14,769 matches
-
pururea frumoasă și fără pată, prin grija, oboseala, credința și dragostea lui, căruia Dumnezeu i-a încredințat această chemare și slujire sfântă. În tragicele împrejurări care nu l-au ocolit, Sfântul Ioan Gură de Aur, în calitatea lui de părinte sufletesc al credincioșilor, a fost asemenea Păstorului celui bun din Evanghelie (Ioan 10), care și-a pus întreg sufletul său pentru mântuirea păstoriților săi; inimă primitoare, face din păcatele păstoriților propriile sale vini, căutând să le vindece ca pe propriile sale
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
Nicolae Scurtu Romancierul, eseistul, istoricul literar si traducătorul Dinu Pillat (n. 1921 - m. 1975) s-a impus în literatura națională printr-o anume distincție intelectuală, spirituală si, evident, sufletească. Lecturile sale, încă din adolescență, i-au marcat definitiv profilul de observator atent al fenomenului literar românesc si nu numai. Asa se si explică de ce G. Călinescu, exigent cu toți colaboratorii săi, l-a propus si reținut la catedra de
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
secret. Atitudinea cea mai caracteristică a cărții e, dacă tot vorbim în jargonul american, aceea de „love-hate”, de atracție-respingere, iar postura cea mai caracteristică a worker &travellerului poate fi rezumată în expresia de „window-shopper”: un personaj viu, colcăind de aspirații, sufletești și materiale deopotrivă, însă rămas cu nasul lipit de vitrinele colorate. Valoarea volumului - unul dintre cele mai puternice din literatura tânără a ultimilor ani - stă, toată, în această dialectică atracție-respingere, reificare-umanitate, pusă în scenă într-o diversitate stilistică amețitoare, puțin
Window-shopping by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3163_a_4488]
-
care îl au ca model clericii din toate timpurile și din toate locurile, o persoană eroică în încercări dureroase, înflăcărată și nestăpânită în lucrarea binelui, ci și un mesager al poporului, un om cu o inimă mare și alese calități sufletești, ce a cunoscut regulile adevăratei prietenii și le-a cultivat la modul cel mai înalt, cu o nemărginită iubire de oameni și o rară capacitate de a ierta, un om ale cărui fapte, lucrări și virtuți au exercitat o nespusă
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
Jean Chrysostome et la Parole de Dieu, Les Editions de Cerf, 29, Paris, 1961, p. 186. 16 Ibidem, pp. 186-187. 17 Bibliotheca, LXXXVI. 18 L. Meyer, S. J. Chrysostome, maître de perfection chrétienne, Paris, 1934, p. 348. 5 în starea sufletească 19. Corespondența de consolare a Sfântului Ioan Hrisostom este foarte tipică pentru acest subiect, ceea ce îi relevă valoarea psihologică. Sfântul Ioan este medicul sufletelor, cu un diagnostic precis, foarte înțelegător față de fragilitatea umană, sever însă în corectarea egoismului, a desfrâului
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
fir roșu al scrisorilor din exil ale lui Ioan către Olimpiada îl constituie silința de a o face se elibereze de tirania deprimării, să depășească starea de athymia, urcând către euthymia, să treacă de la depresie la bună dispoziție și liniște sufletească, curaj și nădejde de mai bine. Caracterizând starea de deprimare, marele arhiepiscop spune că deprimarea e cea mai cumplită dintre toate pătimirile, că este culmea și capul lucrurilor cumplite 53, fiind mai apăsătoare decât toate, dar cu cât e mai
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
pornografice e pandantul subteran al lozincilor oficiale; umanitatea ce populează paginile cărții ascunde, la rândul ei, sub masca onorabilității, maladii morale dintre cele mai grave: lașitatea, turpitudinea, abjecția, anomaliile sexuale (cu accent deosebit pe pedofilie), instinctul crimei. De aceste diformități sufletești nu sunt scutiți nici măcar copiii; fetițele se prostituează de la vârstele cele mai fragede, angelicul Tihomir, băiețașul Lolitei, încearcă, mai mult sau mai puțin intenționat, să-l otrăvească pe Sandi. Astfel încât romanul Mioarei Cremene se va transforma dintr-o critică a
