu România. Orașul se află la o altitudine de 366 metri, pe malul râului Siret, în partea de centru a raionului . Are o suprafață de 5,80 km² și o populație de locuitori
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
Domașnea este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Cănicea și Domașnea (reședința). Domașnea se află la o altitudine de 492 m. Așezată în sud-vestul țării, în partea de sud-est a județului Caraș-Severin, în nordul depresiunii Domașnea-Mehadia din culoarul depresionar Timis-Cerna. Domașnea se întinde pe o vatra formată din 64 ha având că vecini: Teregova la Nord, Rusca la Nord-Est, Cornereva la Est, Cornea la
Comuna Domașnea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301081_a_302410]
-
de sud-est a județului Caraș-Severin, în nordul depresiunii Domașnea-Mehadia din culoarul depresionar Timis-Cerna. Domașnea se întinde pe o vatra formată din 64 ha având că vecini: Teregova la Nord, Rusca la Nord-Est, Cornereva la Est, Cornea la Sud, Mehadica la Sud-Vest și Luncavita la Vest. Față de municipiul reședința de județ, Reșița, Domasnea e situată la o distanță de aproximativ 90 km, iar fata de cele mai apropiate orașe, 45 km de Caransebeș și respectiv 25 km de stațiunea Băile Herculane. Numele
Comuna Domașnea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301081_a_302410]
-
Luncavița este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Luncavița (reședința) și Verendin. Comuna Luncavița este situat în partea de sud-vest a României, în regiunea Banat. Aparține județului Caraș-Severin. Luncavița este așezată în bazinul de pe versantul sud-vestic al cumpenei apelor numită Poarta Orientală, la o distanță de 4 km de gara Poarta, pe marginea pârâului Luncavița, care își are obârșia în
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]