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
e gingaș, labil și pasiv. Are slăbiciunea ezitantă a spiritului lipsit de virulență. Șovăie, e suspicios și predispus la ruminații interminabile, calități care, amintind de timbrul interior al femeii, îl fac dezagrabil în ochii muzicologului. De aici încolo începe infernul sufletesc al unui efeb care nu acceptă ca Mihai Rădulescu să se culce cu alții, jurnalul fiind o cavalcadă de gelozii, certuri, scene, domolite de perioade de acalmie, cînd amorezii sînt copleșiți de dezgust. Ce definește homosexualul e că, respingînd criteriile
Warme Brüder by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3183_a_4508]
-
ireversibilului înaintării ființei în timp: „Bătrînețea - acest mariaj de conveniență/ Fără divorț posibil/ Cu care trebuie să conviețuiești/ La bine și la rău” (Mariaj de conveniență). La șaisprezece ani există o atît de solidară relație între identitatea corporală și cea sufletească, încît orice dereglare a ei pare cu neputință. Un supraeu care-și proclamă iluzia eroică: „La șaisprezece ani știam: noi sîntem altfel./ Noi ne vom purta corect. Nouă nu ni se va întîmpla/ Tot ce se întîmplă vîrstnicilor,/ noi vom
O poetă din Israel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3186_a_4511]
-
operație de limpezire a expunerii. Încolo, felul cum ai condus- o, imaginile care-i trec Magdei prin minte, finețea observațiilor și impresiilor, cu toată feminitatea lor exquise 3, îți aparțin în întregime. Ca și impresia de tumult interior, de viață sufletească intensă, care o caracterizează pe Magda. Într-un loc însă, făcând un comentariu personal te adresezi direct cititorului ca autor, adică stai de vorbă cu el peste capul personajului. Acolo, am șters. Am șters fiindcă tonul adoptat până aici e
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
teme din literatura și cultura română. Impresionează, evident, capacitatea lui Nicolae Țimiraș de a se bucura că textul lui Mihai Niculescu despre I.L. Caragiale urmează să fie transmis în Canada pentru românii și francezii canadieni. Excelente sunt relațiile și raporturile sufletești între doi scriitori români exilați, din considerente bine știute, unul în America, iar celălalt în Europa. Montréal, la 25 iunie 1953 2910 Maplewood ave apt. 2 Stimate domnule Niculescu, Prietenul meu Ciurea îmi scrie că v-a vorbit de una
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
accidentalului. Dacă documentele lipsesc, lipsesc, metodologic, și faptele. (Se știe ce-a pățit, din pricina aceasta, chiar și un expert de talia lui Șerban Cioculescu). Numai că Amintirile... puse cap la cap de Ștefan Cazimir nu au pretenții nici de radiografie sufletească, nici de replică monografică. Ele sunt exact ceea ce spune titlul că sunt. O colecție, așadar, de fragmente memorialistice semnate de apropiați (în grade mai mici sau mai mari) ai lui I. L. Caragiale. Trebuie spus că documentarea e mai mult decât
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
lui...”. Nu mi-a rămas din tentativa aceea imprudentă decât înfățișarea de manechin rigid și stângaci. Și tocmai dau peste o întrebare adresată de Allen Ginsberg Americii: „Când vei deveni, oare, angelică?”. Deosebit de nătâng! Ce caută etica stoică este liniștea sufletească. Principiul ei, pe care Schopenhauer îl regăsește la Spinoza, este suum utile querere, a-ți căuta avantajul. Ea se bazează pe rațiune și îl ajută pe om ca „grație simplei cunoașteri, să-l ferească dintr-odată - dacă nu complet, măcar
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2922_a_4247]
-
simplei cunoașteri, să-l ferească dintr-odată - dacă nu complet, măcar în cea mai mare măsură - de feluritele suferințe și chinuri ce-i umplu viața”. Să-mi fie mie bine, cum ar veni. Adevărata morală - nu însă concepție, ci aplecare sufletească - atenuează instinctul egoist prin impulsul căruia omul „privește și tratează numai propria persoană drept reală, însă pe toate celelalte ca simple năluci”. Așa cred. Morala stoică altfel formulată, de rândul acesta judicios, la Antisthenes, „personaj” al lui Plutarh citat de
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2922_a_4247]
-
Iohannis, Mihai Gâdea a arătat cum arată "vila cât un bloc" a lui Cristian Diaconescu. Nu-și mai încape în piele. E o beție. Unii aleg să aibă șase case și alții preferă această monstuozitate perfect inutilă. Vorbește despre platitudinea sufletească a acestui om. Eu îl compătimesc. Dacă nu poți să folosești spațiul acela fizic, la ce-ți trebuie? Eu îl deplâng, e jalnic ca om", sunt doar câteva dintre afirmațiile psihologului Hanibal Dumitrașcu despre vila lui Cristian Diaconescu, prezidențiabil PMP
Vila cât un bloc a lui Cristian Diaconescu. Dumitrașcu: Eu îl deplâng, e jalnic ca om by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29350_a_30675]
-
unor jurnale de marcă dedicate inter- și postbelicului, Alice Voinescu și Jeni Acterian, se alătură galeriei de portrete exemplare; pe Alice Voinescu însă Dan C. Mihăilescu o asimilează, ca personalitate, cu autoarea Timpului ce ni s-a dat: „Ca stil sufletesc, Annie Bentoiu este, cred eu, din aceeași plămadă cu Alice Voinescu. Aceeași îngăduință înțelegătoare, asimilând înțelept, cu nobilă resemnare și sobră credință, dramele și meandrele umilitoare ale destinului. Dacă ar fi trecut prin închisoare, am fi avut o demnă pereche
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
suferințele bărbaților, feminitatea torturată e ceva cu mult mai degradant, mai greu de imaginat și suportat sufletește“. Limitările fizice și psihologice ale vieții în detenție, tortura abjectă, dezumanizantă, care vizează tocmai vulnerabilitatea feminină, cu aspectele sale deopotrivă fiziologice și emoționale, sufletești, mai traumatizantă decât violența fizică, fac din deținutele Lena Constante, Adriana Georgescu, Oana Orlea „o treime a feminității torturate“, victime care însă izbutesc să convertească suferința în împlinire, reușesc o evadare din infernul personal și un exercițiu spiritual, de igienă
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
nu era în cărțile de început, Ape adânci, Sfinxul, Femeia în fața oglinzii), pentru ca mai târziu, în Arta prozatorilor români, să consimtă: „Uneori analizele acestea, pătrunse de numeroase elemente senzoriale, dobândesc largi dezvoltări, încât un singur gest sau o singură reacție sufletească este intens urmărită, aprofundată în toate laturile ei, printr-o metodă de istovire a amănuntului psihologic, prin bogatele asociații în jurul unui punct infinitezimal, care, multiplicând senzația prin reflecție, amintește de aproape tehnica ingenioaselor și abundentelor analize ale lui Proust”. Cel
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
cină cea de toate zilele” prin care credincioșii luterani desfid și azi excesele gastronomice ale „papistașilor”. Ultimul popas din cele peste 60, incluse în traseul lexicografic, are o încărcătură dramatică și un final deschis: Zerrinsenheit. Termenul desemnează sfîșiere (interioară), zbucium sufletesc, conflict între idealuri și realitate. Acest ADN „sufletesc” propus de cei doi autori nu este complet, dar fiecare din elementele spiralei este purtătorul unor mărci identitare: copacul frate, pădurea, Rinul, muzica , feminitatea, kitsch-ul, corurile bărbătești, nudismul, tihna domestică, patima
O carte de citire by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/2945_a_4270]
-
luterani desfid și azi excesele gastronomice ale „papistașilor”. Ultimul popas din cele peste 60, incluse în traseul lexicografic, are o încărcătură dramatică și un final deschis: Zerrinsenheit. Termenul desemnează sfîșiere (interioară), zbucium sufletesc, conflict între idealuri și realitate. Acest ADN „sufletesc” propus de cei doi autori nu este complet, dar fiecare din elementele spiralei este purtătorul unor mărci identitare: copacul frate, pădurea, Rinul, muzica , feminitatea, kitsch-ul, corurile bărbătești, nudismul, tihna domestică, patima muncii. Conținuturile mai abstracte ale bagajului sufletesc german
O carte de citire by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/2945_a_4270]
-
ADN „sufletesc” propus de cei doi autori nu este complet, dar fiecare din elementele spiralei este purtătorul unor mărci identitare: copacul frate, pădurea, Rinul, muzica , feminitatea, kitsch-ul, corurile bărbătești, nudismul, tihna domestică, patima muncii. Conținuturile mai abstracte ale bagajului sufletesc german, filozofia, literatura, muzica, prin valențele lor „universale”se pretează mai bine unor demersuri explicative și digresiuni ceva mai savante, decît elementele „neaoșe”, legate de anumite cutume, a căror descriere reclamă și unele ingrediente narativ-subiective. Weinachtsmarkt-ul, tradiționala „piață de Crăciun
O carte de citire by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/2945_a_4270]
-
împreună la "păpuși", altfel spus, când "produceau" obiecte artizanale în cadrul Uniunii Artiștilor Plastici, de pe urma cărora își câștigau existența. Intransigenta Mariana Petrașcu nu și-a amintit despre farmecul lui Miti, ci despre "firea sa nobilă, de o rară cinste și frumusețe sufletească". În fine, pe parcursul anilor, artistul și omul m-au interesat tot mai mult și, treptat, treptat, am aflat noi amănunte despre existența sa, într-un fel, nefericită. S-a născut în 1905, la Fălticeni, unde a urmat primele clase și
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
proporții alegorice, de înduplecare a monstrului alpin, călătoria alpestră împrumutînd o aură de inițiere în măruntaiele unui mister. În genere, Blaga simte mai bine peisajele decît oamenii, încremenirea lucrurilor fiind mai potrivită temperamentului său placid decît ființele încărcate cu otrăvuri sufletești. Viața spontană îl încurcă, surprizele îl stînjenesc și răutatea semenilor îl pune pe picior de fugă. Blaga nu are organ pentru rău, antenele lui neputînd sesiza cruzimile istoriei. Mai mult, filosoful nu are umor, sfătoșenia lui fiind doctă, fără urmă
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
lui...”. Nu mi-a rămas din tentativa aceea imprudentă decât înfățișarea de manechin rigid și stângaci. Și tocmai dau peste o întrebare adresată de Allen Ginsberg Americii: „Când vei deveni, oare, angelică?”. Deosebit de nătâng! Ce caută etica stoică este liniștea sufletească. Principiul ei, pe care Shopenhauer îl regăsește la Spinoza, este suum utile querere, a-ți căuta avantajul. Ea se bazează pe rațiune și îl ajută pe om ca „grație simplei cunoașteri, să-l ferească dintr- odată - dacă nu complet, măcar
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2880_a_4205]
-
simplei cunoașteri, să-l ferească dintr- odată - dacă nu complet, măcar în cea mai mare măsură - de feluritele suferințe și chinuri ce-i umplu viața”. Să-mi fie mie bine, cum ar veni. Adevărata morală - nu însă concepție, ci aplecare sufletească - atenuează instinctul egoist prin impulsul căruia omul „privește și tratează numai propria persoană drept reală, însă pe toate celelalte ca simple năluci”. Așa cred. Morala stoică altfel formulată, de rândul acesta judicios, la Antisthenes, „personaj” al lui Plutarh citat de
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2880_a_4205]